La București și în mai multe orașe din România s-a protestat din nou împotriva guvernului și a alianței PSD-ALDE.

„39 de grupuri civice și organizații neguvernamentale, precum și confederațiile sindicale Blocul Național Sindical (alcătuit din 34 de federații profesionale) și Cartel Alfa (alcătuit din 41 de federații profesionale) cheamă fiecare român să ceară în stradă, duminică, 26 noiembrie 2017, ora 18.00, retragerea legilor justiției și a legilor de modificare a Codurilor penale, respingerea în Parlament a ordonanței privind modificarea legislației fiscale și demisia imediată a Guvernului și a președinților Camerei Deputatilor și Senatului”, se spune înr-un comunicat al inițiatorilor acestor noi demonstrații citat de presa din România.

Potrivit postului de televiziune Digi24, peste 30 de mii de oameni ar fi luat parte la marșul din Piața Victoriei spre Parlament.

Proteste au mai avut loc la Iași, Sibiu, Braşov, Constanța, Craiova și Cluj-Napoca. ​La Alba Iulia, printre protestatari a fost prezent și filozoful Mihai Șora, care luna aceasta a împlinit 101 ani, mai relatează Digi24.

La București și în multe alte orașe din România sunt programate duminică noi proteste la care se cere retragerea legilor Justiţiei, respingerea reformei fiscale ,demisia Guvernului, demisia liderului PSD, Liviu Dragnea, preşedintele Camerei Deputaţilor şi a lui Călin Popescu-Tăriceanu, președintelui Senatului. „Ei vorbesc de stat paralel. Realitatea este ca Romania ajunge sa fie un stat capturat”, spun iniţiatorii protestelore. 42 de grupuri civice şi organizaţii neguvernamentale, precum şi confederaţiile sindicale Blocul Naţional Sindical şi Cartel Alfa au cheamat la aceste proteste, inițiativa a fost lansată pe rețelele sociale. Semnatarii apelului de pe Facebook, între care se numără Platforma România 100, Corupţia Ucide, Centrul Român pentru Politici Europene, Freedom House, spun că România a ajuns într-unul dintre cele mai grave momente ale istoriei sale postcomuniste, comparabil cu mineriadele din anii ’90, criza financiară şi tăierea salariilor bugetarilor din 2010.

Protestele ar urma să înceapă la ora 18, la București, manifestanţii intenționează după aceea să plece în marş către Parlament, cu mesajele „Nu scăpaţi!”, „Demisia!”.

Corespondenta Europei Libere, Sabina Fati, va transmite în direct pe Facebook, de la protestul de la București. Galerie foto și ultimele știri, pe pagina noastră de internet europaliberă. org.

Parlamentul R. Moldova a anunțat că nu va trimite delegație la o reuniune cu legislatori ruși în Rusia și nu le va plăti drumul deputaților socialiști, dacă vor insista să meargă. Decizia neparticipării la şedinţa grupului interparlamentar de prietenie Moldova-Rusia, din 10-13 decembrie, a fost luată la 22 noiembrie de Biroul Permanent al Parlamentului, fiind anunțată public sâmbătă. Într-un comunicat de presă de la Parlament s-a mai precizat că dacă socialiștii vor totuși să meargă la reuniune, o vor face „din cont propriu”, iar ei „nu vor reprezenta Parlamentul Republicii Moldova”. În martie, guvernul și parlamentul de la Chișinău, dominate de democrați, au spus că nu va mai trimite oficiali în Rusia pentru că unii dintre ei ar fi fost „umiliți” la graniță. De atunci socialiștii au încălcat repetat această decizie, mai ales când l-au însoțit pe președintele pro-rus Igor Dodon în vizitele sale în Federația Rusă.

Președintele Igor Dodon a salutat noile înțelegeri dintre Chișinău și Tiraspol, pretinzând că și el are un merit. „Acordurile sunt rezultatul coordonării… la nivel de președinte, guvern și parlament”, a scris Dodon pe Facebook, la puțin timp după ce reprezentanții politici ai Chișinăului și Tiraspolului au semnat la Tighina sâmbătă protocoale legate de funcționarea școlilor cu grafie latină, accesul la terenurile agricole de după traseul Tiraspol, recunoașterea diplomelor transnistrene și restabilirea legăturilor telefonice între cele două maluri ale Nistrului. „Probabil că este singura chestiune asupra căreia la nivelul instituțiilor de stat nu avem dezacorduri”, a comentat pe Facebook Dodon. Sâmbătă evenimentul a fost salutat și de liderul PD Vlad Plahotniuc, care a spus că s-a implicat în negocierea lor, după ce le-a promis asta „partenerilor externi”.

Liderii partidului conservator al cancelarului german Angela Merkel se întâlnesc duminică seară pentru a discuta impasul efortului de formare a noului guvern în urma alegerilor din septembrie. Sâmbătă Merkel s-a pronunțat împotriva ținerii de alegeri anticipate. La întâlnirea de duminică seară, conducerea Uniunii Creștin-Democrate va discuta și despre discuțiile convocate pentru joi de președintele țării, Frank-Walter Steinmeier, cu Merkel, cu liderul Uniunii Social-Creștine bavareze Horst Seehofer, și cu liderul social-democraților, Martin Schulz. După alegeri, social-democrații au spus că vor fi în opoziție, dar eșecul formării unei noi coaliții între CDU, verzi și liber-democrați readuce în actualitate posibilitatea continuării marii coaliții cu care Merkel a guvernat până acum.

Irakul va construi o nouă conductă care va pompa țiței din regiunea petroliferă Kirkuk, din nordul țării, înspre portul turcesc Ceyhan, a anunțat duminică Ministerul Petrolului de la Bagdad. Noul oleoduct va înlocui o porțiune grav avariată a vechii conducte. El va începe în orașul de lângă Kirkuk Baiji și va merge până în regiunea Fish-Khabur de lângă granița cu Turcia. Teritoriul străbătut de conducta Kirkuk- Ceyhan a fost cucerit în 2014 de militanții Statului Islamic, fiind eliberat de forțele irakiene ajutate de americani pe parcursul ultimilor doi ani. Un purtător de cuvânt al Ministerul Petrolului a spus duminică că firme specializate vor fi invitate curând la licitația pentru construcția conductei. Petrolul este principala sursă de venituri a Irakului, ale cărui forțe armate caută în prezent să alunge militanții Statului Islamic din ultima regiune pe care o mai controlează, la granița cu Siria.

Activiștii unui partid religios pakistanez s-au confruntat duminică a doua zi la rând cu forțele de ordine la periferia capitalei Islamabad, incendiind mașini înainte de a se retrage într-o tabără de protestatari ridicată în urmă cu aproape 3 săptămâni. Violențele din 26 noiembrie au venit la o zi după ce ciocnirile între islamiștii radicali și forțele de securitate pakistaneze s-au soldat cu moartea a cel puțin 6 oameni și rănirea altor 200 – mai ales din rândul polițiștilor. Violențele au făcut ministerul pakistanez de interne să autorizeze sâmbătă desfășurarea unor efective mari de trupe din armata țării pentru „menținerea ordinii și legii” în oraș, pe termen nelimitat. Protestele au început după o schimbare legislativă legată de procedura alegerilor, pe care radicalii islamiști au perceput-o ca ofensatoare la adresa credinței lor, sufiste. Demonstranții vor demisia ministrului responsabil cu legislația, Zahid Hamid.

Papa Francisc începe duminică o călătorie de șase zile în Myanmar și Bangladeș, scena uneia din cele mai mari crize umanitare din lume. Peste 620.000 de membri ai comunității musulmane Rohingya au părăsit Myanmarul din august, în urma a ceea de Națiunile Unite au numit „un exemplu de purificare etnică”. În Myanmar Papa se va întâlni cu comandantul armatei, gen. Min Aung Hlaing, cu lidera politică a țării, laureata Premiului Nobel pentru Pace Aung San Suu Kyi și cu influenți călugări budiști. Este de așteptat ca Papa să abordeze problema comunității Rohingya, deși biserica catolică din Myanmar l-a rugat să se abțină de la referințe directe la musulmanii pe care mulți localnici îi consideră venetici. Călătoria Papei în regiune a fost planificată înaintea agravării crizei comunității Rohingya.

Ministrul sănătății din Israel, care e șeful unui partid evreiesc ultra-religios, și-a dat demisia în semn de protest față de repararea căilor ferate ale țării sâmbătă, când potrivit legii în Israel nu se muncește. Ministrul Yakov Litzman, rabin din partidul Iudaismul Unit al Torei, a îndeplinit astfel amenințarea formulată vineri, când a spus că dacă și sâmbăta aceasta se vor repara căi ferate, va pleca din guvern. Cu toate acestea, partidul lui Litzman, care are 6 locuri din cele 120 ale parlamentului, nu părăsește coaliția guvernamentală, iar premierul Benjamin Netanyahu poate conta mai departe pe o majoritate legislativă de 66 de locuri. În anunțul demisiei, Litzman a numit munca de reparații făcută sâmbătă de compania națională de căi ferate „o lovitură puternică într-una din valorile eterne ale poporului evreiesc, sabatul”.

Liderul principalului partid de guvernământ din R. Moldova, Vlad Plahotniuc, a salutat semnarea mai multor înțelegeri cu regimul de la Tiraspol, spunând că reprezintă primele progrese în domeniu în ultimii 10 ani. Reprezentanții politici ai Chișinăului și transnistrenilor au semnat sâmbătă la Tighina patru protocoale care ar urma să ușureze viața școlilor cu grafie latină, să permită accesul țăranilor din Dubăsari la terenurile agricole, să ducă la recunoașterea diplomelor de studii transnistrene și la restabilirea legăturilor telefonice. Într-o postare pe Facebook, Plahotniuc sugerează că a fost implicat personal în acest progres: „ Am susținut politic aceste negocieri, aṣa cum m-am angajat în discuțiile pe care le-am avut cu partenerii externi” – a scris liderul PD. Unul din directorii de școală cu grafie latină din stânga Nistrului, Ion Iovcev, de la Liceul „Lucian Blaga” din Tiraspol, este citat de Publika TV spunând că vrea să fie optimist, dar nu înțelege „de ce merge Tiraspolul la așa compromis”.

Președintele rus Vladimir Putin a semnat legea care va permite declararea drept „agenți străini” a organizațiilor de presă străine active în Rusia. Legea fusese aprobată în unanimitate luna aceasta în ambele camere ale parlamentului rus. Printre organizațiile de presă ce urmează să fie afectate se numără Radio Europa Liberă/Radio Libertatea, Vocea Americii, CNN sau Deutsche Welle. Legea a fost criticată de Amnesty International, care a numit-o o „lovitură grea” dată libertății presei în Rusia, deși ea nu vizează presa rusă. Inițiatorii legii au prezentat-o ca pe o ripostă la persecuțiile la care ar fi supuse în străinătate organizații de presă finanțate de Kremlin, ca Russia Today sau Sputnik.

Forțele de securitate pakistaneze s-au ciocnit cu protestatari religioși conservatori la Islamabad, confruntarea soldându-se cu moartea cel puțin unui polițist și cu rănirea altor 150 de persoane. Violențele au început după ce forțele de ordine au intervenit să deblocheze o intersecție pe drumul care leagă capitala pakistaneză de orașul-garnizoană Rawalpindi. Între timp structura de supraveghere a presei pakistaneze a interzis televiziunilor locale să transmită imagini în direct de la locul violențelor. Un purtător de cuvânt al poliției a spus că un polițist a murit după ce a fost lovit în cap cu o piatră. Un jurnalist de la Agence France Presse aflat la fața locului a spus că a văzut ceea ce părea să fie cadavrul unui demonstrant pe șosea. Cam 2000 de suporteri ai grupării islamiste Tehreek-e Labaik Ya Rasool Allah își făcuseră tabăra în urmă cu trei săptămâni în intersecția luată cu asalt sâmbătă de polițiști.

Se relatează că Chișinăul și Tiraspolul au semnat patru protocoale care vor asigura buna funcționare a școlilor cu grafie latină din regiunea transnistreană, accesul fermierilor din Dubăsari la terenurile situate după traseul Tiraspol, recunoașterea diplomelor de studii transnistrene și asigurarea legăturilor telefonice fixe și mobile între cele două maluri ale Nistrului. Potrivit Moldpres, documentele au fost semnate sâmbătă, 25 noiembrie, de viceprim-ministrul, reprezentantul politic al Chișinăului, Gheorghe Bălan, și reprezentantul politic al regiunii transnistrene, Vitali Ignatiev. Evenimentul are loc înaintea unei noi runde de negocieri în formatul „5+2”, care va avea loc la Viena, în perioada 27-28 noiembrie.

Bilanțul victimelor atacului de vineri asupra unei moschei din regiunea egipteană Sinai s-a ridicat la 305, au anunțat procurori egipteni, punând atacul pe seama grupării extremiste Statul Islamic. Printre cei uciși se numără 27 de copii. Alți 128 de oameni au fost răniți, se mai spune în declarația procuraturii generale de Cairo, citată de televiziunea de stat. Atacul nu a fost revendicat. Mai înainte, sâmbătă, forțele armate egiptene au anunțat că au bombardat pozițiile militanților suspectați de atacul de la moschee. Raidurile aeriene nocturne din apropierea locului masacrului au ucis un număr neprecizat de suspecți și au distrus vehicule folosite în atacul de vineri, a spus un purtător de cuvânt al armatei egiptene într-o postare pe Facebook. „Loviturile au avut de asemenea ca țintă un număr de ascunzători teroriste care adăposteau arme și muniție”, a mai spus col. Tamer al-Refai sâmbătă. Președintele egiptean Abdel-Fattah al-Sissi, el însuși fost general de armată, a promis o ripostă „dură” împotriva autorilor atacului și a ordonat construirea unui „mausoleu” în memoria victimelor.

Președintele parlamentului, fruntașul PD Andrian Candu, s-a arătat sceptic față de inițiativa unor organizații neguvernamentale de a cere convocarea unui referendum în vederea anulării schimbării sistemului de vot în R. Moldova. Într-o declarație făcută la o televiziune moldoveană, vineri, Candu a sugerat că inițiativa ar fi mai degrabă politică decât civică și oricum va eșua. ”Toate sondajele arată că cetățenii vor sistem electoral mixt și vor să-și exercite dreptul la reprezentare directă în Parlament”, a spus Candu la RTR. Mai multe organizații civice au anunțat la 21 noiembrie că vor porni demersurile pentru organizarea unui referendum, iar de atunci și-au exprimat sprijinul pentru inițiativă cel puțin două formațiuni politice: comuniștii și Partidul Nostru, condus de Renato Usatîi. Președintele parlamentului, fruntașul PD Andrian Candu, s-a arătat sceptic față de inițiativa unor organizații neguvernamentale de a cere convocarea unui referendum în vederea anulării schimbării sistemului de vot în R. Moldova. Într-o declarație făcută la o televiziune moldoveană, vineri, Candu a sugerat că inițiativa ar fi mai degrabă politică decât civică și oricum va eșua. ”Toate sondajele arată că cetățenii vor sistem electoral mixt și vor să-și exercite dreptul la reprezentare directă în Parlament”, a spus Candu la RTR. Mai multe organizații civice au anunțat la 21 noiembrie că vor porni demersurile pentru organizarea unui referendum, iar de atunci și-au exprimat sprijinul pentru inițiativă cel puțin două formațiuni politice: comuniștii și Partidul Nostru, condus de Renato Usatîi.

Cel puțin 12 oameni au murit vineri în stațiunea georgiană de la Marea Neagră Batumi, în incendiul petrecut la hotelul de lux Leogrand, spun oficiali locali. Peste 100 de oameni, oaspeți și angajați, au fost evacuați din clădirea cu 22 de etaje. Potrivit agenției Interfax, printre morți se numără 10 georgieni și un iranian. A muri și un pompier. În hotel erau cazate participantele de la concursul de frumusețe Miss Georgia, dar informațiile preliminare arată că nici una din ele nu a avut de suferit. Ministrul de interne georgian Giorgi Gaharia a spus că hotelul avea neajunsuri mari în ce privește prevenirea incendiilor – neavând măcar scară de incendiu.

Forțele armate egiptene au bombardat pozițiile militanților suspectați de uciderea a 235 de oameni la o moschee din peninsula Sinai. Raidurile aeriene nocturne din apropierea locului masacrului au ucis un număr neprecizat de suspecți și au distrus vehicule folosite în atacul de vineri, a spus un purtător de cuvânt al armatei egiptene într-o postare pe Facebook. „Loviturile au avut de asemenea ca țintă un număr de ascunzători teroriste care adăposteau arme și muniție”, a mai spus col. Tamer al-Refai sâmbătă. Președintele egiptean Abdel-Fattah al-Sissi, el însuși fost general de armată, a promis o ripostă „dură” împotriva autorilor atacului și a ordonat construirea unui „mausoleu” în memoria victimelor.

Patru avioane cu ajutoare și personal umanitar au aterizat în capitala Yemenului, Sanaa, după o blocadă de aproape trei săptămâni aplicată de o coaliție internațională condusă de saudiți aeroportului controlat de rebeli, a informat DPA. Se crede că 17 milioane din cele 27 de milioane de locuitori din Yemen suferă din pricina „nesiguranței alimentare” în războiul civil care durează de trei ani. Două din avioanele ajunse astăzi la Sanaa sunt ale Națiunilor Unite, iar câte unul au trimis UNICEF și Comitetul Internațional al Crucii Roșii. Coaliția internațională se confruntă în Yemen cu rebelii sprijiniți de Iran, care au cucerit capitala în 2014, preluând de atunci controlul și asupra altor regiuni ale celei mai sărace țări arabe.

Înalta Curte de Justiție din Zimbabwe a decis că acțiunile armate care au dus la demisia președintelui Robert Mugabe au fost legale. Hotărârea este pe placul militarilor, care insistă că nu a avut loc vreo lovitură de stat, dar experții atrag atenția să se creează un precedent periculos, notează AP. Înalta Curte a spus că a ajuns la concluzia că armata a procedat corect împiedicând persoane din anturajul lui Mugabe, nealese în funcții de răspundere, să-i „preia atribuțiile constituționale” – o aluzie la soția lui Mugabe, Grace Mugabe. Într-un verdict separat, Înalta Curte a declarat ilegală concedierea în urmă cu două săptămâni a vicepreședintelui de atunci, Emmerson Mnangagwa, care a fost învestit vineri în fruntea statului.

La Bișkek a depus jurământul astăzi noul președinte al țării, Sooronbai Jeenbekov, care îl înlocuiește pe Almazbek Atambaev, care nu a mai avut dreptul să candideze pentru un nou mandat. Discursul de inaugurare al noului președinte a fost în kirghiză și rusă și s-a concentrat pe tema nevoii unității naționale și a luptei împotriva corupției. Jeenbekov a câştigat alegerile cu 54% din voturi, în ciuda eforturilor fostului președinte a împiedica victoria sa.

Șeful autoproclamatei republici Luhansk, din estul Ucrainei, Igor Plotnițki a demisionat, pe fundalul unor confruntări violente între grupări ale separatiștilor susținuți de Rusia. Potrivit site-ului separatiștilor, Plotnițki a demisionat din motive medicale, iar în locul său, până la următoarele alegeri, a fost numit Leonid Pasecinik, autointitulat ministru al securității.

Poliția londoneza este în stare de alertă după ce s-a relatat că în zona cea mai circulate a capitalei britanice, Oxford Street și Regeant Street, s-ar fi auzit focuri de armă. Potrivit BBC care citează un mesaj Twitter al poliției londoneze, nu ar fi fost găsite urme ale unor focuri de armă sau acțiuni suspecte. Poliția a răspuns relatărilor ca și cum ar fi vorba de un atac terorist. Agenția Reuters citează martori care spun că au ieşit fugind în panică din metrou, de la stația Oxford Circus. Autoritatea de transport de la Londra a anunțat că stațiile de metro Oxford Circus și Bond au fost redeschise. Circulaţia terestră a fost și ea oprită în zonă.

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a declarat astăzi, după întrevederea pe care a avut-o la Bruxelles cu premierul Marii Britanii, Theresa May, că Londra mai are numai 10 zile pentru a îndeplini condițiile impuse de Uniunea Europeană ca să înceapă convorbirile despre perioada de tranziţie de după Brexit și despre viitorul relației dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie. „Sunt încă posibile progrese în convorbirile despre Brexit la consiliul din luna decembrie, dar rămâne încă o provocare uriașă, a scris Donald Tusk pe Twitter.

Casa Albă de la Washington a condamnat atacul de astăzi asupra unei moschei din nordul peninsulei Sinai. Potrivit surselor oficiale egiptene, cel puțin 235 de oameni au murit, când atacatori au aruncat o bombă și au deschis focul asupra celor aflați în moschee la rugăciunile de vineri. Atacul a avut loc in localitatea Bir al Abd. Președintele Egiptului, Abdel Fattah al-Sisi, a convocat de urgență consiliul de securitate al țării. Autoritățile egiptene luptă împotriva militanților Statului Islamic din peninsula Sinai. În comunicatul Casei Albe se face un apel către comunitatea internațională să își întețească eforturile pentru a învinge grupările teroriste.

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a condamnat ceea ce el a numit „agresiunea” Rusiei în Ucraina, spunând că, în opinia sa, cel mai bine pentru Ucraina și pentru celelalte țări ale Parteneriatului Estic ar fi să aibă legături mai strânse cu Uniunea Europeană. Declarația a fost făcută în cadrul reuniunii la vârf de astăzi a tarilor Parteneriatului Estic cu cele ale Uniunii Europene.