Președintele Franței François Hollande și premierul britanic David Cameron au cerut Moscovei și Damascului să înceteze imediat atacurile asupra opoziției moderate din Siria. Într-o declarație comună după un sumit bilateral în Franța în 3 martie, cei doi lideri au cerut tuturor părților implicate în conflictul sirian să rwspecte acordul de încetare a focului și să oprească încălcarea drepturilor omului. EI au cerut de asemenea Siriei și Rusiei să oprească bombardarea spitalelor și înaintarea trupelor lor spre orașul Alep. Cameron și Hollande vor vorbi vineri 4 martie despre armistițiul din Siria într-o conferință telefonică cu liderii Rusiei și Germaniei. Fragilul armistițiu între forțele președintelui sirian Bașar al-Assad și grupările de opoziție a intrat în vigoare săptămâna trecută și în el nu sînt incluse grupuri teroriste cum ar fi gruparea Statul Islamic și frontul Al-Nusra afiliat rețelei Al-Qaida.

Pilotul ucrainean Nadia Savcenko a anunțat că intră în greva foamei și că va refuza să bea lichide după ce un tribunal din Rusia a suspendat ședința de judecată din trei martie înainte ca ea să poată face declarația finală. Suspendarea pînă în 9 martie a procesului a fost anunțată după ce avocații apărării au prezentat pledoaria finală. Potrivit acestora, există dovezi că Savcenko se afla în custodia rebelilor pro-ruși când cei doi jurnaliști de a căror moarte a fost acuzată au fost uciși. Procurorii au cerut o pedeapsă de 23 de ani de închisoare. Se așteaptă ca verdictul să fie pronunțat după declarația finală în proces a Nadiei Savcenko.

Femeia uzbekă filmată cu capul retezat al unui copil la Moscova spune că a acționat pentru a-i răzbuna pe musulmanii uciși în bombardamentele rusești din Siria. Gulcehra Bobokulova a făcut această declarație într-o înregistrare video postată online joi 3 martie, și care se presupune că arată interogatoriul la care a fost supusă suspecta de către poliție. Bobokulova a fost arestată în 29 februarie și a apărut miercuri în fața unui tribunal din Moscova care a decis punerea ei în arest preventiv pentru două luni. Vorbind reporterilor înainte de audiere, ea a spus că se face vinovată de uciderea copilului rus pe care fusese angajată să-l îngrijească, și a afirmat că Allah i-a ordonat să acționeze. Autoritățile ruse spun că femeia are probleme mentale și va fi supusă unui control psihiatric.

La București, ministrul justiției Raluca Prună a trimis Consiliului Superior al Magistraturii propunerea de reînvestire în funcția de șef al Direcției Naționale Anticorupție a Laurei Codruța Kövesi. Agerpres o citează pe purtătoarea de cuvânt a CSM Dana Pantazi cu declarația că propunerea ministrului justiției a fost înregistrată, fiind primită în 29 februarie.

Două femei care au atacat o secție de poliție la Istanbul au fost ucise de forțele speciale. Cele două militante au aruncat o grenadă și au tras focuri de armă în secția de poliție, înainte de a se baricada într-un apartament din districtul Bayrampasa. Atacul a fost revendicat de Frontul Revoluționar de Eliberare al Poporului - DHKP-C, o organizație marxistă interzisă în Turcia, care a ucis zeci de polițiști și civili în ultimele trei decenii. DHKP-C dărește să înlocuiască guvernul turc cu unul marxist și se opune la ceea ce membrii acestei organizații numesc imperialismul american.

Reprezentanții politici ai Chișinăului și Tiraspolului, Gheorghe Bălan şi Vitalii Ignatiev, s-au întâlnit la sediul misiunii OSCE din Chișinău, pentru prima dată în ultimele cinci luni. Potrivit unui comunicat al așa-zisului minister de externe de la Tiraspol, citat de Infotag și preluat de Radio Chișinău, cei doi au discutat mai multe aspecte problematice legate de procesul de negocieri. Partea transnistreană susține că s-au acumulat un șir de probleme, și acuză ca întotdeauna Chișinăul că ar evita abordarea acestora. Cele două oficialități sînt citate de IPN cu declarația că întâlnirea a fost una constructivă, şi că sînt gata să se întâlnească săptămânal pentru a impulsiona rezolvarea problemelor apărute în perioada în care dialogul a stagnat.

Președintele Nicolae Timofti a primit cu îngrijorare vestea despre starea de sănătate complicată a Regelui Mihai, și îi urează să depășească cu bine perioada deloc ușoară prin care este nevoit să treacă, se spune într-un comunicat al președinției de la Chișinău. Șeful statului moldovean își exprimă speranța că familia regală va rămâne unită atât în momente bune, cât și în cele de restriște, așa cum a făcut-o de la începutul istoriei sale. Președintele Nicolae Timofti îi mulțumește Regelui Mihai pentru pozițiile ferme pe care le-a adoptat în susținerea integrării europene a Republicii Moldova.

Washingtonul va susţine Republica Moldova în aplicarea reformelor concrete, a afirmat Bridget Brink, unul din asistenții adjuncți al secretarului de stat american la o întrevedere la Chișinău cu premierul moldovean Pavel Filip. Cei doi demnitari au discutat între altele despre punerea în practică a Acordului de Asociere R.Moldova - Uniunea Europeană, despre măsurile împotriva corupţiei,despre efectele aşteptate în urma adoptării legii cu privire la Procuratură, a pachetului de legi cu privire la integritate, şi despre necesitatea menţinerii dialogului. Asistentul adjunct al secretarului de stat face o vizită de lucru la Chişinău între 2-4 martie, în cadrul căreia va avea mai multe întâlniri cu autorităţile şi cu reprezentanți ai organizaţiilor neguvernamentale din Republica Moldova.

Parlamentul de la Chișinău a creat o comisie pentru soluționarea problemei privind accesul presei în sala de ședințe a Legislativului. Anunțul speakerului Andrian Candu a venit după ce mai mulți ziariști au protestat joi în Parlament cerînd acces liber pentru presă la dezbaterile parlamentare. Reprezentanții mass-media au transmis preşedintelui comisiei parlamentare cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media Vladimir Hotineanu o petiție în care cer ca presei să i se permită accesul la ședințele Legislativului. Petiția a fost semnată și de deputați ai fracțiunilor PLDM, PSRM și PPEM. În clădirea renovată a Parlamentului, jurnaliștii sînt obligaţi să stea într-o încăpere separată, fără acces în sala de ședințe a Parlamentului, iar secvenţele video de la şedinţe sînt transmise pe monitoare.

Comisia Europeană a aprobat acordul cu Grecia de construcție a unei conducte care să aducă gaze naturale din Azerbaigian în Europa. Conducta Trans Adriatică - CTA de 878 de kilometri e menită să reducă dependența energetică a Europei de Rusia. Ea va lega câmpul de gaze naturale Șah Deniz II din Azerbaigian de Italia, trecînd prin Grecia și Albania și pe sub Marea Adriatică. Ea va fi conectată la Conducta Trans Anatoliană - TANAP în Turcia, trecând din Turcia în nordul Greciei. Primele transporturi de gaz spre Europa sînt programate pentru 2020.

Miniștrii de externe din Rusia, Ucraina, Franța și Germania discută la Paris aplicarea planului de pace în Ucraina stabilit de acordul de încetare a focului convenit la Minsk în februarie 2015. Acordul din 2015, al doilea stabilit în capitala republicii Belarus de liderii celor patru țări conține unpachet de măsuri menite să oprească luptele în estul Ucrainei dintre forțele guvernamentale ucrainene și separatiștii sprijiniți de Rusia. Kievul susține că Rusia încalcă acest acord prin trimiterea de trupe și armament rebelilor pro-ruși din est. Dar nici Kievul nu s-a ținut de promisiunea de a adopta reforme care să confere regiunilor din estul Ucrainei o mai m

Președintele Consiliului European Donald Tusk a criticat statele Uniunii Europene care iau măsuri unilaterale de blocare a granițelor lor pentru refugiați și migranți. În același timp, el a avertizat că migranții economici nu trebuie să vină în Europa.Tusk a făcut aceste remarci la o conferință de presă la Atena după convorbirile avute cu premierul grec Alexis Tsipras: „Vreau să fac un apel către toți potențialii migranți economici ilegali, de oriunde ar veni ei - nu veniți în Europa! Nu-i credeți pe traficanți! Nu vă riscați viețile și banii! E degeaba.” Tusk a spus că acțiunile individuale întreprinse de mai multe state europene în criza refugiaților erodează încrederea și divizează Uniunea Europeană: Potrivit președintelui Consiliului European. deciziile unilaterale luate fără o coordonare prealabilă sînt în detrimentul spiritului european al solidarității. Restricțiile impuse de Austria au avut un efect de domino la granițele de pe așa-numita rută balcanică a migranților. în Slovenia, Croația, și în două țări nemembre în Uniunea Europeană, Macedonia și Serbia. Aceste restricții au făcut ca aproximativ 24.000 de migranți care vor să ajungă în Europa să fie blocați în Grecia.

Fostul președinte al României, Ion Iliescu, și-a exprimat speranța într-o revenire a Regelui în viața publică pentru că „prezența sa în spațiul public românesc a fost un exemplu de echilibru și a contribuit la crearea unui climat de normalitate. Sper să revină cât mai repede cu putință la proiectele sale", a afirmat fostul președinte, într-o postare pe blog. În decembrie 1990, la un an de la căderea comunismului în România, regimul Iliescu i-a interzis Regelui să facă prima sa vizită în România. I s-a permis să se reîntorcă în 1992 cu ocazia Săbătorilor de Paști. Peste un milion de bucureșteni l-au ovaționat atunci, ceea ce a determinat regimul de atunci, să-i interzică venirea în România pentru următorii cinci ani. In 1997, după prima alternanță la putere care are loc în România, autoritatile de la București i-au redat Regelui cetațenia română retrasă în martie 1948.

Ministerul mediului propune, printr-o hotărâre de Guvern, să interzică exportul şi re-exportul de lemn brut până la sfârşitul anului 2020. În cadrul unei dezbateri organizată miercuri de agenția IPN, ministrul Mediului, Valeriu Munteanu, a declarat că interzicerea exportului, reexportului de lemn şi a tăierilor rase de pădure pe teritoriul Republicii Moldova va diminua cu cel puţin 50% „elanul defrişărilor ilegale”. De asemenea, Munteanu speră în cel mai scurt timp să anuleze un regulament adoptat în 2008 și care „îi apără pe cei care arendează terenuri împădurite, nu și pe cei care dau în arendă, adică statul”, adăugând că există aproape 600 de contracte de arendă, majoritatea pe jumătate de secol, care trebuie reglementate. Valeriu Munteanu a invocat și ineficiența Agenției Moldsilva, care gestionează fondul forestier din țară și sub umbrela căreia funcționează 24 de întreprinderi, insistând că singura soluție ar fi crearea unei singuri instituții de stat, cu un singur cont. „Aceasta trebuie să fie o întreprindere cu un singur ordonator de credite. Trebuie să fie efectuată limitarea vânzărilor de lemn cash, să existe sisteme electronice care să funcţioneze”, a spus Valeriu Munteanu.

Într-un recent interviu pentru Europa Liberă, Munteanu a recunoscut că în Republica Moldova se fură de două ori mai mult lemn din pădure decât se raportează, pagubele estimându-se la milioane de euro. „Ştiu foarte exact că se plătesc 5.000 de euro pentru cei care vor să ajungă pădurar; 15.000 – 20.000 de euro pentru un şef de ocol silvic care are 10-13 pădurari în subordine şi, respectiv, 50.000 de euro pentru un şef de întreprindere”, a menționat Munteanu.

Sergiu Cioclea, candidatul desemnat pentru funcția de guvernator al Băncii Naționale ar urma să fie prezentat astăzi în Parlament, unde trebuie să obțină cel puțin 51 de voturi. Marți, după desemnarea candidaturii lui Cioclea în cadrul Comisiei speciale a Parlamentului, șeful principalei fracțiuni de opoziție, socialistul Igor Dodon, s-a declarat convins că numirea lui Sergiu Cioclea „a fost coordonată cu oligarhii” și că acesta „va îndeplini doar sarcinile care vor fi spuse de către regimul oligarhic de la guvernare”.

Federaţia Rusă cere garanţii pentru calitatea produselor agroalimentare moldoveneşti exportate pe piaţa rusă, a afirmat miercuri ambasadorul Rusiei la Chișinău, Farit Muhametşin, la o întrevedere cu ministrul moldovean al agriculturii Eduard Grama. Muhametşin a spus că Moscova dorește să conlucreze cu Chișinăul, și a propus reluarea colegiilor inter-ministeriale, care nu s-au mai reunit în ultimii trei ani, relatează IPN.

Regele Mihai al României a decis să se retragă din viaţa publică în favoarea Principesei Moştenitoare Margareta, afirmând încrederea că fiica sa „va găsi înţelepciunea şi forţa de a îl reprezenta şi de a duce la îndeplinire toate acţiunile sale publice”. Într-o postare pe Facebook din seara zilei de miercuri, premierul Dacian Cioloș s-a declarat profund îngrijorat de starea de sănătate a Regelui și i-a transmis acestuia „un gând bun de optimism și sănătate”. Pe aceeași rețea de socializare, președintele Klaus Iohannis și-a exprimat speranța că „Familia Regală va rămâne și pe viitor același reper deosebit de speranță și solidaritate”. În vârstă de 94 de ani, Regele Mihai a suferit recent o intervenție chirurgicală, iar Consiliul Regal a anunțat că Domnia Sa nu va mai avea apariții publice.

Kremlinul a confirmat că ministrul de externe rus Serghei Lavrov va participa pe 3 martie la reuniunea de la Paris, unde se va discuta cum e aplicat planul de pace pentru Ucraina potrivit acordurilor de la Minsk din februarie 2015. Se așteaptă ca la reuniune să ia parte și șefii diplomațiilor din Franța, Germania și Ucraina. Acordul de pace de la Minsk, din februarie 2015, avea menirea de a pune capăt luptelor din estul Ucrainei dintre forțele guvernamentale și separatiștii sprijiniți de Rusia. Kievul susține că Rusia încalcă acest acord prin trimiterea de trupe și armament rebelilor pro-ruși din est. Dar nici Kievul nu s-a ținut de promisiunea de a adopta reforme care să confere regiunilor din estul Ucrainei o mai mare autonomie, și de a permite acolo organizarea de alegeri locale.

Armistițiul din Siria a permis creșterea ajutorului umanitar în țară, a declarat miercuri un purtător de cuvânt al Casei Albe, care a exprimat însă temerile administrației americane cu privire la strategia armatei siriene în aceste zile. Casa Albă este îngrijorată de relatările privind tiruri de artilerie și utilizarea tancurilor împotriva civililor de către regimul președintelui Bashar al-Assad. „Dacă aceste atacuri sunt confirmate, ele constituie o încălcare flagrantă a armistițiului”, a afirmat purtătorul de cuvânt al Casei Albe.

Vicepreședintele american Joe Biden începe sâmbătă, 5 martie, un turneu de cinci zile în Orientul Mijlociu, care va cuprinde vizite în Emiratele Arabe Unite, Israel, Cisiordania, și Iordania, a anunțat miercuri Casa Albă. Vizita lui Joe Biden în Israel, pe 8 martie, are loc pe fundalul tensiunilor care au apărut în 2015 între Statele Unite și Israel, care a criticat acordul nuclear cu Iranul. La Amman, vicepreședintele Joe Binden se va întâlni cu regele Abdullah al Iordaniei, cu care va discuta despre conflictul din Siria și campania internațională contra grupării teroriste Statul Islamic.

Macedonia și-a redeschis miercuri frontiera pentru a lăsa să treacă în jur de 250 de refugiați sirieni și irakieni, în timp ce alți 10.000 de migranți continuă să aștepte pe partea greacă, potrivit autorităților locale din Grecia. La începutul săptămânii, Macedonia și-a închis temporar frontier cu Grecia, după ce Austria și alte țări de pe așa-numite „rută balcanică” au început să reducă la minim numărul de migranți pe care-I lasă să treacă spre Germania. Pînă acum, Germania a acceptat aproape un million de migranți, în căutare de azil. Marți, la Belgrad, șefii polițiilor din Austria, Slovenia, Croația, și Macedonia au decis totodată să întărească controalele la frontiere. În acest moment, autoritățile elene estimează că peste 25 de mii de migranți sunt blocați în Grecia.

Nadia Savcenko, pilotul ucrainean judecat pentru uciderea a doi jurnaliști ruși în estul Ucrainei, își va ține astăzi pledoaria finală în procesul care are loc într-un tribunal din Donețk. Miercuri, Procuratură rusă a cerut 23 de ani de închisoare pentru Nadia Savcenko. Se așteaptă ca verdictul să fie dat la scurt timp după pledoariile finale. Savcenko a fost capturată în 2014 de rebelii pro-ruși în estul Ucrainei și dusă în Rusia, unde a fost acuzată de complicitate la uciderea a doi jurnaliști ruși în estul Ucrainei. Ea a respins acuzația și s-a aflat deseori în greva foamei în timpul procesului. Luni, Nadia Nadia Savcenko a avertizat că va intra în greva foamei dacă nu e extrădată în Ucraina după pronunțarea verdictului. Guvernul de la Kiev afirmă că acuzațiile împotriva ei sînt false și că ar trebui să fie tratată ca prizonier de război.

Consiliul de Securitate ONU a impus miercuri noi sancțiuni împotriva Coreii de Nord, ca reacție la ultimele teste nucleare ale regimului de la Phenian. Sunt considerate cele mai dure sancțiuni din ultimii peste 10 ani, relatează BBC. Rezoluția prezentată de Statele Unite a fost adoptată în unanimitate, inclusiv de China, singurul aliat al Phenianului. Rezoluția a fost salutată de președintele american Barack Obama, care vede în ea „un răspuns ferm”. Ca reacție, Coreea de Nord a tras mai multe proiectile în mare, iar autoritățile sud-coreene au declarat că acum încearcă să stabilească ce gen de arme au fost utilizate.

Federaţia Rusă cere garanţii pentru calitatea produselor agroalimentare moldoveneşti exportate pe piaţa rusă, a afirmat ambasadorul Rusiei la Chișinău Farit Muhametşin la o întrevedere cu ministrul moldovean al agriculturii Eduard Grama. Muhametşin a spus că Moscova dorește să conlucreze cu Chișinăul, și a propus reluarea colegiilor interministeriale, care nu s-au mai reunit în ultimii trei ani. Cei doi demnitari au reiterat importanţa activării dialogului la nivelul experţilor, relatează IPN.

Kremlinul a confirmat că ministrul rus de externe Serghei Lavrov va participa în 3 martie la reuniunea de la Paris unde se va discuta cum e aplicat planul de pace pentru Ucraina potrivit acordurilor de la Minsk din februarie 2015. Se așteaptă ca la reuniune să ia parte și șefii diplomațiilor din Franța, Germania și Ucraina. Acordul de pace de la Minsk din februarie 2015 avea menirea de a pune capăt luptelor din estul Ucrainei dintre forțele guvernamentale și separatiștii sprijiniți de Rusia. Kievul susține că Rusia încalcă acest acord prin trimiterea de trupe și armament rebelilor pro-ruși din est. Dar nici Kievul nu s-a ținut de promisiunea de a adopta reforme care să confere regiunilor din estul Ucrainei o mai mare autonomie, și de a permite organizarea de alegeri locale acolo.