Traian Băsescu îl dă în judecată pe preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, pentru că i-a retras cetăţenia în mod „arbitrar”, a declarat, joi, pentru MEDIAFAX, Andrei Bivol, avocatul fostului preşedinte al României, afirmând că cererea a fost depusă la Curtea Supremă.

„Astăzi am înregistrat o cerere de chemare în judecată la Curtea Supremă de Justiţie, aşa cum prevede legea cetăţeniei din Republica Moldova. Noi considerăm că cetăţenia lui Traian Băsescu a fost retrasă în mod arbitrar şi (decizia-n.r.) este contrară principiilor şi procedurilor prevăzute de legea cetăţeniei şi de Convenţia Europeană cu privire la cetăţenie'', a declarat avocatul lui Traian Băsescu, citat de Mediafax.

Cererea de chemare în judecată este introdusă şi se repartizează în termen de 24 de ore completului de judecată, după care în timp de cinci zile de la repartizare ar trebui să fie emisă o decizie pe procedură, potrivit legislaţiei din Republica Moldova, a explicat Andrei Bivol.

Preşedintele Republicii Moldova are calitatea de pârât în cererea de chemare în judecată înregistrată la Curtea Supremă de Justiţie.

Președintele american Donald Trump și premierul britanic Theresa May vor avea o conferință de presă comună vineri, la finalul convorbirilor de la Washington, a declarat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Sean Spicer.

Va fi prima conferință de presă la care Trump ia parte de la depunerea jurământului. De asemenea, Theresei May este primul lider străin la Casa Albă de la învestirea noului președinte. Un punct important de pe agenda întrevederii este relația comercială dintre cele două țări.

Președintele mexican Enrique Pena Nieto și-a anulat vizita la Washington, după ce, miercuri, președintele americane Donald Trump a semnat decretul privind construirea unui zid la graniţa americano-mexicană ca măsură de combatere a imigraţiei ilegale.

Președintele Mexicului a precizat că este, în continuare, dispus să colaboreze cu Statele Unite pentru acorduri reciproc avantajoase.

„Regret și condamn decizia Statelor Unite de a continua construcția zidului care, de ani de zile, în loc să ne unească, ne desparte", a spus Pena Nieto într-un mesaj video difuzat pe contul său de Twitter.

Opoziția din Mexic îi ceruse deja președintelui să anuleze vizita la Washington, care urma să aibă loc marțea viitoare. Acelaşi lucru îi fusese sugerat de preşedintele Donald Trump, dacă Mexicul nu este dispus sa suporte costurile pentru acest zid.

Presa din Rusia relatează despre încă un ofițer FSB reținut sub acuzarea de înaltă trădare într-un caz mai mare care ar putea fi legat de atacurile cibernetice din timpul campaniei electorale americane de anul trecut.

Rambler News și REN-TV relatează că Dmitri Dokuchaev a fost reținut în decembrie. El conducea o secție a centrului de securitate cibernetică din FSB și lucra împreună cu primul ofițer FBS despre a cărui reținere s-a relatat pe 25 ianuarie, Sergei Mihailov. Se pare că Dokuchaev era subalternul lui Mihailov.

Tot miercuri s-a relatat și despre arestarea, tot în decembrie, a directorului cunoscutei firme rusești de securitate cibernetică Kasperski, Ruslan Stoianov. Purtătoarea de cuvânt a firmei a precizat însă că Stoianov a fost reținut pentru activități care nu au legătură cu Kasperki Lab.

Potrivit portalului LinkedIn, Stoianov a lucrat la Ministerului de Interne înainte de a ajunge, în 2012, la Kaspeski.

Ambasada americană la Chișinău va organiza anul acesta mai multe acțiuni cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre Republica Moldova și Statele Unite. La o întâlnire cu președintele Parlamentului, Andrian Candu, ambasadorul american James Pettit a spus, citat de Publica TV, că Moldova și Statele Unite au parcurs cei 25 de ani „împreună, într-un dialog strategic”. „Urmărim cu atenție evenimentele din Republica Moldova, apreciem ceea ce se face bun pentru cetățeni și dorim ca Moldova să progreseze”, a declarat ambasadorul. La rândul său, Andrian Candu a spus că Moldova a fost „sprijinită constant de guvernul și poporul american în transformările democratice” și realizarea reformelor.

Administrația americană nu s-a consultat cu Rusia înainte de a anunța planul privind crearea unor „zone de securitate” pentru refugiați în Siria, a declarat, joi, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Oficialul rus a precizat că până în prezent nu au avut loc contacte oficiale între Kremlin și Casa Albă după preluarea mandatului de președinte al SUA de către Donald Trump.

Turcia, pe de altă parte, garantă a ultimului acord de încetare a focului în Siria alături de Rusia, a salutat inițiativa americană.

Marea Britanie nu tolerează tortura sau tratamentele inumane, iar relația sa apropiată cu Statele Unite permite schimburile sincere de opinii acolo unde există dezacorduri, a declarat joi purtătorul de cuvânt al premierului britanic Theresa May.

Premierul britanic se va întâlni vineri, la Casa Albă, cu noul președinte american Donald Trump, fiind primul șef de stat primit de Trump. Într-un interviu pentru postul de televiziune ABC, Trump a declarat că nu ar avea nimic împotriva revenirii la metode dure de interogare, dacă acestea funcționează, inclusiv la „simularea înecului” așa-numitul „waterboarding”.

Secretarul general NATO, Jens Stotenberg, a reacționat și el la declarația președintelui american, declarând că Alianța Nord-atlantică va respecta normele de drept internațional care interzic tortura.

Guvernul britanic a publicat joi proiectul de lege pe care îl va înainta în Parlament pentru a primi permisiunea de a lansa negocierile pentru ieșirea țării din Uniunea Europeană, a anunțat Ministerul pentru Brexit, David Davis.

Intitulat „Proiect de lege privind Uniunea Europeană (notificare de retragere)”, documentul le cere parlamentarilor „să confere premierului puterea de a notifica, în conformitate cu Articolul 50 al Tratatului Uniunii Europene, intenția Regatului Unit de a se retrage din UE”.

Guvernul britanic speră să primească acordul Parlamentului și al Reginei până pe 31 martie, a precizat David Davis.

Președintele american Donald Trump a declarat joi, că omologul său mexican, Enrique Pena Nieto, ar trebui să-și anuleze vizita la Washington dacă Mexicul refuză să plătească pentru construirea unui zid de-a lungul graniței dintre cele două țări. „Statele Unite au un deficit comercial cu Mexicul de 60 de miliarde de dolari. A fost o înțelegere unilaterală de la începutul NAFTA, fiind pierdute numeroase companii și locuri de muncă. Dacă Mexicul nu dorește să plătească pentru zidul care este foarte necesar, atunci ar fi mai bine să se anuleze viitoarea reuniune”, a scris Donald Trump pe contul său personal de Twitter. Președinții Statelor Unite au și un cont oficial de Twitter, care i-a fost transferat lui Trump pe 20 ianuarie, odată cu depunerea jurământului. Președintele american a dispus miercuri ridicarea unui zid de aproximativ 3 200 de kilometri în lungul graniței cu Mexicul pentru a opri imigrația ilegală.

Președintele Petro Poroșenko a semnat legea ce permite desfășurarea de trupe străine pe teritoriul Ucrainei în 2017 pentru participarea la exerciții militare multinaționale. Inițiată de șeful statului, legea a fost aprobată recent de Rada Supremă. Ea permite organizarea de aplicații în scopul pregătirii efectivelor armatei ucrainene și desfășurarea exercițiilor mixte cu participarea militarilor americani Sea Breeze și Rapid Trident 2017.

Liberalii vor pune în discuție la ședința Consiliul alianței de guvernare o inițiativă privind suspendarea președintelui Igor Dodon. Anunțul a fost făcut de liderul PL, Mihai Ghimpu, transmite Radio Chișinău. Deputații liberali, care și-au anunțat inițiativa încă după vizita lui Igor Dodon la Moscova, invocă pretinse încălcări ale Constituției de către șeful statului. Partidul Democrat a anunțat că va lua o decizie după ce va avea și un aviz al Curții Constituționale în această privință.

Mexicul nu va plăti pentru zidul de la granița cu Statele Unite, despre construcția căruia care va începe în curând a anunțat președintele american Donald Trump. Într-un apel către națiune, președintele Mexicului, Enrique Peña Nieto, a condamnat decizia lui Trump, spunând că aceasta a fost luată în momentul în care Ciudad de Mexico a început negocieri cu Washingtonul în domeniul comerțului, securității și migrației. Nieto a declarat că va face tot posibilul pentru apărarea drepturilor cetățenilor mexicani în Statele Unite. Miercuri, președintele Donald Trump a semnat decretul privind construcția zidului la frontiera Statelor Unite cu Mexic. Într-un interviu pentru ABC News, el a spus că pentru construcția barierei de la graniță va plăti partea mexicană. În decretul lui Trump nu sunt menționate sursele de finanțare.

Administrația separatistă de la Tiraspol și-a deschis o reprezentanță permanentă la Moscova. La inaugurare a fost prezent liderul transnistrean Vadim Krasnoselski. Potrivit serviciului său de presă, reprezentanța va întreține relații cu instituțiile de stat din Rusia, se va ocupa de restabilirea relațiilor economice și va oferi consultanță locuitorilor regiunii transnistrene. Reprezentanța, care nu are deocamdată o adresă juridică, este condusă de Alexandru Karaman, fost prim-vicepreședinte al regiunii separatiste. Karaman a ocupat în 2014 funcții importante în administrația autoproclamatei republici Donețk și este pe lista de sancțiuni impuse de Occident în legătură cu agresiunea Rusiei din Ucraina. Anterior, Chișinăul a condamnat intenția deschiderii unei reprezentanțe a liderului transnistrean la Moscova, spunând că aceasta nu va contribui la apropierea celor două maluri ale Nistrului.

Bașcanul Irina Vlah a propus ca un referendum declarat ilegal de Chișinău să fie marcat ca sărbătoare în autonomia găgăuză. Guvernatorul de la Comrat a cerut Adunării Populare a regiunii să proclame ziua de 2 februarie drept zi de sărbătoare, nelucrătoare, transmite Gagauz.info.

Pe 2 februarie 2014, în autonomie a avut loc un referendum în chestiunea orientării geopolitice a Republicii Moldova. 98% din participanți au pledat pentru aderarea țării la Uniunea Vamală dominată de Rusia și pentru posibilitatea proclamării independenței regiunii, în cazul pierderii suveranității Moldovei. Chișinăul a declarat referendumul ilegal și drept „tentativă de stimulare a proceselor separatiste”.

În ședința de joi a executivului de la Comrat, bașcanul Irina Vlah a spus că inițiativa sa vine în sprijinul unui apel făcut de „un grup de activiști” care a propus ca „ziua desfășurării referendumului să fie marcată oficial și declarată zi nelucrătoare”.

Președintele Kazahstanului, Nursultan Nazarbaev, va transmite o parte a competențelor sale Parlamentului și guvernului. Proiectul reformei constituționale va fi supus unui referendum. Într-un apel televizat, Nazarbaev, în vârstă de 76 de ani, a spus președintele va fi un „arbitru suprem” în relațiile dintre puterile în stat și va controla politica externă, securitatea națională și apărarea țării. Restul domeniilor, inclusiv cele economice și sociale, vor fi de competența parlamentului și guvernului. Modificările vor fi examinate în mod prioritar de legislativ, iar proiectul va fi publicat și supus unor dezbateri publice. În 2016, Nursultan Nazarbaev a admis schimbarea formei de guvernământ în funcție de situația economică a Kazahstanului.

Ion Ceban spune că și-a dat demisia formal din funcția de consilier politic şi purtător de cuvânt al președintelui Igor Dodon pentru a elimina incompatibilitatea cu calitatea de lider al fracțiunii socialiștilor în Consiliului Municipal Chișinău, dar va rămâne mai departe în ambele funcții. „Voi rămâne să exercit aceleași atribuții funcționale în Aparatul Președintelui RM, dar și să conduc fracțiunea PSRM în CMC”, a scris Ceban pe Facebook. Mai devreme, Autoritatea Națională pentru Integritate a constatat starea de „incompatibilitate între funcțiile de consilier municipal și consilier al președintelui. Ceban care a devenit consilier prezidențial, pe 26 decembrie, este membru al Consiliului Municipal Chișinău din partea Partidului Socialiștilor, din 2015.

Lider transnistrean Vadim Krasnoselski a respins ideea avansată de președintele moldovean Igor Dodon să se organizeze un referendum despre soluția politică pentru problema transnistreană, atunci când această soluție va fi găsită prin negocieri. Aflat în vizită la Moscova, la peste o săptămână de la o vizită asemănătoare a lui Dodon, Krasnoselski a spus că transnistrenii au avut deja un referendum în 2006, alegând independența care să fie urmată de aderarea la Rusia. „Moldova poate face câte referendumuri vrea și când vrea, este problema ei internă”, a spus liderul transnistrean citat de ziarul oficial al Parlamentului rus, „Parlamentskaia Gazeta”. Acesta mai relatează că Krasnoselski are o întâlnire cu vicepremierul rus Dmitri Rogozin, emisarul președintelui Vladimir Putin pentru problema transnistreană. Convorbirilor s-ar axa pe dificultățile întâmpinate de industria din stânga Nistrului, inclusiv accesul pe piața rusă.

23 de membri ai Adunării Parlamentare a Consiliului Europei au semnat o declarație în care acuză autoritățile moldovene de „represalii” împotriva oponenților „oligarhului Vlad Plahotniuc”. În declarația semnată cu ocazia primei sesiuni de anul acesta a APCE se spune că represaliile s-au intensificat din 2014. Activiști incomozi ca Ana Ursachi, Eduard Rudenco, Grigore Petrenco au devenit victime ale unor campanii de defăimare și dosare penale. În declarația semnată de parlamentari din aproximativ 20 de țări inclusiv membre ale Uniunii Europene, autorităților moldovene li se cere să „oprească imediat persecuțiile”.

Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat că intenţionează sa creeze „zone sigure” pentru refugiati in Siria şi a criticat Uniunea Europeana si Germania pentru că „a permis a milioane de oameni sa mearga în Germania si alte tari”. In opinia, sa, exprimată într-un interviu cu televiziunea ABC, crearea de „zone sigure” pentru refugiati în Siria ar fi singura soluţie care ar putea indepărta, ceea ce el considera a fi o ameninţare terorista prin acceptarea de refugiati si imigranti din tarile musulmane in Statele Unite. Potrivit agentiei Reuter, care ar fi avut acces la proiectul de ordonanţă pe aceasta temă, prin el se cere Departamentului de Stat si Pentagonului sa vină cu un plan în 90 de zile care să asigure aceste „zone sigure pentru refugiati în Siria şi în zona din vecinătatea Siriei, unde sirienii sa poată astepta pina la repatriere sau pina la admiterea lor în alte ţări”. Fostul presedinte democrat Barack Obama a opus rezistenta acestei propuneri deaorece, in opinia lui, ar fi implicat mai mult Statele Unite in conflictul singeros de aproape șase ani din Siria şi ar putea duce la confruntari cu trupele ruse care se afla in Siria.

Cotidianul New York Times relateaza că Casa Albă ar fi intocmit niste proiecte prin care ar diminua drastic finantarea Natiunilor Unite şi ar impune un moratoriu asupra tratatelor multilaterale, cu intentia de a se retrage din unele. Unul dintre aceste proiecte, scrie ziarul, se refera la suspendarea finanţării acelor agentii ale Natiunilor Unite sau organizatii internationale care ar ocoli sancţiunile impuse Iranului si Coreii de Nord, care ar fi „controlate de orice stat care sprijina terorismul” sau care oferă calitatea de membru Organizatiei pentru Eliberarea Palestinei. Potrivit sursei citate, ar fi vorba de reduceri de 40%. Al doilea proiect despre care scrie New York Times se refera la reviziurea tratatelor multilaterale care „au legatură directă cu securitatea naţionala, extrădările sau comerţul international”.

Ministrul britanic al apărarii Michael Fallon a numit portavionul rusesc „Amiral Kuznetov” „vasul ruşinii” şi a trimis nave sa îl escorteze cind strabatea apele din apropierea coastei Angliei intorcindu-se dupa bombardamentele pe care le-a intreprins in Siria. In opinia demnitarului britanic, tara sa va urmari indeaproape drumul acestui vas inapoi spre Rusia, „un vas al rusinii a carui misiune a fost de a spori suferinta poporului sirian”. Moscova a criticat escortarea vasului drept „lipsita de sens”.

Regele Abdulah al Iordaniei a laudat convorbirile de pace siriene de la Astana, din Kazahstan, care au avut loc la inceputul saptaminii. Regele Abdulah are convorbiri la Moscova cu presedintele Rusiei, Vladimir Putin şi a declarat înaintea lor că „Rusia are de jucat un rol crucial” in rezolvarea conflictului sirian si „in alte probleme regionale”. La convorbirile de la Astana, la care au participat Rusia, Iranul si Turcia, s-a decis crearea unui mecanism comun care sa monitorizeze acordul de încetare a focului, dar nu au fost facute progrese in chestiunile politice. Emisarul Natiunilor Unite pentru Siria, Staffan de Mistura, a spus ca mecanismul agreat la Astana ar putea fi util, iar Natiunile Unite vor ramine „principalul jucator in procesul politic” ce va conduce la sfirsitul razboiului din Siria, care dureaza de aproape șase ani. Negocierile asupra aspectelor politice vor continua la Geneva, a spus emisarul ONU.

Presedintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat că tehnicile dure de interogare ale CIA, printre care simularea innecarii, si care sunt considerate „acte de tortura” in unele tari ale lumii, dau rezultate şi va discuta cu directorul CIA si ministrul apărarii daca nu ar trebui reluate. Dar decizia finala va fi a CIA si a Pentagonului: „Cind ISIS taie capetele oamenilor si face lucruri pe care nu le-a mai facut nimeni din Evul Mediu incoace [...] trebuie sa raspundem la foc cu foc”, a spus Donald Trump. Declaratia a fost facuta in cadrul unui interviu cu reţeaua ABC. Trump a adăugat si ca va face tot ceea ce legea ii permite şi ca se va baza pe sfaturile primite de la CIA si Pentagon.

Partidul Socialiștilor a anunțat că inițiază procedura unui referendum național în chestiunea anulării legii care a transformat în datorie publică împrumuturile oferite de Banca Națională băncilor devalizate în urma furtului miliardului. Anunțul de miercuri al socialiștilor urmează unei declarații similare făcută cu o zi mai devreme de fostul lor lider, președintele Igor Dodon. În replică, premierul Pavel Filip care a promovat anul trecut legea controversată a declarat că aceasta și-a făcut deja efectul, că bugetul nu poate fi obiectul vreunui referendum și că inițiativa președintelui Dodon ar purta caracter electoral.

Asociația Juriștii pentru Drepturilor Omului specializată în cazurile de la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului spune că CEDO a pronunțat, în 2016, 23 de hotărâri în privința Republicii Moldova, care au costat bugetul aproape 190 de mii de euro. Cele mai multe cazuri pierdute de Republica Moldova sunt cele de tortură, urmate de cazurile de încălcare a libertății și siguranței, a dreptului la un proces echitabil. Statistica organizației neguvernamentale mai arată că Guvernul și primăria Chișinăului au acceptat să plătească cetățenilor nedreptățiți despăgubiri de peste 90 de mii de euro în urma unor tranzacții amiabile.