Publicația rusă „Kommersant” a anunțat vineri că șeful executivului de la Tiraspol Alexandr Martînov face o vizită la Moscova, unde are programate întrevederi între altele și la ministerul de finanțe. Potrivit sursei citate, Martînov discută și despre acordarea unui ajutor financiar rus eregiunii transnistrene, care se confruntă cu o profundă criză economică. Moscova transferă anual regiunii separatiste fonduri pentru mărirea pensiilor. Pînă acum pensiile erau majorate cu echivalentul a15 dolari, dar această sumă s-a redus în jumătate din cauza deprecierii rublei rusești. De obicei, banii sunt transferați după ce Tiraspolul prezintă raportului pentru anul precedent. Deocamdată un astfel de raport nu a fost aprobat, notează publicația rusă. După ce s-a aflat la Moscova acum câteva săptămâni, liderul regiunii separatiste Vadim Krasnoselski a anunțat că a cerut Rusiei 130 de milioane de dolari pentru modernizarea economiei regiunii transnistrene, dar și bani pentru susținerea cursului valutar. Moscova a promis că va examina aceste solicitări.

Preşedintele rus Vladimir Putin salută intenția Sloveniei de a fi gazda primei întrevederi între el și președintele american Donald Trump. Putin a făcut această remarcă după convorbirile avute vineri cu omologul său sloven Borut Pahor. Putin a mai spus că Moscova aşteaptă ca administraţia Trump să fie deschisă ladialog, și că în opinia sa Moscova si Washingtonul ar putea colabora în lupta anti-teroristă şi în alte chestiuni globale.

Purtătorul de cuvânt al guvernului german Stefan Seibert a criticat modul cum s-a desfășurat procesul dizidentului rus Alexei Navalnîi, spunind ca Berlinul nu înţelege de ce a fost condamnat şi crede că ar fi un caz motivat politic. Seibert a mai spus că justiția din Rusia îngreunează activitatea opoziției din această țară.

Coordonatoarea politicii externe a Uniunii Europene Federica Mogherini a discutat cu secretarul de stat american Rex Tillerson despre terorism, Rusia, acordul cu Iranul şi Ucraina. Mogherini se află la Washington, unde are prime contacet cu noua administratie americana. Nu au fost date mai multe detalii despre continutul discutiilor, dar atit în chestiunea iraniana cit si in doarul legat de sancţiunile occidentale împotriva Rusiei, opiniile Uniunii Europene diferp de acelea exprimate recent de presedintele american Donald Trump. Mogherini a contribuit la negocierea întelegerii cu Iranul, iar Trump a spus ca este o înțelegere foarte „proastă”. În ce privește Rusia, Trump a părut pînă acum doritor să colaboreze mai indeaproape cu Moscov, in timp ce Uniunea Europeana continuă sa susţină menţinerea sancţiunilor împotriva regimului Putin, ca ripostă la anexarea Crimeii de către Rusia si la implicarea rușilor in conflictul din estul Ucrainei.

Rusia nu are divergențe substanţiale cu Statele Unite privind acordul nuclear iranian, a declarat ambasadorul rus la Washington Serghei Kisliak, citat de agentia rusa de ştiri RIA. Kisliak a spus ca Moscova dorește un dialog cu Washingtonul pe aceasta tema, iar diferentele de vederi nu sunt legate de substanta acestui acord. Legat de Ucraina, ambasadorul rus a spus că pozitia administrației Trump e mult mai ponderată decît aceea a fostei administrației Obama, precizînd că Moscova asteapta ca administraţia Trump să-şi formuleze mai exact pozitia . Ambasadorul rus a mai spus şi ca Moscova va încerca să obțină redeschiderea accesului pentru diplomatii rusi la zone de agrement din Statele Unite znchise de presedintele Barack Obama pentru diplomatii ruşi, dupa ce Statele Unite au extradat o serie de diplomati ai Rusiei acuzati de spionaj in Statele Unite.

Biroul de presa al premierului Turciei Binali Yildirim a anuntat că la întrevederea dintre premierul de la Ankara cu noul director al Agentiei Centrale de Informatii a Statelor Unite (CIA) Mike Pompeo s-a decis întarirea colaborării în lupta impotriva terorismului si crimei organizate. Intrevederea a avut loc astazi la Ankara. Potrivit sursei citate Turcia a repetat cererea sa de extrădare a clericului Fethullah Gulen, care se afla in Statele Unite si pe care Ankara il acuză că ar fi orchestrat lovitura de stat esuata din Turcia din vara anului trecut. Gulen neaga orice implicare. Oficialitățile turce spun că pe agenda convorbirilor directorului CIA in Turcia se afla si planurile pentru reluarea controlului localităţii Raqqa de la militantii ISIS.

Preşedintele Turciei Recep Erdogan a aprobat organizarea referendumului privind modificarea Constituţiei pentru întărirea puterii executive a președintelui. Vicepremierul turc a dat de înțeles că această consultare populară ar putea avea loc în aprilie. Dacă alegătorii turci vor fi e acord cu această modificare a Constituției Erdogan va putea rămâne în functie pînă în 2029, și va putea să dea decrete, să instaureze starea de urgență, să numeasca/demită miniștri, şi să dizolve parlamentului. Criticii acestor modificări ale Constituției turce spun că ele deschid calea unui regim autoritar în Turcia.

Preşedinta Partidului Acţiune și Solidaritate Maia Sandu a fost invitată la Congresul Partidului Popular European, care va avea loc în Malta între 29-30 martie 2017, se spune într-un comunicat de presă al PPE, citat de IPN. Congresul PPE din Malta discută între altele politicile publice în domeniul securităţii şi politicii externe, economiei și al societăţii digitale. La acest congres sînt invitați între alții şi preşedintele României Klaus Iohannis, cancelarul Germaniei Angela Merkel, preşedintele Consiliului European Donald Tusk, preşedintele Ucrainei Petro Poroşenco și fostul preşedinte al Georgiei și fost guvernator al regiunii Odesa din Ucraina Mihail Saakaşvili.

Moldovenii răniți în războiul din Afganistan și familiile celor uciși acolo vor primi un ajutor material unic de 1.000 de lei din fondurile municipale de la Chișinău, înainte de 15 februarie, ziua comemorării celor căzuți în războiul din Afganistan, informează IPN. Șeful adjunct al Direcției generale a Fondului municipal, Igor Ciobanu, a spus ca este vorba de 120 de persoane, iar banii pot fi ridicați începând cu 15 februarie la filialele băncii Moldindconbank, pe baza actului de identitate. În cazul persoanelor imobilizate, banii pot fi ridicați de persoanele împuternicite prin procură.

Prețurile medicamentelor în R. Moldova s-au redus în ultimul an în medie cu 3,47%, a informat Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (AMED), citată de IPN. AMED a dat exemple de medicamente care s-au ieftinit în cea mai mare măsură: Ketilept cu peste 38%, Kreon cu 28,5%, Sevorane cu 23,9% și Amoxicilină cu peste 20%. Ieftinirea medicamentelor a fost unul din primele obiective declarate ale guvernului lui Pavel Filip, care a preluat puterea în urmă cu ceva mai mult de un an. În octombrie, Filip promitea că prețurile medicamentelor de primă necesitate, cam 160 la număr, se vor ieftini cu 40%.

Judecătorii din Germania au menținut vineri interdicția asupra unei poezii satirice la adresa președintelui Turciei, Tayyip Erdogan, într-un caz care a creat tensiuni politice bilaterale și a pus la încercare limitele libertății artistice. În versurile citite la televiziune în martie de moderatorul și comicul Jan Boehmermann se spunea printre altele că liderului turc îi plac pornografia infantilă și sexul cu animale. Ankara a cerut pedepsirea lui Boehmermann, iar cancelarul Angela Merkel a fost criticată pe scară largă la ea în țară pentru că a permis anchetarea lui, care nici nu a mai început, grație deciziei unui tribunal din Mainz. În luna mai, altă instanță a găsit 18 din cele 24 de versuri „abuzive și defăimătoare”, și le-a interzis. Judecătorii din Hamburg au spus astăzi că „libertatea artistică este necondițională, dar nu nelimitată”, dar și că „reclamantul (Tayyip Erdogan) ca șef de stat, trebuie să accepte critici aspre”.

Sute de mii de iranieni au participat vineri la demonstrații, jurând credință autorităților religioase ale țării lor în urma unor declarații percepute drept amenințătoare ale noului președinte american, Donald Trump. La aniversarea Revoluției Islamice din 1979, care l-a răsturnat pe șahul sprijinit de Statele Unite, demonstranții printre care se numărau sute de soldați și polițiști s-au îndreptat spre Piața Libertății (Azadi) din capitala Teheran. Ei purtau pancarte cu inscripția „Moarte Americii” și efigii ale președintelui Trump. Săptămâna trecută președintele american a transmis Iranului o avertizare și i-a impus noi sancțiuni după ce autoritățile iraniene au făcut un test cu rachete balistice condamnat de multe puteri, inclusiv de Rusia.

Un avion militar american și unul chinez s-au apropiat unul de celălalt deasupra Mării Chinei de Sud într-un incident despre care marina americană crede că a fost „nesigur”, a informat Reuters. Un oficial american nenumit a spus că avioanele s-au apropiat miercuri până la 305 m și că asemenea incidente cu avioane chineze și americane sunt rare, în tot anul 2016 întâmplându-se numai unul. Într-o declarație oficială, comandamentul trupelor americane din zona Pacificului a spus că avionul american se afla „într-o misiune de rutină, conformă cu legile internaționale”. La Bejing, Ministerul chinez al Apărării a spus că pilotul chinez a acționat „în mod legal și profesionist”.

Aproape o treime din moldoveni (27%) consideră că NATO este o amenințare pentru țara lor, în vreme ce doar 16% cred că alianța nord-atlantică le poate oferi protecție, iar 38% nu au o părere fermă. Așa arată un sondaj de opinie Gallup realizat în țările din estul Europei, membre și ne-membre în alianță. Sondajul mai sugerează că alianța NATO este percepută drept „protectoare” în proporția cea mai mare, de 90%, în Kosovo, țară care nu face parte din NATO, urmată de țările membre: Albania, Polonia, Lituania, Estonia, Croația și România. Între țările din CSI, Rusia este cea în care NATO este percepută în măsura cea mai mare drept o amenințare, o părere împărtășită de 67% din respondenții ruși ai sondajului Gallup. În Ucraina, care face eforturi să fie primită în NATO, pe fondul conflictului cu separatiștii pro-ruși, proporția celor care consideră alianța o amenințare pentru țara lor (35%) rămâne mai ridicată decât a celor care văd în NATO un protector (29%).

Curtea Constituțională a Rusiei a decis că dosarul activistului de opoziție întemnițat Ildar Dadin va fi revizuit, iar articolul din Codul Penal în baza căruia a fost condamnat va trebui să fie modificat. Dadin a fost condamnat în 2015 la doi ani și jumătate de închisoare pentru organizarea repetată de proteste neautorizate. El a contestat la CC articolul relativ recent din Codul Penal care a făcut posibilă asemenea pedeapsă. În vârstă de 34 de ani, Dadin este întemnițat în prezent la o închisoare din sud-vestul Siberiei. În 2016 a scris dintr-o închisoare din Karelia că el și alți deținuți sunt bătuți și torturați. Oficialii ruși au spus apoi că au anchetat plângerile și le-au găsit neîntemeiate.

O curte de apel din Statele Unite a refuzat să reimpună interdicția temporară decisă de președintele Donald Trump împotriva primirii refugiaților și a cetățenilor din șapte țări predominant musulmane. Cei trei judecători de la San Francisco au decis în unanimitate să lase intactă o sentință a unei instanțe inferioare care suspendase ordinul lui Donald Trump și permisese călătorilor „interziși” să intre în Statele Unite. Presa americană notează că decizia curții de apel este „o lovitură majoră pentru noua administrație” de la Casa Albă, care aproape sigur o va contesta la Curtea Supremă de Justiție. Trump a ripostat de îndată la decizia luată în California, spunând pe Twitter: „Ne vedem la judecată, miza este securitatea țării noastre” iar apoi a numit decizia „politică”.

Casa Albă a dezmințit știrea că președintele Donald Trump nu avea știință despre tratatul armelor nucleare american-rus când a vorbit la telefon cu președintele rus Vladimir Putin. Reuters spusese că Trump a făcut o pauză în discuția cu Putin din 28 ianuarie, ca să-și întrebe consilierii ce este tratatul New START. Dar secretarul cu presa al Casei Albe, Sean Spicer, a spus că Trump cunoștea tratatul negociat în timpul administrației Obama, iar pauza în convorbirea cu Putin a făcut-o pentru că „a cerut o opinie” consilierilor. Reuters mai informase că Trump a criticat tratatul în discuția cu Putin, spunând că este păgubos pentru Statele Unite, deși Putin propunea să fie prelungit cu cinci ani.

Presa din Statele Unite spune că Michael Flynn, consilier național de securitate al Casei Albe, a discutat în particular despre sancțiunile anti-rusești cu ambasadorul Moscovei în Statele Unite în luna dinaintea învestiturii președintelui Donald Trump. Relatări apărute joi în „Washington Post” și „New York Times” au citat foști și actuali oficiali americani sub condiția anonimatului. „Washington Post” a scris că unii oficiali americani au perceput drept „potențial ilegal” semnalul trimis Rusiei că ar putea beneficia de ridicarea sancțiunilor impuse de administrația Obama în decembrie. Consilierii lui Trump au spus că Flynn a vorbit cu ambasadorul rus câteva zile după Crăciun doar ca să aranjeze o convorbire telefonică între președinții celor două țări după învestitura lui Trump.

Regizorul român Radu Gabrea, cunoscut și pentru implicarea lui politică înainte și după căderea comunismului, a încetat din viață joi, la vârsta de 79 de ani, din cauza unei probleme cardiace. Anunțul a fost făcut de soția sa. Gabrea, care a participat în 1956 la manifestări studențești de solidaritate cu acțiunile anti-sovietice din Ungaria, a debutat în 1969 cu filmul „Prea mic pentru un război atât de mare”, după un scenariu de D.R. Popescu, care i-a adus și prima recunoaștere internațională. A fost autorul primului serial de televiziune din România, „Urmărirea” (1970), devenind un nume de rezonanță cu filmul „Dincolo de nisipuri” (1973), după romanul lui Fănuș Neagu „Îngerul a strigat”. După ce autoritățile comuniste i-au cenzurat filmul, Gabrea a emigrat în Germania de vest, unde a continuat să lucreze cu succes mai ales la filme documentare și de televiziune. Revenit din exil după revoluția din 1989, Radu Gabrea a fost primul președinte al Oficiului Naţional al Cinematografiei din România post-comunistă.

Președintele Igor Dodon a negat joi că ar fi avut vreun rol în numirea ca președintele Companiei moldo-ruse Moldovagaz a lui Vasile Botnari, ministrul Comunicațiilor în guvernul lui Pavel Filip. „Președintele Moldovei nu are vreun cuvânt de spus în numirea vreunui președinte în fruntea unei companii, mai ales cu capital majoritar privat”, a spus Dodon, răspunzând reporterilor la o conferință de presă în capitală. Presa a scris că numirea lui Botnari ar fi fost „aranjată” de Dodon cu Gazpromul în recenta lui vizită la Moscova. În opinia unor comentatori, repetată ieri și de lidera PAS, Maia Sandu, aceasta ar fi dovedit că dincolo de retorica lui anti-guvernamentală, președintele ar fi mână în mână cu influentul politician și om de afaceri Vlad Plahotniuc, al cărui colaborator apropiat Botnari este considerat.

Banca Națională a Moldovei a anunțat că i-a sancționat cu amenda maximă posibilă pe foștii membri ai conducerilor Băncii de Economii și UNIBANK, aflate în centrul scandalului provocat de „furtul miliardului”. Numele sancționaților nu au fost făcute publice, nici numărul lor. Banca Națională a precizat că i-a amendat pe fiecare cu peste 100.000 de lei, adică 10 salarii medii în domeniul financiar-bancar, pentru „angajarea băncilor în operațiuni riscate” și alte nereguli. Într-un comunicat de presă, BNM a mai insistat că această sancțiune nicidecum nu este vreo înlocuire a eventualelor pedepse juridice pe care le-ar putea primi cei vizați, după judecarea dosarelor lor. Banca Națională le-a retras licențele de funcționare Băncii de Economii, UNIBANK și Băncii Sociale în octombrie 2015.

Ambasadorul Rusiei în România a spus că Moldova, ca și Ucraina, are de ales între integrarea în UE sau apartenența la CSI, pe care le-a numit „două entităţi economice incompatibile”. Într-un interviu acordat ziarului „Adevărul”, Valeri Kuzmin, fost ambasador la Chișinău, nu a spus în ce direcție ar trebui s-o ia Moldova, dar a observat că situația ei economică „nu s-a îmbunătățit substanțial” după semnarea Acordului de Asociere la UE. În același interviu Kuzmin a apărat gestul președintelui rus Vladimir Putin de a-i face cadou colegului său moldovean Igor Dodon o hartă a principatului medieval al Moldovei, incluzând și actuale teritorii românești. Ambasadorul a spus că harta era un „artefact” care își are locul în muzeele moldovenești.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, i-a spus președintelui Chinei, Xi Jinping, că va respecta politica „unei singure Chine”, a informat Casa Albă după prima conversație între cei doi lideri de când Trump a preluat puterea. „Președintele Trump a fost de acord, la cererea președintelui Xi, să onoreze politica unei singure Chine”, a spus într-o declarație Casa Albă, adăugând că cei doi președinți și-au adresat reciproc invitații la vizite. În decembrie, Trump spunea că Statele Unite nu vor trebui neapărat să se cramponeze de politica nerecunoașterii independenței de facto a Taiwanului, insulă pe care China o consideră o provincie de-a ei, renegată.

Președintele rus Vladimir Putin are programată azi o rară întâlnire cu un lider din UE. Potrivit agențiilor de presă rusești, președintele sloven Borut Pahor ar urma să discute cu liderul rus la Moscova proiecte economice comune, semnând 11 contracte economice bilaterale. Mica Slovenie este una din puținele țări din UE care au avut contacte la nivel înalt cu Rusia după anexarea de către ruși a Crimeii în 2014. Vladimir Putin a vizitat Slovenia în iulie, anul trecut, participând la o ceremonie în memoria prizonierilor de război ruși și de alte naționalități uciși de o avalanșă în Alpi în 1915, când construiau un drum pentru armata austro-ungară.

Premierul Japoniei, Shinzo Abe, va avea astăzi la Washington prima sa întâlnire oficială cu președintele american Donald Trump, pe fondul îngrijorărilor provocate de remarcile lui Trump despre companiile japoneze. În ianuarie el a amenințat constructorul japonez de automobile Toyota cu impunerea unor taxe de import mari dacă ridică o nouă uzină în Mexic, nu în Statele Unite. La mai puțin de trei săptămâni după aceea, Toyota a dezvăluit planul de a investi 600 de milioane de dolari, creând 400 de locuri noi de muncă, la o uzină de-a ei din statul Indiana. Potrivit ziarului japonez „Asahi”, premierul Abe ar urma să prezinte la Washington un plan de cooperare economică aducând investiții japoneze de 150 de miliarde de dolari în proiecte americane de infrastructură.