Curtea internațională de la Haga a confirmat moartea fostului comandant al forțelor croate din Bosnia, Slobodan Praljak, care în timpul ședinței de miercuri a tribunalui a înghițit otravă. Nu se știe ce a luat Praljak, nici cum a ajuns să aibă otrava. Slobodan Praljak, a băut otrava după ce Curtea de la Haga confirmase sentința de 20 de ani închisoare, pronunțată împotriva lui în 2013. Praljak era acuzat de crime de război în Bosnia-Herțegovina. Era cunoscut pentru faptul că a ordonat și distrugerea podului istoric de la Mostar, reconstruit între timp. Miercuri, Curtea de la Haga a renunțat la acest cap de acuzație, afirmând că la vremea sa, distrugerea podului era partial justificată militar.

Praljak înaintase recurs împreună cu alți cinci lideri ai croaților bosniaci, între care Jadranko Prlic, fost ministru al apărării al croaților bosniaci.

Tot în 2013, Jadranko Prlic a fost condamnat la 25 de ani de închisoare pentru strămutarea populației musulmane în timpul războiului din Bosnia dintre 1992 și 1995 și pentru crime, violuri și distrugerea de bunuri civile în scopul creării „Croației Mari”. Miercuri, Curtea de la Haga a confirmat condamnările pentru toți cei șase lideri ai croaților bosniaci.

La sfîrșitul lunii decembrie, Curtea de la Haga pentru crimele din fosta Iugoslavie își încetează activitatea.

Ambasada americană de la Sarajevo a salutat verdictul Curții Internaționale de la Haga drept „un pas importat pentru a-i trage la răspundere pe cei resposabili de suferințele” locuitorilor din Bosnia-Herțegovina.

Pe de altă parte, atât liderul președinției tripartite din Bosnia, Dragan Covic, croat bosniac, cât și premierul Croației, Andrej Plenkovic, au criticat verdictul Curții în procesul celor șase acuzați, susținând că ar fi o decizie „politică”.

Guvernul român a aprobat astăzi majorarea salariului de bază minim brut la 1.900 de lei pe lună, de la 1 ianuarie 2018. Majorarea este provocată parțial de reforma fiscală, care tot de la 1 ianuarie, trece toate cheltuielile sociale exclusiv în contul angajaților.

Unul din principalii experți ai Agenție Mondiale Antidopaj a avertizat Rusia că riscă sancțiuni și mai drastice dacă va continua să nege implicarea statului în crearea unui sistem național de dopaj în sport. Vorbind marți la o reuniune sportivă în Olanda, Richard McLaren a reamintit Rusiei că săptămâna viitoare, Comitetul Olimpic Internațional va decide dacă permite sau nu participarea Rusiei la Jocurile de iarnă din Coreea de nord, care au loc în februarie.

Luni, încă cinci atleți ruși, participanți la olimpiada de iarnă de la Soci, din 2014, au primit interdicție pe viață pentru încălcarea regulilor anti-dopaj și au fost chemați să înapoieze medaliile. Ultimele interdicții aduc la 19 numărul sportivilor ruși suspendați din competițiile olimpice luna aceasta, când IOC a continuat să anuleze victorii sportive și să ceară întoarcerea medaliilor, în urma dovezilor de dopaj pe scară largă și manipulare a mostrelor testate la Jocurile Olimpice de la Soci, din 2014.

Kremlinul a protestat din nou împotriva ultimelor suspendări iar președintele Vladimir Putin lăsa de înțeles la începutul lunii, că tensiunile legate de participarea rusă la Jocurile de iarnă din Coreea, care se vor ține cu puțin timp înaintea alegerilor prezidențiale din Rusia, au ca scop perturbarea scrutinului.

Fostul comandant al forțelor croate din Bosnia, Slobodan Praljak, „a murit într-un spital din Haga după ce a băut otravă'” în sala de judecată a Curții Internaționale de la Haga pentru crime de război în fosta Iugoslavie, au anunțat agenția oficială croată Hina și televiziunea publică din Croația. Curtea nu a comentat, iar anterior, un paznic declara, sub anonimat, că Praljak este în viață și tratat medical. În cursul dimineții, ședința Curții fusese întreruptă după ce Slobodan Praljak, a băut dintr-o sticlă despre care a spus că ar conține otravă, strigând că respinge decizia instanței.

Incidentul avut loc după ce Curtea de la Haga a confirmat sentința pronunțată împotriva lui Praljak, fost comandant al forțelor croate din Bosnia. Îm 2013, acesta fusese condamnat la 20 de ani de închisoare. Praljak înaintase recurs împreună cu alți cinci lideri ai croaților bosniaci, între care Jadranko Prlic, fost ministru al apărării al croaților bosniaci. Tot în 2013, Jadranko Prlic a fost condamnat la 25 de ani de închisoare pentru strămutarea populației musulmane în timpul războiului din Bosnia dintre 1992 și 1995 și pentru crime, violuri și distrugerea de bunuri civile în scopul creării „Croației mari”.

La sfîrșitul lunii decembrie, Curtea de la Haga pentru crimele din fosta Iugoslavie își încetează activitatea.

Centrul de informații juridice, autoritate din subordinea Ministerului Justiției, se reorganizează în Agenția informației și sisteme juridice. Secretarul general de stat al Ministerului Justiției, Anatolie Munteanu, a precizat că instituția nou creată va avea misiunea de a dezvolta sistemul integrat de informare juridică și de a administrat interoperabilitatea sistemelor informaționale din sectorul justiției, relatează IPN. Cele mai importante funcții ale Agenției informației și sisteme juridice vor fi: evidența și sistematizarea legilor, ordonanțelor, dispozițiilor Guvernului, decretelor prezidențiale etc. O altă funcție va fi dezvoltarea și actualizarea registrului de stat al actelor juridice, portaluri pe care cetățenii pot accesa tot cadrul normativ în vigoare pe teritoriul Republicii Moldova. De asemenea, în competențele Agenției se va afla registrul dosarelor succesorale și a testamentelor, sistemul informatic integrat e-procura, e-legislație și registrul apostilelor.

În cadrul unei întrevederi cu ambasadorul Rusiei la Chișinău, președintele Igor Dodon a anunțat că administrația prezidențială a luat „sub control personal” cazul expulzării din R.Moldova, marți, a doi jurnaliști din Rusia. Totodată, președinția vrea să „prevină” repetarea unor incidente similar. Într-o postare miercuri, pe pagina de Facebook, președintele Dodon și-a „exprimat regretul în legătură cu provocările ce continuă la adresa reprezentanților Federației Ruse care sosesc în Moldova pentru a participa la diverse evenimente, inclusiv de ordin cultural și umanitar”. Potrivit grănicerilor moldoveni de la aeroportul Chișinău, cei doi jurnaliști nu și-au putut preciza scopul vizitei în R.Moldova.

La Moscova, ambasadorul R. Moldova, Andrei Neguță, a fost convocat la Ministerul de Externe în legătură cu incidentul de marți, de la aeroportul din Chișinău, relatează Unimedia, citând comunicatul Ministerului de Extreme rus.

Comisia parlamentară pentru Drepturile Omului și Relații Interetnice a avizat negativ proiectul de lege privind modificarea limbii de stat din Constituție, din „moldovenească” în „română”. Inițiativa de modificare a fost făcută de 35 de deputați din partea PL, PLDM, grupul PPEM și câțiva deputați PD și se bazează pe decizia din 2013 a Curții Constituționale care preciza că sintagma de „limba română” din Declarația de Independență prevalează asupra sintagmei de „limba moldovenească” din Constituție.

Coreea de Nord a afirmat miercuri că și-ar fi îndeplinit obiectivul, de a deveni un stat nuclear, după ce a testat cu succes o nouă rachetă intercontinentală a cărei rază de acțiune atinge „întregul continent american”. Marți, Pentagonul a confirmat testul rachetei balistice, care a căzut în Marea Japoniei după cea străbătut circa o mie de kilometri. Ministrul american al Apărării, Jim Mattis, a vorbit despre un progres care reprezintă „o amenințare în întreaga lume”, în timp ce președintele Donald Trump a comentat lapidar „o situație pe care o vom rezolva”.

Embed Răspândește

Coreea de nord a testat marți o rachetă balistică intercontinentală

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:01:15 0:00

Link direct

• 270p | 2,8MB
• 360p | 3,4MB
• 720p | 8,6MB

Președintele sud-coreean, Moon Jae-In, a condamnat miercuri noul tir nord-coreean și a evocat riscul ca tensiunea din peninsulă să devină incontrolabilă. A fost primul tir balistic efectuat de Coreea de Nord de la 15 septembrie. Tot în septembrie, Coreea de Nord a efectuat un test nuclear, care a provoacat noi sancțiuni din partea Națiunilor Unite.

Departamentul de Stat american a declarat că noua lege adoptată în Rusia, care permite includerea companiilor media printre „agenții străini” pune în pericol libertatea presei și a apelat la Moscova să nu limiteze și mai mult libertatea de expresie. Purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Heather Nauert, a reamintit Rusiei că libertatea presei se numără printre drepturile de bază ale omului pe care Moscova s-a angajat să le respecte și protejeze. Pe 25 noiembrie, președintele Vladimir Putin a semnat noua lege prin care se poate cere companiilor media străine să-și prezinte sursele de finanțare și să marcheze clar pentru publicul din Rusia că informațiile furnizate sunt furnizate de un „agent străin”.

Controversata lege a „agenților străini”, adoptată în Rusia în 2012, s-a limitat până acum la organizațiile neguvernamentale. Noua lege, care include și organizațiile media, a fost aprobată și promulgată în numai două săptămâni după ce în Statele Unite, postul de televiziune RT (Russia Today) a fost obligat să se înregistreze ca agent străin. Legea americană datează din timpul celui de al Doilea Război Mondial.

Purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat a arătat din nou marți, că cele două legi nu sunt comparabile pentru că Statele Unite nu impun nici o limitare mediilor străine înregistrate ca agenție străini (între care posturi de televiziune din Canada și Japonia).

Ședința de miercuri a Curții Internaționale de la Haga pentru crime de război în fosta Iugoslaviea fost suspendată după ce unul din cei șase acuzați, Slobodan Praljak, a băut dintr-o sticlă despre care a spus că ar conține otravă, strigând că respinge decizia instanței. Praljak este între timp în îngrijirea medicilor. Incidentul avut loc după ce Curtea de la Haga a confirmat sentințele pronunțate anterior împotriva lui Jadranko Prlic, fost ministru al apărării al croaților bosniaci, și a altor cinci foști lideri croați din Bosnia, între care și Praljak. În 2013, Jadranko Prlic a fost condamnat la 25 de ani de închisoare pentru strămutarea populației musulmane în timpul războiului din Bosnia dintre 1992 și 1995 și pentru crime, violuri și distrugerea de bunuri civile în scopul creării „Croației Mari”. La sfîrșitul lunii decembrie, Curtea de la Haga pentru crimele din fosta Iugoslavie își încetează activitatea.

În Turcia, procurorii au emis mandate de arestare pentru 360 de persoane, într-o nouă operațiune vizând presupuși susținători ai clericului autoexilat în SUA, Fethullah Gulen, în cadrul armatei. Potrivit agenției de stat Anadolu, dintre cei vizați, 333 au fost soldați. Guvernul președintelui Recep Tayyip Erdogan îl acuză pe Gulen și rețeaua sa de instituții educaționale că ar fi orchestrat lovitura de stat de anul trecut. Gulen respinge acuzațiile. Agenția de stat Anadolu transmite că operațiunea poliției de reținere a suspecților continuă, iar agenția particulară de știri Dogan relatează să șapte persoane vizate sunt foști piloți militari. Peste 50 000 de oameni au fost încarcerați în Turcia sub acuzația că ar avea legături cu Gulen, iar peste 150 000 au fost concediați sau și-au pierdut locul de muncă după lovitura de stat eșuată din 15 iulie 2016, în urma căreia cca 250 de oameni au fost uciși. Săptămâna trecută, aproximativ 700 de oameni au fost reținuți în Turcia în investigații conexe. Aliații occidentali ai Turciei și grupuri pentru apărarea drepturilor omului și-au exprimat îngrijorarea că puterea de la Ankara folosește pretextul investigațiilor pentru a-i neutraliza pe opozanți.

Ambasadorul român la Chișinău, Daniel Ioniță, a declarat că Republica Moldova are șansa să redevină „un campion” al Parteneriatului Estic, dar acest lucru presupune un angajament sporit și o mai mare seriozitate în aplicarea legilor, transmite agenția IPN. În cadrul unei emisiuni televizate de la Impact TV, ambasadorul român a fost de părere că guvernarea de la Chișinău trebuie să comunice mai bine cetățenilor avantajele apropierii de Uniunea Europeană. „UE nu reprezintă un slogan, un steag în spatele căruia te poți ascunde atunci când vrei să-ți promovezi interese politice”, ci reprezintă „un ideal”, care „atrage după sine un lucru esențial, așteptat de toți cetățenii R.Moldova: stabilitate și prosperitate”, a spus Daniel Ioniță. Ambasadorul român a adăugat că relațiile dintre cele două maluri ale Prutului au o dinamică accentuată, amintind că Republica Moldova este „principalul destinatar al asistenței de dezvoltare acordate de România”.

Coreea de Nord a testat miercuri o nouă rachetă balistică, pe fundalul tensiunilor crescute cu Statele Unite și aliații săi regionali. Potrivit Pentagonului, a fost testată o rachetă intercontinentală, care a zburat circa 1000 de kilometri, înainte să cadă în Marea Japoniei. „Angajamentul nostru de a ne apăra aliații rămâne de neclintit”, se spune într-un comunicat al departamentului american al apărării.

În legătură cu testul nord-coreean, președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat: „este o situație de care ne vom ocupa”, fără să facă alte precizări.

Coreea de Sud a condamnat noul test al Coreii de Nord, avertizând că există riscul ca tensiunea din peninsulă să devină incontrolabilă.

Phenianul a efectuat anul acesta mai multe teste balistice și nucleare, sporind tensiunile în regiune. Acum o săptămână, administrația americană a desemnat Coreea de Nord drept țară-sponsor al terorismului internațional și a impus noi sancțiuni împotriva programului nuclear al regimului de la Phenian.

La capătul ultimei runde de negocieri de la Viena în formatul 5+2, vicepremierul moldovean pentru reintegrare, Gheorghe Bălan, și-a exprimat convingerea, marți, că după realizarea în practică a ultimelor înțelegeri dintre Chișinău și Tiraspol, părțile vor fi mai aproape de abordarea subiectului principal al negocierilor - elaborarea unui „statut politic special pentru regiunea transnistreană”. Negociatorul din partea Tiraspolului, Vitali Ignatiev, s-a arătat mulțumit de rezultatele discuțiilor de la Viena, dar a accentuat că acestea s-au axat pe soluţionarea problemelor sociale şi economice.

La Haga, la Tribunalul internațional pentru fosta Iugoslavie se aşteaptă verdictul la un apel înaintat de șase croați bosniaci, foști lideri politici și militari. Cel mai proeminent personaj este fostul prim ministru Jadranko Prlic. Cei șase au fost condamnați de instanța internațională la închisoare între 10 și 25 de ani. Ei fuseseră găsiți vinovați de a fi participat la o schemă menită să îi îndepărteze definitiv pe bosniacii musulmani din Bosnia Herțegovina și să creeze „un teritoriu croat permanent”. Cei șase au fost implicaţi și în asediul de nouă luni asupra localității Mostar.

Coreea de Nord a testat miercuri o nouă rachetă balistică, a informat statul-major sud-coreean, Un responsabil din cadrul Pentagonului a anunțat, al rândul său, că militarii americani au detectat un "posibil tir de rachetă" al Coreii de Nord, primul după mai multe luni.

Pe 3 septembrie, Coreea de Nord a efectuat al șaselea test nuclear, iar pe 15 septembrie, Phenianul a lansat o rachetă balistică deasupra Japoniei.

Secretarul de stat american Rex Tillerson a reafirmat angajamentul Statelor Unite de a contribui la garantarea securității Europei, în fața amenințării reprezentată de o Rusie agresivă. Vorbind la Washington despre relațiile americano-europene, Tillerson a acuzat Rusia că încearcă să creeze o breșă între Washington și aliații europeni. Mai mult, el a calificat drept „nedemne ” intervențiile militare rusești din Georgia și Ucraine dar și încercările Moscovei de a interveni în alegerile europene, acțiuni „nedemne” de o țară care vrea să fie un membru responsabil al comunității internaționale. „Occidentul a căutat mereu o relație productivă cu Rusia post-sovietică dar până acum, eforturile au fost deșarte” a mai spus Tillerson care a amintit și de marile manevre „Zapad” conduse de Rusia cu Belarus, în toamna aceasta, la granița occidentală a Federației. Secretarul de stat american a reafirmat hotărârea Statelor Unite de a continua să garanteze securitatea aliaților europeni care însă, a declarat Tillerson, trebuie să-și asume o responsabilitatea mai mare în asigurarea propriei securități.

Ucraina, a mai declarat Tillerson rămâne cheia unei relații mai bune cu Rusia. Mai mult, sancțiunile americane impuse după anexarea peninsulei Crimeea în 2014 vor rămâne în vigoare deși secretarul de stat crede că există și domenii în care America și Rusia pot coopera.: lupta cu terorismul internațional și eventual Afganistanul.

Președintele rus Vladimir Putin a anunțat noi măsuri sociale, gândite să ajute la depășirea actualei crize demografice. Între altele, s-a decis ca indemnizația pentru copii, de 150 de euro pe lună, să fie dată de la primul copil, nu de la al doilea, cum era până acum, pe o perioadă de un an și jumătate de la naștere. În total, este vorba de un buget de 2 miliarde de euro. La o ședință, marți, pe probleme demografice, Putin a explicat că actuala criză este urmarea logică a scăderii dramatice a natalității în anii 90, după destrămarea Uniunii Sovietice.

Secretarul de stat american Rex Tillerson a cerut marți Uniunii Europene și Marii Britanii să negocieze „rapid” și „fără animozitate inutilă” ieșirea Marii Britanii din UE. Într-un discurs la Washington despre relațiile Statelor Unite cu Europa, Tillerson a precizat că America vrea „să păstreze relația specială și veche cu Marea Britanie și, în același timp, să păstreze relații puternice cu Uniunea Europeană, indiferent de rezultatul Brexit-ului”.

Peste 156 de conturi din Rusia au fost active pe rețeaua socială Twitter, în ultimele două zile, înainte de referendumul privind ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, relatează mediile britanice. Potrivit datelor unor cercetători de la Universitățile Swansea și California, citate de institutul pentru „Valori europene” de la Praga, conturile respective au transmis peste 45 de mii de mesaje legate de Brexit.

Banca Națională a Moldovei informează că volumul remitențelor (al banilor trimiși din străinătate unor persoane fizice) a crescut cu 10,5% în primele zece luni ale acestui an, față de perioada similară a anului trecut. Este vorba numai de bani trimiși prin băncile din Republica Moldova. În octombrie s-a înregistrat cea mai mare creștere, de 19%, față de octombrie 2016, a mai informat Banca Națională, citată de Moldpres.

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a condamnat Rusia să-i plătească despăgubiri unuia din participanții la protestele din Piața Bolotnaia, din 2012. Curtea a decis că autoritățile ruse au încălcat două articole ale Convenției Europene pentru Drepturile Omului, care interzic tortura și asigură un proces corect. Peste 400 de persoane au fost reținute după ciocnirile violente între poliție și participanții la protestele provocate de alegerile parlamentare din 2011 și revenirea lui Vladimir Putin la Kremlin, un an mai târziu.

Organizația Internațională pentru Migrație informează că de la începutul anului, cel puțin 3.000 de migranți și refugiați au murit în timp ce încercau să traverseze Marea Mediterană pentru a ajunge în Europa.

Potrivit Organizației, aproape 164.000 de migranți și refugiați au sosit în Europa pe mare de la 1 ianuarie, dintre care 75% în Italia, față de 348.000 în aceeași perioadă a lui 2016.

Papa Francisc, aflat în Myanmar, a cerut „respectarea oricărui grup etnic și a identității sale”, o aluzie la minoritatea musulmană Rohingya, fără însă a o numi explicit. În cadrul întrevederii cu Suveranul Pontif, lidera birmaneză Aung San Suu Kyi s-a angajat, marți, să protejeze drepturile și să promoveze toleranța „pentru toți” locuitorii țării.

Minoritatea musulmană Rohingya nu este recunoscută oficial în Myanmar, iar din august peste 620.000 de membri ai acestei comunități apatride au fugit din Myanmar în Bangladeshul învecinat.

Între timp, orașul universitar Oxford, din Marea Britanie, i-a retras lui Aung San Suu Kyi premiul onorific pentru libertate, acordat de municipalitate pentru că nu poate rămâne la un laureat „care închide ochii în fața violenței”.