În toate localitățile mari din regiunea transnistreană au avut loc vineri în premieră exerciții de mobilizare a rezerviștilor. Administrația subliniază caracterul pașnic al acestui exercițiu și îi explică prin necesitatea de a contabiliza resursele umane existențe în regiune pentru eventuale situații în care ar fi nevoie de combaterea consecințelor situațiilor excepționale. Majoritatea bărbaților între 18 și 50 de ani au primit citații pentru a se prezenta la acest exercițiu. Presa din regiune nu precizează numărul persoanelor care au răspuns apelului autorităților, dar îl citează pe liderul de la Tiraspol Vadim Krasnoselski cu declarația că pe viitor astfel de evenimente nu vor mai fi organizate, ci se va pune accent doar pe reprezentanții anumitor specialități cu care se vor face exerciții de combatere a consecințelor situațiilor excepționale.

Premierul demisionar al Libanului Saad Hariri va reveni la Beirut înaintea de 22 noiembrie, când se marchează independența țării sale. Hariri și-a anunțat demisia în 4 noiembrie în Arabia Saudită ,iar acum se află în Franța, unde s-a întâlnit cu președintele Emmmanuel Macron. Se speculase că Hariri ar fi fost reținut de autoritățile saudite și forțat să-și anunțe demisiai. Președintele Libanului Aoun a precizat că nu va decide asupra demisiei decât după ce Hariri se reîntoarce în țară.

Sâmbătă s-a redeschis podul rutier peste Nistru între localitățile Gura Bîcului – Bîcioc, iar la ceremonie au participat premierul Pavel Filip și liderul transnistrean Vadim Krasnoselski. Au fost de față șefi ai misiunilor diplomatice străine în Moldova, între care reprezentanţii garanților și observatorilor la negocierile pentru soluționarea conflictului transnistrean (Rusia, Ucraina, OSCE, UE și SUA), membri ai guvernului moldovean și ai administrației separatiste de la Tiraspol.

Intenția redeschiderii podului închis în timpul conflictului armat din 1992 a fost anunțată la începutul lunii de vicepremierul pentru reintegrare Gheorghe Bălan şi negociatorul transnistrean Vitali Ignatiev, după convorbiri la sediul misiunii OSCE la Chișinău.

Potrivit unui comunicat al delegației moldovene în CUC, se pare că nu au fost rezolvate disputele privind activitatea posturilor de control din apropierea podului. Noi discuții pe această temă vor avea loc pe 23 noiembrie.

Agenția Servicii Publice va prelua de la Ministerul Justiției sarcina de a înregistra și monitoriza organizațiile necomerciale, relatează agora.md. Agenția Servicii Publice va înregistra partidele politice, publicațiile periodice, agențiile de presă, asociațiile obștești, fundațiile, patronatele, sindicatele, organizațiile de mediere, cultele religioase și părțile componente ale acestora.

Ministerul Justiției va păstra însă. în limitele stabilite de legile speciale, dreptul de avertizare a unor organizații necomerciale în cazul constatării abaterilor de la prevederile statutare. De asemenea, va sesiza instanțele judecătorești privind suspendarea activității sau lichidării organizaților necomerciale, în cazurile în care acestea vor desfășura activitate contrar prevederilor legale.

Transferul responsabilității are loc în urma reformei de modernizare a serviciilor publice, inițiată de guvern. În prezent, 11567 organizații necomerciale figurează în Registrul de stat al Ministerul Justiției. Dintre acestea, 8206 sunt asociații obștești, 2688 culte religioase și 45 partide politice.

Sâmbătă se redeschide podul rutier peste Nistru între localitățile Gura Bâcului – Bâcio iar la ceremonie participă premierul Pavel Filip și liderul transnistrean Vadim Krasnoselski, a anunțat Biroul politici de reintegrare, citând un comunicat al delegației moldovene în Comisia Unificată de Control (CUC). Intenția redeschiderii podului închis în timpul conflictului armat din 1992 a fost anunțată la începutul lunii de vicepremierul pentru reintegrare Gheorghe Bălan şi negociatorul transnistrean Vitali Ignatiev, după convorbiri la sediul misiunii OSCE la Chișinău. Comunicatul delegației moldovene în CUC sugerează însă că mai continuă disputele privind activitatea posturilor de control din apropierea podului și precizează că noi discuții pe această temă vor avea loc pe 23 noiembrie.

Liderii țărilor Uniunii Europene au semnat o „Proclamație privind Pilonul European al Drepturilor Sociale” care ar trebui să stea la baza unei piețe a muncii și a unui sistem de asistență socială moderne și funcționale. Documentul semnat la summitul din Göteborg, în Suedia, prevede un set de 20 de asemenea drepturi cu scopul să facă Uniunea Europeană mai atrăgătoare în rândul populației și să contracareze sentimentele eurosceptice. Printre ele se regăsesc egalitatea accesului pe piața muncii și a condițiilor de muncă și salariale, egalitatea de gen, venitul minim.

Departamentul de Stat american a aprobat vânzarea de sisteme de rachete Patriot către Polonia, tranzacție estimată la 10,5 miliarde de dolari, a anunțat vineri seară ministerul american al apărării. Polonia, care este membră a NATO, și-a intensificat eforturile de consolidare a apărării sale după anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia, în 2014, și ca răspuns la sporirea capacității militare a Moscovei în regiune. România urmează să cumpere sisteme de rachete Patriot dar votul în comisia de apărare a Senatului a fost blocat săptămâna aceasta de absența senatorilor social-democrati. Liderul PSD, Liviu Dragnea, a asigurat însă că luni, 20 noiembrie proiectul va fi discuta în Comisia se apărare, „tot luni in plenul Senatului, iar marți va ajunge la Camera Deputaților”, potrivit news.ro. Miercuri, guvernul aprobase achiziționarea a șapte sisteme Patriot, în valoare totală de 3,9 miliarde de dolari.

Rusia a început să ridice un gard între Ucraina și peninsula Crimeea, pe care Moscova a anexat-o în 2014, relatează vineri agenția DPA. Gardul, înalt de doi metri, ar urma să se întindă pe o lungime de 50 de km și va fi gata în prima jumătate a anului 2018, potrivit agențiilor ruse de presă, care citează serviciul rus de securitate FSB. După anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia, Ucraina anunțat în toamna lui 2014 că va ridica un grad de 2.000 de km la granița sa cu Rusia, dar până în prezent a reușit să construiască doar câteva zeci de kilometri.

Oficialitățile ruse critică vehement posibilitatea ca atleții ruși să nu primească dreptul de a participa la Jocurile Olimpice de iarnă din Coreea de Sud ca urmare a acuzațiilor de dopaj. Iar televiziunea de stat a avertizat că în acest caz nu va mai transmite Jocurile. Comitetul Olimpic Internațional urmeazî să decidă la începutul lui decembrie soarta echipei Rusiei dar este puțin probabil să fie interzisă participarea întregii echipe. 6 atleți au fost deja suspendați din motive de dopaj iar anul trecut, 100 de atleți ruși au fost suspendați, din același motiv, de la Jocurile de vară de la Rio de Janeiro.

Premierul demisionar libanez Saad Hariri a sosit sâmbătă dimineață la Paris, unde urmează să aibă o întâlnire cu președintele francez Emmanuel Macron. Este prima dată că Hariri pleacă din Arabia Saudită, unde și-a anunțat demisia în 4 noiembrie. De atunci s-a speculat că premierul libanez ar fi fost reținut de autoritățile saudite.

Președintele Libanului Michel Aoun a anunțat că va accepta sau va respinge demisia lui Hariri numai după ce acesta revine în țară, în timp ce mișcarea șiită Hezbollah a susținut că autoritățile saudite l-ar fi forțat pe premierul libanez să demisioneze. Conflictul politic din Liban este o prelungire a conflictului regional dintre Arabia Saudită și Iran, fiecare susținând tabere adverse în diverse conflicte din Orientul Mijlociu.

Mii de oameni au ieșit sâmbătă dimineață pe străzile din capitala Zimbabwe, Harare, unde au demonstrate în favoarea armatei, care a preluat săptămâna aceasta puterea, și au cerut demisia președintelui Robert Mugabe. Armata a preluat miercuri puterea în Zimbabwe și l-a plasat pe președintele Mugabe (93 de ani) sub arest la domiciliu. Robert Mugabe se află la putere la Harare începând din anul 1980.

Consiliul de Securitate ONU examinează din nou extinderea investigațiilor internaționale privind folosirea armelor chimice în Siria, dar oficiali ruși au spus celorlalți membri ai Consiliului că Rusia se opune prelungirii de o lună a mandatului echipei de anchetatori. Joi, Rusia a blocat prin veto propunerea Statelor Unite de a prelungi cu un an investigațiile, după ce anchetatorii ONU și ai Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice au constatat că guvernul sirian a folosit gaz sarin interzis într-un atac din luna aprilie. A fost pentru a zecea oară când Moscova care sprijină regimul președintelui sirian Bashar al-Assad a opus veto unei rezoluții ONU privind războiul civil din Siria, de la izbucnirea acestuia, în 2011. Ambasadoarea americană la ONU, Nikki Haley, a spus că Rusia pune protejarea aliatului său acuzat de mai multe atacuri chimice mai presus decât protejarea civililor sirieni uciși în asemenea atacuri.

Podul rutier peste Nistru între localitățile Gura Bâcului – Bâcioc va fi redeschis sâmbătă, 18 noiembrie, iar la ceremonie vor participa premierul Pavel Filip și liderul transnistrean Vadim Krasnoselski, a anunțat Biroul politici de reintegrare, citând un comunicat al delegației moldovene în Comisia Unificată de Control (CUC). Intenția redeschiderii podului închis în timpul conflictului armat din 1992 a fost anunțată la începutul lunii de vicepremierul pentru reintegrare Gheorghe Bălan şi negociatorul transnistrean Vitali Ignatiev, după convorbiri la sediul misiunii OSCE la Chișinău. Comunicatul delegației moldovene în CUC sugerează însă că mai continuă disputele privind activitatea posturilor de control din apropierea podului și precizează că noi discuții pe această temă vor avea loc pe 23 noiembrie.

Partidul Liberal spune că a depistat o diferență de 18.000 de alegători între datele primăriei Chișinăului și cele ale Guvernului, exprimând temerea că neconcordanța poate influența soarta referendumului de duminică privind demiterea primarului liberal al capitalei Dorin Chirtoacă. „Cifra e foarte mare și poate influența rezultatele referendumului”, a spus la o conferință de presă deputatul Ion Apostol, explicând că în registrul electronic al guvernului sunt înregistrați mai puțini alegători, aceasta putând afecta calculul despre prezența la urne. Îngrijorările liberalilor au fost lăsate deocamdată fără comentarii de autoritățile electorale. Ca referendumul să fie validat, la urne trebuie să se prezinte 33 la sută din alegători. Dorin Chirtoacă poate fi demis numai dacă pentru aceasta votează mai mulți alegători decât cei care l-au ales, în 2015, adică peste 163 570 de voturi.

Liderii țărilor Uniunii Europene au semnat o „Proclamație privind Pilonul European al Drepturilor Sociale” care ar trebui să stea la baza unei piețe a muncii și a unui sistem de asistență socială moderne și funcționale. Documentul semnat astăzi la summitul din Göteborg, în Suedia, prevede un set de 20 de asemenea drepturi cu scopul să facă Uniunea Europeană mai atrăgătoare în rândul populației și să contracareze sentimentele eurosceptice. Printre ele se regăsesc egalitatea accesului pe piața muncii și a condițiilor de muncă și salariale, egalitatea de gen, venitul minim. „Uniunea noastră a fost mereu în esență un proiect social. Este mai mult decât o piață unică, mai mult decât bani, mai mult decât euro. Este despre valorile noastre și despre modul în care dorim să trăim”, a declarat președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Cele 20 de principii mai urmează să fie aprobate de liderii europeni la Consiliul European din decembrie, înainte de a fi transpuse în practică. Unele state est-europene se tem cu un asemenea accent sporit pe măsurile sociale ar putea fi folosit în defavoarea muncitorilor est-europeni detașați pe piața muncii din Vest.

Președintele Igor Dodon și-a îndemnat astăzi suporterii, în ultima zi de campanie înaintea referendumului de duminică din Chișinău, să participe la plebiscit și să voteze pentru demiterea liberalului Dorin Chirtoacă, dar susținătorii primarului cred că tentativa va eșua. Dodon, care a fost învins de Chirtoacă în alegerile pentru funcția de primar al capitalei din 2011, a scris pe pagina sa de Facebook că nu este o alegere „între Est și Vest”, ci o șansă de a „pune capăt haosului” din administrația municipală.

Socialiștii apropiați lui Dodon, care au pierdut și în 2015 alegerile în fața lui Chirtoacă, au distribuit astăzi pliante cu un conținut similar și deputaților, la ședința Parlamentului.

Partidul Liberal al lui Chirtoacă și alte partide pro-europene au spus că boicotează referendumul inițiat de socialiști.

Un îndemn la boicot a adresat propriilor susținători din Chișinău fostul președinte român Traian Băsescu, care s-a aflat joi în vizită pentru a promova ideea unirii Republici Moldova cu România.

Liderul PL, Mihai Ghimpu, și-a exprimat astăzi convingerea că referendumul va eșua.

Ca referendumul să fie validat, la urne trebuie să se prezinte 33 la sută din alegători. Dorin Chirtoacă poate fi demis numai dacă pentru aceasta votează mai mulți alegători decât cei care l-au ales, în 2015, adică peste 163 570 de voturi.

Ambasadorul Statelor Unite în Federația Rusă a vizitat biroul de la Moscova al Radio Svoboda, serviciul rusesc al postului nostru, Radio Europa Liberă/Libertatea, într-un gest de sprijin pentru instituțiile de presă americane care se pot confrunta cu restricții prevăzute de noua legislație rusă despre presa străină. Ambasadorul Jon Huntsman a spus în timpul vizitei că legislația votată expeditiv, miercuri, de Duma de Stat, trezește o „mare îngrijorare”, iar ambasada va urmări cu atenție definitivarea și punerea ei în practică. Legislația poate obliga instituțiile de presă străine să identifice știrile difuzate publicului rus drept produse ale unor „agenți străini” și să dezvăluie autorităților ruse sursele de finanțare. „Considerăm că principiile presei libere în orice societate și democrație sunt absolut esențiale pentru trăinicie și bunăstare”, a spus Huntsman. Ambasadorul a mai respins argumentele Moscovei că noua lege rusă ar purta un caracter de reciprocitate, după acțiunile autorităților americane împotriva televiziunii ruse finanțate de stat, RT. Huntsman a spus că cererea adresată RT să dezvăluie informațiile financiare despre activitatea sa în Statele Unite urmărește asigurarea „transparenței”. „Acest lucru este foarte diferit de desemnarea cuiva drept agent străin, făcând așa încât să-i vie imposibil să activeze”, a spus ambasadorul. La Washington, Departamentul de Stat a avertizat Moscova să nu folosească legislația nouă în calitate de instrument pentru limitarea libertății de exprimare.

În România, opoziția de centru-dreapta a depus o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Tudose condus de social-democrați. Partidul Național Liberal și Uniunea Salvați România spun că actuala guvernare ar fi dus la o „scădere a nivelului de trai, o împovărare pentru mediul de afaceri, o decredibilizare a leului”. Moțiunea împotriva Guvernului survine după ce cabinetul Tudose s-a confruntat cu proteste din partea angajaților din sfera privată din cauza modificării Codului Fiscal, săptămâna trecută, prin care a pus exclusiv pe umerii angajaților achitarea contribuțiilor sociale. Amendarea legislației fiscale și reacția opoziției au loc în vreme ce economia României continuă să crească, înregistrând în trimestrul trei al anului 8,6%. Este cea mai mare creștere din Uniunea Europeană, dar criticii guvernului avertizează că provine exclusiv din consum.

Președintele rus Vladimir Putin se va întâlni săptămâna viitoare la Soci cu omologii săi din Turcia și Iran, Recep Tayyip Erdogan și Hassan Rohani, pentru a discuta despre conflictul îndelungat din Siria, a anunțat Kremlinul. Va fi primul asemenea summit între cele trei țări, care mai participă la convorbiri separate în capitala kazahă, Astana, axate pe probleme concrete de pe câmpul de luptă. Alte convorbiri sub egida Națiunilor Unite, la Geneva, se axează pe găsirea unei soluți politice. Rusia și Iranul îl sprijină pe președintele sirian Bashar al-Assad în războiul civil de peste șase ani, în timp ce Turcia și Statele Unite sprijină diferite grupări ale rebelilor.

Banca Națională a Moldovei a eliberat Băncii Transilvania din România permisiunea pentru achiziționarea, împreună cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, a pachetului de acțiuni ce reprezintă 100% în capitalul social al Victoriabank, se spune într-un răspuns oferit Europei Libere.

Acționarii Victoriabank încă nu au anunțat că vând. „În ceea ce privește ofertele de vânzare a acțiunilor, acestea urmează a fi expuse la vânzare la decizia deținătorilor acestora, în condițiile stabilite de regulile pieței reglementate”, se spune în declarația Băncii Naționale. Săptămâna aceasta, un oficial al BERD, Francis Malige, directorul regional pentru Europa de Sud-Est și Caucaz, a spus, la Chișinău, că așteptata tranzacție va fi prima investiție străină pe piața bancară moldoveană din ultimi zece ani. În prezent, BERD deţine un pachet de 15% din acţiunile Victoriabank, la fel şi în cazul Băncii Transilvania, unde este cel mai mare acţionar.

Este cel puţin a treia tentativă BERD de a prelua pachetul majoritar de acţiuni de la Victoriabank, după cea din 2005 şi 2015. În urmă cu doi ani, Guvernul şi Parlamentul au blocat tranzacţia pe motiv că urma să fie amendată legislaţia, fapt ce a trezit nedumerirea celor de la BERD.

Președintele României, Klaus Iohannis a declarat, vineri, la Goteborg, că nu crede în scoaterea României de sub mecanismul de verificare al Uniunii Europene până anul viitor. În opinia președintelui, relatează Agerpres, optimismul afișat de reprezentanții coaliției de guvernare în acest sens este „cel puțin nepotrivit".

Într-o conferință de presă după prezentarea raportului publicat miercuri privind progresele înregistrate în Justiție, ministrul justiției Tudorel Toader afirma că ținta ridicării „Mecanismului de Cooperare și Verificare” până în 2018 este realist. „Este și angajamentul pe care ni l-am asumat, acela ca, la preluarea președinției Consiliului, la începutul anului 2019, România să nu se afle sub Mecanismul de Cooperare și Verificare", a afirmat Toader, citat de Agerpres.

Parlamentul ucrainean a votat amendamente la o lege care apăra companiile împotriva extorcării de fonduri, șicanelor și perchezițiilor ilegale ale agențiilor statului. Legea promovată de comunitatea de afaceri și de premierul Volodimir Groisman implică imprimarea pe video a tuturor raidurilor agențiilor de stat la diferite companii, ca și obligația ca perchezițiile să fie făcute în prezenta unui avocat. In baza noii legi, procurorii trebuie să justifice confiscarea fiecărui document și să facă copii ale documentelor confiscate. Pentru confiscarea de computer, procurorii trebuie să asigure cu un expert copierea materialelor existente pe hard discul confiscat. Legea a fost salutată de comunitatea de afaceri, ca un pas înainte pentru îmbunătățirea climatului de afaceri din Ucraina.

Aproximativ 3 000 de militari americani au fost desfășurați în plus în Afganistan, ca parte a strategiei revizuite a administrației Trump pentru această țară, a anunțat Pentagonul. Militarii americani vor avea misiuni de instrucție si de consiliere pentru armata afgană. Numărul militarilor americani in Afganistan este acum de 14000, iar generalul John Nicholson, comandatul forțelor americane din Afganistan, a spus că pentru a lupta împotriva Talibanilor ar fi necesari 16 000 de militari. Alianța Nord Atlantică a promis și ea trimiterea de noi trupe. Potrivit strategiei administrației Trump, militarii americani vor rămâne în aceasta țară pe durată nelimitată.

Departamentul de stat american a anunțat că urmărește cu atenție noua legislație rusă referitoare la mediile de informare internaționale - care pentru a activa în Rusia ar trebui să se înregistreze drept „agenți străini” - pentru a nu fi folosită ca un mijloc de limitare a libertății de exprimare.

Potrivit unei purtătoare de cuvânt a Departamentului de stat, citată de agenția Reuters, legislația americana referitoare la agenții străini (FARA), căreia trebuie să i se supună și televiziunea rusă de stat RT (fosta Russia Today) ca să poată fi difuzată în Statele Unite, este menită să încurajeze transparența, fără să limiteze libertatea de expresie, și nu este asemănătoare cu legislația votată de Duma de stat. Potrivit purtătoarei de cuvânt a Departamentului de stat, este complet eronat să se spună ca legislația americana referitoare la înregistrarea agenților străini ar fi un instrument de limitare a libertăților politice.

Ministerul rus al justiției a publicat o listă a mediilor de informare străine care ar trebui să se înregistreze ca agenți străini și pe listă figurează nouă servicii ale Europei Libere și Vocii Americii. Consiliul Federației – camera superioară a parlamentului Rusiei – urmează să voteze asupra acestei legi pe 22 noiembrie.

Organizațiile Reporters Sans Frontieres și Human Rights Watch au criticat atât legislația americană, cât și pe cea rusească referitoare la înregistrarea mediilor de informare străine ca „agenți străini”.

Președintele Consiliului European, Donald Trusk, prezidează la Göteborg, în Suedia, o reuniune la vârf a liderilor țărilor comunitare pe tema promovării locurilor de muncă echitabile și a creșterii economice în UE. Summitul reunește șefi de stat și de guvern din statele membre ale UE, parteneri sociali, dar și alți actori cheie la nivel înalt. Va fi semnată o așa numită „Proclamație privind Pilonul European al Drepturilor Sociale”.