Ştiri
CEC a anunțat oficial că referendumul pentru demiterea primarului Dorin Chirtoacă nu a fost valabil
Comisia Electorală Centrală a anunțat oficial miercuri că referendumul pentru demiterea primarului suspendat al capitalei, Dorin Chirtoacă, nu a fost valabil. Potrivit CEC, la votarea de duminică au participat 108695 alegători sau 17,21 la sută, ceea ce constituie mai puţin de o treime din numărul persoanelor înscrise în listele electorale – cât este pragul pentru validarea unei asemenea consultări. Tot astăzi CEC a invalidat alegerile primarului comunei Lăpușna, raionul Hîncești, din 19 noiembrie 2017 și a stabilit pentru data de 3 decembrie curent desfăşurarea votării repetate pentru alegerea primarului comunei. Tot la 3 decembrie va avea loc turul al doilea al alegerile locale în orașul Sîngera, municipiul Chișinău și comuna Berlinți, raionul Briceni.
Papa Francisc va vizita țările baltice în 2018, anul centenarului independenței lor față de Rusia
Papa Francisc va vizita țările baltice în 2018, când Estonia, Letonia și Lituania vor marca 100 de ani de când și-au câștigat independența de Rusia, au anunțat miercuri președinții celor trei state. Președinta Lituaniei, Dalia Grybauskaite, le-a spus reporterilor la Vilnius că „în principiu avem decizia Papei, am auzit-o, iar oficial va fi anunțată în decembrie”. „Ocazia este minunată pentru că țările baltice vor sărbători centenarul”, a spus Grybauskaite, adăugând că vizita papală ar putea avea loc în septembrie. Agenția de presă BNS Baltic News Service a spus că știrea a fost confirmată de oficiali din celelalte două state baltice. Estonia, Letonia și Lituania și-au declarat independența de Rusia în 1918. Ele au rămas independente până la al doilea război mondial, când au fost anexate de sovietici în urma unui pact cu Germania nazistă.
Premierul Pavel Filip va reprezenta R. Moldova la summitul Parteneriatului Estic de la Bruxelles
Premierul Pavel Filip va reprezenta R. Moldova la summit-ul al cincilea al Parteneriatului Estic, organizat vineri de UE la Bruxelles, unde va merge și la cartierul general NATO. În vizita lui de trei zile, începută miercuri, Filip se va întâlni cu Donald Tusk, Președintele Consiliului European, Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Johannes Hahn, Comisar european pentru Politică de Vecinătate și Negocieri de Extindere, Pierre Moscovici, Comisar european pentru Afaceri Economice și Financiare. Șeful executivului – se mai spune în comunicat - va vizita Cartierul General al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, unde va dialoga cu Secretarul General NATO, Jens Stoltenberg, cu care va ține o conferință de presă comună.
Președintele Serbiei Aleksandar Vucic și-a îndemnat compatrioții să privească în viitor, după condamnarea lui Ratko Mladic
Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, și-a îndemnat miercuri compatrioții să privească în viitor în loc să se „înece în lacrimile trecutului” după ce fostul comandant militar al sârbilor bosniaci, Ratko Mladic pentru genocidul comis prin masacrarea în 1995 a mii de musulmani bosniaci la Srebrenica și pentru alte crime de război. „Trebuie să începem să privim în viitor, gândindu-ne la copiii noștri, la pace și la stabilitatea regională”, a spus Vucic, adăugând că o prioritate mai mare decât lacrimile e nevoia de progres economic. Vucic, un fost ultranaționalist ajuns pro-european, a mai spus însă că e păcat că n-au fost condamnați și cei care ar fi vinovați de crime împotriva sârbilor. „Noi suntem în stare să ne asumăm răspunderi, dar din păcate alții nu sunt”, s-a plâns Vucic.
NATO a salutat condamnarea la închisoare pe viață a fostului comandant militar al sârbilor bosniaci Ratko Mladic
NATO a salutat condamnarea la închisoare pe viață a fostului comandant militar al sârbilor bosniaci Ratko Mladic pentru genocidul comis prin masacrarea în 1995 a mii de musulmani bosniaci la Srebrenica și pentru alte crime de război. „Salut decizia Tribunalului ONU (pentru crime de război în fosta Iugoslavie)”, a spus într-o declarație de presă secretarul general NATO, Jens Stoltenberg. „Asta arată că domnia legii funcționează și că persoanele vinovate de crime de război sunt trase la răspundere”. Într-o altă declarație, UE a făcut apel la reconciliere în Balcani. Bruxelles-ul nu a comentat direct condamnarea lui Mladic, dar a spus într-un comunicat că verdictul a readus în memorie „unele din cele mai întunecate și mai tragice evenimente” din istoria recentă a Europei. „Ne așteptăm ca toți liderii politici din regiune să onoreze victimele promovând… reconcilierea, cooperarea regională și relațiile de bună-vecinătate”, se mai spune în declarație.
Tbilisi: schimb de focuri între trupele speciale și indivizi înarmați. Un soldat din trupele speciale a fost ucis
Serviciul de securitate din Georgia (SUS) spune că un soldat din forțele speciale a murit în spital după ce fusese rănit într-un schimb de focuri cu indivizi înarmați într-o zonă rezidențială de la marginea capitalei Tbilisi. Cel puțin un suspect a fost reținut în districtul Isani al orașului, miercuri, înainte ca autoritățile să anunțe spre seară că operațiunea începută marți seară s-a încheiat. Nu e limpede ce s-a întâmplat cu ceilalți suspecți. Purtătoarea de cuvânt SUS, Nino Giorgobiani, a spus că suspecții erau cetățeni străini și aveau legături cu o „organizație teroristă”, dar nu a dat detalii. Presa georgiană a relatat că indivizii ar fi avut legături cu Statul Islamic. În 2016 militanții islamiști au pretins că ar fi înființat o bază de antrenament în defileul Pankisi din Georgia, recrutând acolo luptători.
Numărul cererilor depuse de moldoveni la CEDO continuă să scadă
Un oficial de la Chișinău spune că numărul cererilor depuse de moldoveni la CEDO continuă să scadă. Potrivit IPN, agentul guvernamental la CEDO, Oleg Rotari, a spus la audieri într-o comisie parlamentară că în 2016 au fost depuse ceva mai mult de o mie de cereri, iar în 2017 până în octombrie cifra era de numai 700. Potrivit lui Rotari, din 2011 până în prezent numărul plângerilor moldovene către instanța europeană a scăzut cam cu 10 procente anual. În total, la CEDO au ajuns peste 15 mii de cereri din partea cetățenilor Republicii Moldova. 95% au fost declarate inadmisibile. Rotari a spus că problema cea mai mare a R. Moldova în raport cu CEDO rămâne aceea a condițiilor proaste de detenție, mai exact a suprapopulării penitenciarelor.
Comuniștii moldoveni sprijină ideea unui referendum pentru anularea legii privind sistemul electoral mixt
Comuniștii au spus că susțin ideea organizării unui referendum pentru anularea legii trecerii la sistemul de vot mixt, inițiată de Partidul Democrat și aprobată de parlament. Vorbind miercuri la o conferință de presă, la Chișinău, liderul PCRM Vladimir Voronin a apreciat pozitiv ideea referendumului, prezentată în ajun de mai multe organizații neguvernamentale, spunând că partidul său va participa la strângerea de semnături pentru plebiscit. Inițiativa a fost însă criticată de PD și de socialiști. Deputatul Sergiu Sârbu a spus că apelul la referendum contravine „tuturor principiilor OSCE, Comisiei de la Veneţia, Consiliului Europei”. Iar deputatul socialist Vladimir Ţurcan a spus marți EL că inițiativa nu are sorți de izbândă: „Nu văd perspectivele acestei iniţiative. E mai curând o încercare de a face un show care este stimulat de unele forţe politice”, a spus Țurcan.
Statele Unite au declarat „purificare etnică” persecutarea musulmanilor Rohingya din Myanmar
Statele Unite au declarat „purificare etnică” persecutarea musulmanilor Rohingya din Myanmar. Secretarul de stat Rex Tillerson a spus miercuri că nimic nu poate justifica „atrocitățile oribile comise” și a dat vina pe forțele de securitate din Myanmar și pe cei care le ajută pe plan local. Tillerson a spus că vinovații trebuie „să dea socoteală”. AP notează că legislatorii americani și organizațiile pentru drepturile omului au insistat ca evenimentele din Myanmar să fie declarate oficial purificare etnică. Declarația făcută miercuri va mări presiunea asupra administrației Trump și a Congresului să adopte noi sancțiuni împotriva Myanmarului. Sancțiunile mai vechi fuseseră anulate după ce țara sud-est asiatică făcuse progrese în ultimii ani pe calea democrației. Peste 600.000 de membri ai comunității Rohingya au fugit din Myanmar în Bangladesh din cauza campaniilor de violență purtate de forțele guvernamentale.
Premierul libanez Hariri, întors la Beirut, și-a retras temporar demisia
Premierul libanez Saad Hariri a anunțat miercuri că și-a amânat demisia la cererea președintelui țării, Michel Aoun, în vederea mai multor consultări. Saad Hariri s-a întors marți seară la Beirut, după mai bine de două săptămâni. Pe 4 noiembrie își anunțase surprinzător demisia, în timp ce se afla în Arabia Saudită, ceea ce a aliemntat speculațiile că demisia ar fi fost forțată de saudiți.
La Tbilisi, forțele de securitate georgiene sunt pe urma unui grup înarmat, bănuit de legături teroriste
Serviciul de Securitate din Georgia a anunțat că cel puțin o persoană a fost reținută în cursul operațiunii, lansată în cursul nopții la Tbilisi, împotriva unui grup de militanți înarmați, bănuiți de legături cu organizația teroristă a Statului Islamic. Potrivit purtătoarei de cuvânt a Serviciului de Securitatea, operațiunea continuă și are ca țintă „cetățeni străini bănuiți de legături cu o organizație teroristă”. Deși nu a precizat organizația, mediile din Georgia susțin că este vorba de Statul Islamic.
Potrivit unui reporter al Europei Libere la Tbilisi, marți noapte, forțele de securitate au înconjurat un bloc și au avut loc schimburi de focuri.
Ratko Mladic, fostul comandant al forțelor sârbilor bosniaci, a fost condamnat la închisoare pe viață (VIDEO)
Tribunalul Internațional pentru crimele din fosta Iugoslavie , cu sediul la Haga, l-a găsit vinovat pe comandantului forțelor sârbe din Bosnia, Ratko Mladic (74 de ani) , în 10 din cele 11 capete de acuzare formulate împotriva lui și l-a condamnat la închisoare pe viață. Mladic nu a fost acuzat de genocid (în general) dar de genocid la Srebrenica.
Mladici a fost judecat pentru crimele comise în timpul războiului din Bosnia (1992-1995) , în special pentru asediul de la Sarajevo și masacrul musulmanilor de la Srebenica, din iulie 1995.
În timpul ședinței tribunalului, Mladic a protestat și a fost scos din sală. Este ultimul mare proces al Tribunalului, care-și încetează activitatea anul acesta, după 20 de ani, cu un bilanț de 161 de persoane învinuite.
Războiului din Bosnia s-a soldat cu peste 100.000 de morți și 2,2 milioane de persoane strămutate.
În 2007, Tirbunalul de la Haga a decis că masacrul de la Srebrenica este un act de genocide. Procurorii au argumentat că Mladic, liderul politic al sârbilor bosniaci Radovan Karadzic și președintele Serbiei Slobodan Milosevic au dus atunci o politică evidentă de „epurare etnică” în scopul de a crea o „Mare Serbie” pe teritoriul fostei Iugoslavii. Mladic este pus sub acuzare din 1995 dar nu a fost arestat, în Serbia, decât în martie 2011.
În 2016, Tribunalul de la Haga l-a condamnat pe Radovan Karadzic la 40 de ani închisoare pentru genocid și crime împotriva umanității. Se pare că miercuri, Tribunalul Internațional a considerat că generalul Mladic a purtat o responsabilitate mai mare decât fostul lider politic al sârbilor bosniaci, motiv pentru care l-a condamnat la închisoare pe viață.
Camera superioară a parlamentului rus aprobă legea care permite aplicarea calității de „agent străin” companiilor media străine
Camera superioară a Parlamentului rus a aprobat în unanimitate legea care permite guvernului să oblige companiile media, finanțate din străinătate, să se înscrie ca „agenți străini”. Și să fie sancționate.
Legea mai trebuie semnată de președintele Vladimir Putin. Proiectul fusese adoptat de Duma de stat în trei lecture,într-o singură zi, pe 15 noiembrie. Imediat după aceea, ministerul Justiției a trimit un avertisment postului nostru de radio Europa Liberă/Libertatea (Svoboda) în care nu se precizează însă ce consencințe ar putea avea legea în practică. Unii deputați au spus că s-ar putea ca organizațiile media străine să fie supuse unui control financiar mai atent sau să fie obligate să precizeze, pentru publicul rus, că citește informații furnizate de un „agent strain”.
Alte companii vizate sunt Vocea Americii, CNN și postul german Deutsche Welle.
Președinții Rusiei, Turciei și Iranului se întâlnesc la Soci pentru a discuta criza din Siria
Președintele Rusiei, Vladimir Putin îi primește miercuri, la Soci, pe președintele Turciei , Recep Tayyip Erdogan, și pe liderul iranian, Hassan Rohani, pentru a discuta criza din Siria, cu câteva zile înaintea reluării negocierilor la Geneva.
Rusia și Iranul sunt aliate ale regimului de la Damasc, în timp ce Turcia sprijină o fracțiune rebelă opusă președintelui Assad. Cu toate acestea, toate trei țările au mediat negocierile de pace de la Astana, care au permis crearea a patru „zone de securitate” pe teritoriul sirian.
Luni seară, Putin s-a întâlnit, tot la Soci, cu președintele sirian Bashar al-Assad după care avut o convorbire telefonică la Washington, cu președintele Donald Trumpă. Potrivit Casei Albe, ambii lideri „doresc asigurarea stabilității unei Sirii unificate și libere” și găsirea unui soluții politice. Obiectivul este „să se pună capăt crizei umanitare și să se permită refugiaților sirieni să revină la casele lor”, a adăugat Casa Albă.
Războiul civil din Siria, izbucnit cu șase ani în urmă, a făcut peste 330 de mii de victim. Iar Biroul pentru afaceri umanitare al ONU a avertizat marți că, în pofida reducerii violențelor, mai mult de 13 milioane de persoane, dintre care aproape jumătate sunt copii, au nevoie de ajutor umanitar în Siria.
Rusia ar putea interzice publicitatea firmei Google (VIDEO)
Rusia ar putea interzice difuzarea de publicitate de către Google pe teritoriul său în cazul în care motorul de căutare va reduce distribuirea de știri din mass-media ruse precum postul de televiziune international RT (Russia Today) și agenția Sputnik, a avertizat marți vicepreședintele Dumei de Stat , Aleksei Tolstoi.
Marți, Eric Schmidt, președintele Alphabet Inc., compania care deține Google, a declarat că ar putea fi dezvoltat un algoritm care va diminua rezultatele de căutare pentru Sputnik și RT. Ambele au fost folosite ca instrumente de propagandă ale Kremlinului, mai ales în timpul campaniei prezidențiale americane din 2016, au declarata agențiile americane de informații la începutul acestui an, în cursul anchei privind posibila implicare a Rusiei în alegerile prezindențiale .
De atunci, RT s-a înscris în Statele Unite ca agent străini iar Duma de stat a adoptat o lege prin care poate oblige companiile media străine să se înscrie ca agenție străini în Rusia. Această decizie ar putea afecta direct radio Europa Libneră/Libertatea (Svoboda) care încă din 2012 și-a pierdut toți afiliații din Rusia, ca urmare a presiunile exercitate de autorități asupra partenerilor locali. Este blocată și distribuirea pe cablu a programelor produse de „Current Times”, coproducție a Europei Libere/Libertatea cu Vocea Americii.
În Statele Unite, postul de televiziune RT și agenția Sputnik sunt distribuite fără nici o limitare.
Statele Unite salută demisia președintelui Robert Mugabe, în Zimbabwe
Statele Unite au salutat marți demisia președintelui din Zimbabwe, Robert Mugabe, pe care au numit-o un eveniment „istoric”', și au cerut organizarea de alegeri libere și corecte . Robert Mugabe a demisionat marți, printr-o scriosare adresată parlamentului care se pregătea să-l suspende din funcție. Erou al independenței , Mugabe, astăzi în vârstă de 93 de ani, a instituit ulterior o dictatură personală, reușind să rămână președinte timp de 37 de ani. Anunțul demisiei sale a fost primit cu o explozie de bucurie pe străzile capitalei Harare.
După ce armata a preluat pe 15 noiembrie puterea la Harare, Mugabe a fost pentru un timp reținut la domiciliu, iar duminică el și soția sa, Grace, au fost excluși din partidul de guvernământ.
Președintele belarus Lukașenko nu va fi la summitul Parteneriatului estic de la Bruxelles
Președintele belarus Aleksandr Lukașenko nu va participa summitul Parteneriatul Estic de la Bruxelles, care începe joi, a anunțat ministerul de externe de la Minsk . Nu se cunosc motivele pentru care Lukașenko nu va fi la Bruxelles. Delegației din Belarus va fi condusă de ministrul de externe, Vladimir Makei. Într-un comunicat, diplomația belarusă subliniază că această invitație 1reflectă progresele din relațiile dintre Belarus și UE, după o lungă perioadă de dezacorduri”. Uniunea Europeană a ridicat în 2016 cea mai mare parte dintre sancțiunile impuse Balarusului, după eliberarea unor lideri ai opozanției, dar și a semn de apreciere pentru rolul jucat de Lukașenko în medierea conflictului din estul Ucrainei, eforturi încheiate cu semnarea acordurilor de la Minsk, și astăzi în vigoare.
Camera Deputaților din România aprobă achiziționarea de sisteme „Patriot”
În România, plenul Camerei Deputaților a aprobat marți aproape în unanimitate achiziționarea de sisteme americane de rachete sol-aer Patriot, a anunțat ministrul Apărării, Mihai Fifor. Potrivit ministrului Fifor, urmează ca partea română să semneze acum contractul cu administrația Statelor Unite , cel mai probabil până la data de 1 decembrie. Este un contract de aproape 4 miliarde de dolari.
DNA sechetrează bunurile liderului social-democrat din România, Liviu Dragnea
În România, procurorii anticorupție au pus sechestru bunurile mobile și imobile deținute de liderul social-democrat Liviu Dragnea și de ceilalți suspecți din dosarul "Tel Drum", a anunțat, marți, Direcția Națională Anticorupție.
Pe 13 noiembrie, DNA anunța că președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, este urmărit penal pentru constituire de grup infracțional, abuz în serviciu și fraudarea de fonduri publice, în calitate de președinte al Consiliului Județean Teleorman. În dosarul „Tel Drum” mai sunt urmărite penal alte opt persoane.
DNA a precizat că acest dosar s-a constituit pe baza unei sesizări a Oficiului European Antifraudă, care a atras atenția asupra posibilității unei fraude, din fonduri europene, de peste 20 de miliarde de euro. Erau bani pentru reabilitarea drumurilor județene.
Tribunalul pentru fosta Iugoslavie începe să citească verdictul în procesul generalului Mladic, acuzat de masacrul de la Srebrenica (VIDEO)
Tribunalul Internațional pentru crimele din fosta Iugoslavie , cu sediul la Haga, a început să prezinte verdictul în procesul comandantului forțelor sîrbe din Bosnia, Ratko Mladic (74 de ani) , acuzat între altele de masacrul musulmanilor de la Srebenica. Este ultimul mare proces al Tribunalului, care-și încetează activitatea după 20 de ani, cu un bilanț de 161 de persoane învinuite. Ratko Mladic este prezent în sală iar procurorul general prezintă, în rezumat, faptele pe care se va baza verdictul.
Generalul Mladic este acuzat de genocid, crime împotriva umanității și crime de război în timpul războiului din Bosnia (1992-1995), care s-a soldat cu peste 100.000 de morți și 2,2 milioane de persoane strămutate. Principalele capete de acuzare sunt asediul de la Sarajevo și uciderea a peste 8 mii de bărbați musulmani la Srebenica, primul masacru comis în Europa după al Doilea Război Mondial.
În 2007, Tirbunalul de la Haga a decis că masacrul de la Srebrenica este un act de genocide. Procurorii au argumentat că Mladic, liderul politic al sârbilor bosniaci Radovan Karadzic și președintele Serbiei Slobodan Milosevic au dus atunci o politică evidentă de „epurare etnică” în scopul de a crea o „Mare Serbie” pe teritoriul fostei Iugoslavii. Mladic a fost pus sub acuzare din 1995 dar nu a fost arestat, în Serbia, decât în martie 2011.
În 2016, Tribunalul de la Haga l-a condamnat pe Radovan Karadzic la 40 de ani închisoare pentru genocid și crime împotriva umanității.
Guvernul de la Chișinău a aprobat proiectul Legii Bugetului pentru 2018, care este an electoral
Guvernule la Chișinău a aprobat proiectul Legii Bugetului pentru 2018, care este an electoral. Proiectul prevede sporirea cheltuielilor cu 9,3%, în special datorită „majorărilor salariale planificate, a creșterii nivelului pensiilor, a realizării altor măsuri în domeniul protecției sociale și în cel al educaţiei", se spune într-un comunicat guvernamental. Se mizează și pe venituri mai mari decât în 2017. Dar, în vreme ce veniturile anticipate sunt de 36,6 miliarde de lei, cheltuielile ajung la 41,3 miliarde. Deficitul de 4,7 miliarde (peste 4% din Produsul Interna Brut) urmează a fi finanțat din surse externe și din privatizări, se mai spune în comunicatul guvernamental. Ministrul Finanțelor, Octavian Armașu, le-a declarat jurnaliștilor că se mizează pe o creștere economică de 3%, o estimare prudentă convenită cu Fondul Monetar Internațional, în vreme ce potențialul de creștere ar fi, în cuvintele ministrului, mai mare. Proiectul bugetului urmează a fi trimis pentru adoptare Parlamentului.
Autoritățile moldovene au decis să aloce compensații de câte 50.000 de lei familiilor celor trei mineri decedați luni
Autoritățile moldovene au decis să aloce compensații de câte 50.000 de lei familiilor celor trei mineri decedați luni, când un mal de piatră s-a prăbușit peste ei într-o carieră din satul Paşcani, raionul Criuleni. Decizia a fost luată în ședința de azi a Guvernului. Procuratura Generală a reținut un angajat al minei în urma incidentului și spune că a audiat mai multe persoane. Poliția a spus că autoritățile au fost alertate în legătură cu incidentul luni seara, după ce soțiile minerilor au văzut că aceștia nu se întorc de la muncă. Echipele de salvare au găsit muncitorii sub dărâmături, doi fiind deja morți, iar al treilea decedând în drum spre spital.
Guvernul Filip susține că nu a renunțat la planul de a pune retragerea trupelor străine din R.Moldova pe agenda Adunării Generale ONU
Autoritățile moldovene spun că demersul de a include chestiunea „retragerii complete a forțelor militare străine de pe teritoriul Republicii Moldova” pe agenda actualei sesiuni a Adunării Generale ONU rămâne valabil, chiar dacă presa a sugerat altceva. Vorbind la ședința guvernului, premierul Pavel Filip a acuzat „Ziarul de Gardă” de „manipulare absolut grosolană” pentru că a scris azi dimineață că Chișinăul a cerut excluderea subiectului de pe agenda unei ședințe de la ONU, din 23 octombrie. Filip a declarat că a fost cerută numai o „amânare tactică”, iar Ministerul de Externe a explicat într-un comunicat că, prin aceasta, se urmărește „obținerea unui sprijin mai larg” a poziției Republicii Moldova. Într-o reacția la „atacurile verbale” ale premierului Filip, „Ziarul de Gardă” a scris că „guvernul nu a făcut niciun efort, timp de o lună, de a informa cetățenii” în legătură cu cererea de a exclude discutarea demersului său de pe agenda unei ședințe de la ONU, în contrast cu comunicatele oficiale difuzate atunci când primul ministru a lansat demersul de la tribuna Adunării Generale ONU, pe 22 septembrie. Inițiat încă în luna august, acest demers a fost criticat de Rusia, iar soarta lui rămâne incertă.
Premierul Pavel Filip a acuzat „Ziarul de Gardă” de manipulare „absolut grosolană”
Premierul Pavel Filip a acuzat „Ziarul de Gardă” de manipulare „absolut grosolană”, după ce publicația a scris că autoritățile moldovene au cerut luna trecută ca subiectul privind retragerea trupelor militare rusești din regiunea transnistreană să nu mai fie inclus pe agenda unei ședințe de la Națiunile Unite. Vorbind la ședința de guvern de marții, Filip a spus că Republica Moldova a cerut numai „o amânare tactică” a discuției despre punerea sau nu a retragerii trupelor ruse din regiunea transnistreană pe agenda actualei sesiuni a Adunării Generale ONU. „Ziarul de Gardă” a precizat că nu a reușit să obțină un comentariu la telefon de la serviciul de presă din ministerul de externe înainte de publicarea articolului. Ulterior, ministerul a spus într-un comunicat că amânarea discuției care urma să aibă loc în Comitetul General pe 23 octombrie a fost cerută „în vederea obţinerii unui sprijin mai larg”. Dar în comunicat nu se spune care este acum soarta demersului moldovean. Lansată în august, solicitarea Chișinăului ca „retragerea completă a forțelor militare străine de pe teritoriul Republicii Moldova” să fie inclusă pe ordinea de zi a celei de-a 72 sesiuni a Adunării Generale a ONU a fost criticată de Rusia. Lucrările sesiunii actuale se încheie la începutul lunii decembrie.
Guvernul de la Chișinău a demis-o pe viceministra finanțelor Maria Cărăuş
Guvernul de la Chișinău a demis-o pe viceministra finanțelor Maria Cărăuş, care a fost reținută la începutul lunii octombrie de către Centrul Național Anticorupție (CNA) și acuzată de corupere pasivă și activă. Până acum, fosta viceministră fusese doar suspendată din funcție. Premierul Pavel Filip i-a mulțumit pentru activitatea la Ministerul Finanțelor, spunând că a cunoscut-o drept o „persoană competentă în domeniul” său. Potrivit CNA, Cărăuș ar fi cerut administrației Spitalului Clinic Republican o recompensă în schimbul transferului unor sume din buget și ar fi promis alocații suplimentare. Fosta viceministră a respins acuzațiile, declarându-se nevinovată.
