Procuratura și CNA de la Chișinău au confirmat că ci15 judecători și trei executori judecătorești reținuți marți sunt bănuiți de implicare într-o schemă criminală de spălare de bani a 20 de miliarde de dolari proveniți din Federația Rusă. Crimele s-ar fi petrecut în anii 2010 – 2013, iar cauza penală a fost deschisă în 2014. Dar șeful Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, a spus la o conferință de presă că reținerile s-au făcut abia acum pentru că procurorii au mult de lucru: „De ce acum? Am enumerat și am arătat. Uitați-vă la schemă, cât e de complexă. În afară de aceasta, fiecare procuror și ofițer de urmărire penală mai are și alt volum de lucru”. Activiști anticorupție între care Oleg Brega cred că autoritățile vor să arate rezultate în lupta cu mita pentru a impresiona cetățenii înainte de alegerile prezidențiale, precum și donatorii externi.

Secretarul de stat american John Kerry a cerut crearea unor zone de non-survol deasupra unor regiuni ale Siriei pentru a se asigura o încetare a focului credibilă. Kerry a vorbit la Consiliul de Securitate ONU, unde a mai spus că zonele de non-survol pot reda credibilitate încercărilor de a opri „carnagiul” din Siria care durează de peste cinci ani și pot crea condiții ca ajutoarele umanitare să ajungă la cei care au disperată nevoie de ele. Mai devreme, Statele Unite au spus Rusia este „responsabilă” de bombardarea unui convoi umanitar în Siria, soldată cu 20 de morți, pe 19 septembrie, în apropiere de Alep. Ministerul rus al apărării a negat că aviația rusă sau cea a regimului sirian pe care îl sprijină ar fi fost implicate.

Două bombardiere supersonice americane au survolat Coreea de Sud într-o demonstrație de forță, după recentul test nuclear efectuat de Coreea de Nord mai devreme luna aceasta. Unui dintre bombardierele B-1B care își are baza în insula Guam a aterizat miercuri la o bază în Coreea de Sud situată la doar 120 de kilometri de Coreea de Nord. Forțele aeriene americane au spus că zborul are scopul să arate angajamentul Statelor Unite pentru apărarea sud-coreenilor aliați, pentru securitatea Peninsulei Coreene și a regiunii. Un alt bombardier american a survolat Coreea de Sud săptămâna trecută, după ce Fenianul a efectuat al cincilea său test nuclear în 9 septembrie.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei de investigații din Rusia Vladimir Markin și-a anunțat demisia, spunând că vrea să dedice altor activități. Demisia lui Markin survine în urma relatărilor de presă că atât el cât și șeful Comisiei de investigații Aleksandr Bastrîkin urmează să fie înlocuiți în cadrul unor remanieri făcute de Kremlin. Ziarul „Kommersant” a scris că această Comisie ar putea fi reorganizată și absorbită într-o de o structură nouă, Ministerul Securității, în care Kremlinul ar dori să includă actualul Serviciu Federal de Securitate și alte structuri de securitate ale Federației Ruse.

Oleg Vorotnikov, unul din fondatorii grupului rus de artă contemporană Voina, renumit pentru performance-urile sale politice, a fost eliberat din arest în Cehia, după ce fusese reținut la cererea Rusiei, care îl acuză de huliganism. Tribunalul orășenesc de la Praga a decis că Vorotnikov este liber, dar că nu are voie să părăsească orașul până la decizia finală în chestiunea extrădării sale. Avocatul Radim Kozub a spus că activistul vrea să ceară azil politic în Cehia. Vorotnikov a fugit din Rusia împreună cu familia în 2011 după ce autoritățile au început urmărirea sa penală. El a locuit până acum în câteva țări europene, dar nu a reușit să obțină azil politic în nici unda intre eke. Grupul Voina a devenit faimos între altele pentru desenarea unui penis imens pe un pod basculant la St. Petersburg, în fața sediului Serviciului Federal de Securitate.

Procuratura și Centrul Național Anticorupție din R. Moldova au confirmat că 15 judecători și trei executori judecătorești reținuți marți sunt acuzați de implicare într-o schemă criminală de spălare de bani rusești prin sistemele judecătoresc și bancar moldovene. Șeful Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, a spus la o conferință de presă că este vorba de o schemă prin care companii din Rusia și companii off-shore ar fi spălat aproximativ 20 de miliarde de dolari. Șeful direcției generale urmărire penală din cadrul CNA, Bogdan Zumbreanu, a spus la aceeași conferință că toți cei 18 au fost reținuți pentru 72 de ore și au statut de bănuiți. La anunțarea raziilor de marți, procurorul Morari spunea că sunt vizați încă un judecător și un executor judecătoresc iar operațiunile continuă.

Comisia juridică a parlamentului de la Chișinău a dat aviz pozitiv confirmării lui Vladimir Munteanu și Cristina Harea în funcțiile de viceguvernatori ai Băncii Naționale. Cei doi au fost propuși cu o zi mai devreme de guvernatorul BNM, Sergiu Cioclea și urmează a fi confirmați prin votul Parlamentului. Instalarea unei noi conduceri a BNM este una din condițiile pe care trebuie să le îndeplinească autoritățile moldovene ca Fondul Monetar Internațional să aprobe luna viitoare un nou program de colaborare cu Republica Moldova și un nou împrumut salvator. Actualmente, BNM are numai doi

viceguvernatori din patru. O fostă viceguvernatoare, Emma Tăbârță este cercetată pentru neglijență de serviciu într-un dosar al spălării de bani rusești prin Republica Moldova și se află în arest la domiciliu.

Vicepreședintele Statelor Unite, Joe Biden, i-a spus președintelui Ucrainei, Petro Poroșenko, că reformele în sectorul energetic al țării sunt absolut obligatorii și că acestea trebuie accelerate. Într-un comunicat al Casei albe difuzat miercuri se spune că Biden i-a cerut lui Poroșenko să facă mai mult pentru curățarea sistemului judiciar și al procuraturii din Ucraina, pătate de corupție de-a lungul multor ani. Biden și Poroșenko s-au întâlnit la New York în marginea actualei sesiuni a Adunării Generale a ONU. Vicepreședintele american a mai declarat că Washingtonul este dispus să ofere încă un miliard de dolari Kievului pentru a-l ajuta să-și consolideze finanțele.

Doar 15% din cetățenii ruși ar dori refacerea relațiilor cu Occidentul. În septembrie anul trecut, numărul acestora era de 23%, iar cu doi ani în urmă – 17%, arată un sondaj al Centrului Levada de la Moscova. Rușii pe care îi îngrijorează izolarea Rusiei sunt mai puțini la număr acum – 29%, față de 36% în septembrie anul trecut. Fiecare al patrulea respondent a spus că nu este deloc deranjat de izolarea internațională a țării. Centrul Levada realizează asemenea sondaje din septembrie 2014, după ce relațiile dintre Occident și Moscova au intrat în criză din cauza anexării de către Rusia a peninsulei Crimeea și a conflictului din estul Ucrainei. Mai multe țări occidentale au impus sancțiuni unor funcționari și companii din Rusia. Moscova a răspuns cu embargouri la importul de produse din aceste țări.

Vicepremierul rus Dmitri Rogozin va face o vizită la Chișinău și Tiraspol în zilele de 4 și 5 octombrie, a declarat ambasadorul Rusiei în Moldova, Farit Muhametșin. Potrivit lui, în timpul vizitei „va fi finalizată coordonarea foii de parcurs privind colaborarea comercială și economică” dintre cele două țări. Dmitri Rogozin va discuta cu omologul său moldovean Octavian Calmâc și despre agenda ședinței comisiei interguvernamentale, care va avea loc la Moscova, la o dată încă neprecizată. Programul lui Dmitri Rogozin încă nu este finalizat, a spus diplomatul rus, dar se așteaptă ca vicepremierul de la Moscova să participe la deschiderea unei școli moldovenești în stânga Nistrului, în satul Tașlâc, raionul Grigoriopol. Școala cu predare în așa-numita limbă moldovenească în grafie chirilică a fost construită în cadrul programului „Integrarea Eurasiatică”, program finanțat de Rusia și monitorizat de vicepremierul Dmitri Rogozin care este și reprezentantul special al președintelui Rusiei pentru Transnistria. Vizita lui Rogozin coincide cu campania electorală pentru alegerea unui nou lider al administrației separatiste de la Tiraspol și campania pentru alegerile prezidențiale din Republica Moldova. Ultima vizită a lui Dmitrii Rogozin în Republica Moldova a avut loc pe 5 și 6 iulie 2016.

Statele Unite ale Americii își vor dubla asistența pentru Republica Moldova în anul viitor, până la 40 de milioane de dolari, a declarat Europei Libere Thomas Melia, asistentul pentru Europa și Eurasia al administratorului programului USAID, care coordonează asistența financiară a Statelor Unite pentru străinătate. Thomas Melia a spus că La Washington se va urmări „cu mai mare atenţie felul în care vor fi utilizate aceste surse financiare”. USAID va oferi bani pentru consultanța și expertiza de care ar urma să ţină cont decidenţii, a precizat oficialul american, aflat la finalul unei vizite la Chișinău. Thomas Melia a mai spus că „guvernul Statelor Unite crede în succesul Republicii Moldova” și că își dorește „ca acest stat să fie în siguranţă, prosper şi democratic”.

Președintele Aleksandr Lukașenka a declarat că Rusia face presiuni asupra Belarus din cauza prețului la gazele naturale. El a spus că Moscova și Minskul nu se pot înțelege asupra prețului de livrare deja de câteva luni. Potrivit lui Lukașenka, Rusia ar fi redus livrările de gaze în Belarus, ceea ce, în opinia sa, este un act de presiune asupra autorităților belaruse. Totodată, liderul de la Minsk a dat indicații ca guvernul său să optimizeze participarea țării la procesele de integrare din spațiul post-sovietic și să analizeze participarea Belarus la uniunea economică eurasiatică. „Se încalcă tot asupra ce ne-am înțeles”, a mai declarat liderul belarus.

Președintele Vladimir Putin a redus cu 163 de mii personalul ministerului de interne rus. Cu 10 la sută a fost redus și aparatul central al internelor. Decretul liderului de la Kremlin va intra în vigoare de la 1 octombrie. Presa rusă relatează că reducerea este în legătură cu formarea Serviciului federal numit Garda Națională, în subordinea căruia au intrat trupele de interne și cele de reacție rapidă, precum și alte unități speciale care au făcut parte din structura ministerului de interne. Astfel, în serviciul Gărzii Naționale din Rusia au intrat acum 163 de mii de angajați ai ministerului de interne. Misiunea gărzii este, între altele, menținerea ordinii publice, lupta cu terorismul, paza instituțiilor de stat și participarea la operațiuni internaționale „pentru restabilirea și menținerea păcii”.

Procurorul Viorel Morari spune că 15 judecători și 3 executori judecătorești au fost arestați astăzi în razii ale Procuraturii Anticorupție și Centrului Național Anticorupție. Vorbindu-le jurnaliștilor la un briefing, Morari a mai spus că operațiunile declanșate astăzi vizează încă un judecător și un executor judecătoresc, urmând să continue și mâine. Ceva mai devreme, purtătoarea de cuvânt a Centrului Național Anticorupție, Angela Starinschi, a spus că cei reținuți sunt bănuiți de implicare în acte de corupție. Un membru al Consiliului Superior al Magistraturii, Teodor Cârnaț, a declarat că reținerea judecătorilor a primit în prealabil acordul CSM, iar ancheta ar viza spălarea a miliarde de dolari din Rusia prin sistemele judecătoresc și bancar moldovene.

Secretarul General al ONU, Ban Ki-moon, a condamnat atacul aerian asupra unui convoi umanitar în apropiere de orașul Alep, din Siria, spunând că loviturile soldate cu 20 de morți printre civili au fost „sălbatice și aparent deliberate”. În discursul său de deschidere a lucrărilor Adunării generale ONU, astăzi la New York, Ban a mai spus că cei care livrează ajutoare și salvează vieți în Siria sunt adevărați eroi. ONU a suspendat toate convoaiele umanitare în Siria după atacul de luni. Nu este limpede ale cui au fost avioanele care au săvârșit atacul. Ministerul rus al Apărării a dezmințit că aviația rusă ar fi fost implicată, spunând că transportul umanitar a izbucnit în flăcări. Statele Unite s-au declarat „ultragiate” de atac și au spus că vor aborda incidentul cu Rusia, care sprijină regimul președintelui sirian Bashar al-Assad.

Într-o declarație adoptată astăzi, Senatul României a criticat afirmațiile recente ale ambasadorului american la Chișinău, James Pettit, despre unirea Republicii Moldova cu România.

Spusele ambasadorului „au fost primite cu surprindere, îngrijorare și o mare doză de insatisfacție de opinia publică din România”', se spune în declarația Senatului de la București. Dar se precizează că nu este afectat nici „parteneriatul strategic al României cu SUA”, nici politica României pentru un viitor comun cu Republica Moldova în Uniunea Europeană.

Vorbind cu ocazia împlinirii a 25 de ani de independență a Republicii Moldova, ambasadorul american la Chișinău a spus că unirea Moldovei cu România nu i se pare o alegere practică și nu ar rezolva neapărat problemele Moldovei.

În urma unui val de critici al unioniștilor de pe ambele maluri ale Prutului, ambasadorul Pettit a mai spus că, în chestiunea unirii, în Republica Moldova „există o diversitate de opinii care trebuie respectată și discutată într-o manieră constructivă”.

Un ucrainean căutat de autoritățile de la Kiev sub acuzația de terorism, Evhen Jîlin, a fost împușcat mortal într-un restaurant dintr-o suburbie a Moscovei, luni seara. Fost ofițer al armatei ucrainene, Jîlin a înființat în 2010, la Harkov, o grupare care s-a opus mai târziu protestatarilor pro-europeni de la Kiev, în perioada Maidanului din 2013-2014. După victoria Maidanului, Jîlin a plecat în Rusia. În februarie anul acesta, autoritățile ucrainene l-au anunțat în căutare internațională sub acuzația de terorism, implicare în atacuri violente împotriva activiștilor și tentativă de asasinare a ministrului ucrainean de interne, Arsen Avakov. Comitetul de Investigații din Rusia a spus însă astăzi că atacul din restaurant în care a mai fost rănită o persoană putea avea legătură cu problemele de afaceri ale lui Jîlin.

Secretarul General al ONU Ban Ki-moon a deschis lucrările celei de-a 71-a Adunări Generale la New York cu un apel la oprirea violențelor în Siria. În ultimul său asemenea discurs înainte de expirarea mandatului, Ban a acuzat guvernul sirian de uciderea celor mai mulți civili în timpul conflictului care durează de peste cinci ani. „Patroni puternici care continua alimentarea mașinii de război de asemenea au mâinile pătate de sânge”, a mai spus Secretarul General al ONU. El a vorbit în vreme ce în Siria a fost rupt un armistițiu mediat săptămâna trecută de Rusia și Statele Unite. Diplomați americani și ruși mediază tot la New York o ședință a Grupului Internațional de Sprijin pentru Siria compusă din țări care sprijină părți diferite ale războiului civil sirian.

Apărarea omului de afaceri Veaceslav Platon spune că acesta a depus o reclamație împotriva administrației Penitenciarului nr. 13 din Chișinău, pe motiv că acesta l-ar fi împiedicat să se vadă cu avocații. Anunțul a fost făcut de avocata Ana Ursachi la Judecătoria Buicani, unde urma să aibă loc astăzi noi audieri în procesul lui Platon care este judecat în unul din dosarele falimentării Băncii de Economii. În plângerea lui Platon se spune că drepturile sale la apărare ar fi încălcate sistematic de administrația închisorii. Administrația penitenciarului nu a comentat deocamdată acuzația. Audierile în procesul pe fond al lui Platon au fost între timp amânate, după ce avocații au cerut recuzarea judecătorului, precum și a judecătorului care judecă recuzarea.

Curtea de Apel Chișinău a amânat cu o săptămână procesul de corupție al fostului premier Vlad Filat în a doua instanță, pe motiv că martorii chemați de apărare nu s-au prezentat la audieri. Avocatul Igor Popa a declarat jurnaliștilor că printre martori s-ar număra omul de afaceri Veaceslav Platon și bancherul Ilan Shor judecați în procese paralele pentru devalizarea Băncii de Economii. Avocatul a mai spus că citarea acestora ar fi fost de competența instanței de judecată, dar apărarea nu a primit vreo dovadă că martorii ar fi fost într-adevăr citați. Vlad Filat a depus apel împotriva deciziei Judecătoriei Buiucani, care l-a condamnat în luna iunie la 9 ani de închisoare și confiscarea averii pentru corupere pasivă și trafic de influență. Avocații au cerut achitarea fostului premier.

Comisia Electorală Centrală de la Chișinău spune că doar 3.570 cetățeni moldoveni din străinătate s-au înregistrat online pentru a vota la alegerile prezidențiale din 30 octombrie, chiar dacă autoritățile estimează că 800.000 de moldoveni s-ar afla peste hotarele țării. Perioada înregistrării online a alegătorilor din străinătate a expirat pe 19 septembrie. Înregistrarea nu este obligatorie, iar alegătorii vor fi lăsați oricum să voteze la secțiile deschise în străinătate. Dar autoritățile sperau că registrul online va ajuta să calculeze unde trebuie deschise secții.

La New York începe sesiunea anuală a Adunării Generale ONU, la care vor participa cel puțin 135 de șefi de stat și de guvern. Dezbaterile vor fi deschise marți de președintele Braziliei, urmat de cel al Statelor Unite Barack Obama, care va vorbi pentru ultima oară de tribuna ONU în calitate de președinte al țării sale. Obama va prezisa marți și summitul despre migrație, care urmează conferinței internaționale de aceeași temă organizată luni de Națiunile Unite. De la această seasiune lipsesc lideri importanți, cum ar președinții rus și chinez, Vladimir Putin și Xi Jinping, prezenți anul trecut la sesiunea care a marcat a 70-a aniversare a Adunării Generale a ONU. Consiliul de Securitate ONU va avea miercuri o sesiune destinată conflictului din Siria, iar joi va dezbate amenințările teroriste la adresa traficului aerian.

Curtea de Apel din Chișinău a respins luni cererea Partidului Platforma DA de a se anula înscrierea în cursa electorală a candidatului PD Marian Lupu. Reprezentantul DA Alexandru Slusari, a spus că va ataca decizia la Curtea Supremă de Justiție. Autorii plângerii spuneau că CEC ar fi greșit înscriindu-l pe Lupu într-o zi altfel nelucrătoare, precum și în felul cum a analizat semnăturile de sprijin aduse de el. Lupu s-a înscris la CEC la 3 septembrie, o zi de sâmbătă, și a devenit candidatul cu numărul unu în buletinele de vot. După el au fost înscriși liberalul Mihai Ghimpu, fostul premier Iurie Leancă și liderul Partidului Platforma DA, Andrei Năstase.

Judecătoria Buiucani din capitală a prelungit luni cu încă 30 de zile arestul la domiciliu al primarului din Orhei, Ilan Șor. Decizia a fost luată pe fondul unei manifestații neobișnuit de mari a suporterilor săi, care-l cred nevinovat. Ei au venit la judecătorie conduși de Inna Popenco, propusă la președinție din partea partidului condus de Șor, Ravnopravie. Popenco a depus chiar la CEC, însoțită de sute de suporteri, o listă cu 25.000 de semnături în sprijinul candidaturii sale. Ilan Șor, care a jucat un rol important în acuzarea de corupție a fostului premier Vlad Filat, între timp condamnat la 9 ani de închisoare, a fost reţinut în iunie sub acuzația de escrocherie în proporţii deosebit de mari şi spălare de bani, într-un dosar ce vizează devalizarea Băncii de Economii.

Forțele de ordine americane au arestat un american de origine afgană invinuit că a fi pus la cale atacurile de la New York și din New Jersey, dar primarul New York-ului Bill de Blasio a precizat că „nu există nici un motiv” să se creadă că suspectul ar face parte dintr-o celulă teroristă. Suspectul a fost identificat ca Ahmad Khan Rahami, un imigrant afgan de 28 de ani. El a fost reținut luni la Linden, în New Jersey după un schimb de focuri cu poliția. Sâmbătă într-o explozie din cartierul Chelsea din New York au fost rănite 29 de persoane, iar poliția a găsit alt dispozitiv neexplodat de fabricație artizanală la mică distanță. Mai devreme explodase în New Jersey altă bombă improvizată dintr-o țeavă. Într-o declarație făcută la Casa Albă președintele Statelor Unite, Barack Obama, a spus luni că incidentele demonstrează cât de important este ca oamenii să informeze forțele de ordine despre „activități suspecte”. Obama a promis că „se va face dreptate”.