Numărul celor uciși în ciocnirile de la un protest în centrul Bagdadului a urcat la șapte, a informat poliția irakiană. Forțele de securitate irakiene au folosit gaze lacrimogene și gloanțe de cauciuc împotriva miilor de suporteri ai clericului șiit Moqtada al-Sadr care demonstrau pentru reforme în vecinătatea „Zonei verzi”, un cartier fortificat din centrul Bagdadului unde se află ambasade și clădiri guvernamentale. Demonstranții cereau modificarea componenței comisiei care supraveghează alegerile înaintea unui scrutin programat să se țină într-una din provincii în septembrie. Sadr spune că membrii comisiei electorale sunt loiali rivalului său șiit, fostul premier Nuri al-Maliki.

Un cunoscut poet și romancier din Ucraina spune că a fost reținut de agenți de securitate în toiul nopții în timpul unei vizite la Minsk și i s-a ordonat să plece din Belarus. Într-o postare pe o rețea socială, Serhiy Zhadan a spus că după ce a fost luat de agenți din camera de hotel, a fost obligat să petreacă noaptea într-o celulă, fără să i se dea nici o explicație. Zhadan a spus că a fost informat apoi de serviciul de securitate KGB din Belarus că nu are dreptul de a sta în Belarus pentru că în 2015 Rusia i-a interzis intrarea pe teritoriul ei sub acuzația de „implicare în activități teroriste”. Poliția din Belarus i-a aplicat lui Zhadan în pașaport o ștampilă prin care-i interzice intrarea în Belarus pe termen nelimitat.

Autoritățile britanice intenționează să ofere instruire în domeniul securității cibernetice câtorva mii de adolescenți într-un efort de a proteja țara de atacuri online, relatează AP. Guvernul de la Londra a spus că a rezervat 20 milioane de lire sterline pentru un Program Cibernetic Școlar care ar urma să înceapă în septembrie. Ministerul Culturii, Presei și Sportului a spus sâmbătă că speră ca aproape 6000 de studenți cu vârste între 14 și 18 ani vor absolvi cursul opțional până în 2012, iar mulți dintre ei vor dori să se lanseze în cariere în domeniul securității cibernetice. Ministrul Culturii, Matt Hancock, a spus că „aceste cluburi din afara programei de învățământ vor ajuta la găsirea și formarea talentelor viitoare”. O comisie din Parlamentul de la Londra a spus că agenția de spionaj electronic a țării, GCHQ, s-a ocupat de 200 atacuri cibernetice în 2015, de două ori mai multe decât în 2014. Comisia parlamentară a mai spus că absența instruirii de specialitate subminează capacitatea Marii Britanii de a bloca atacuri cibernetice.

Ambasadorul Rusiei la UE a lăudat ideea președintelui Igor Dodon privind organizarea de discuții trilaterale, cu participarea Moscovei, pe tema Acordului de Asociere la UE. Într-o declarație citată sâmbătă de agenția Interfax, Vladimir Cijov a spus că Bruxelles-ul se teme probabil de asemănarea cu situația din 2013, când președintele de atunci al Ucrainei, Viktor Ianukovici, a avut aceeași idee. În opinia lui Cijov, cele două situații sunt însă diferite, pentru că atunci Kievul nu dorea să negocieze serios. „Dar dacă Moldova este interesată de asemenea discuții, de ce nu?”, a întrebat ambasadorul. Ideea discuțiilor trilaterale promovată de Dodon a rămas fără răspuns din partea Bruxelles-ului și a fost criticată de forțele politice pro-europene de la Chișinău.

Premierul Greciei Alexis Tsipras a spus sâmbătă că evaluarea reformelor făcute de țara lui pentru salvarea de la faliment va fi pozitivă, dar și-a repetat avertizarea că Atena nu va accepta „cereri ilogice” din partea creditorilor internaționali. Tsipras a avertizat toate părțile implicare în negocieri să fie „mai atente cu o țară care a fost jefuită și cu niște oameni care… continuă să facă sacrificii în numele Europei”. Reuter scrie că Grecia și creditorii ei externi au făcut vineri progrese limpezi în definirea politicii fiscale a Atenei în anii următori, apropiindu-se de o înțelegere care să asigure livrări de noi tranșe de credit din cel mai recent împrumut grecesc de 86 de miliarde de euro, salvând țara de la faliment.

Se relatează că la Bagdad proteste începute pașnic au degenerat, un polițist fiind ucis, iar alți șapte răniți. Moartea polițistului a fost confirmată agenției Reuter de un purtător de cuvânt al ministerului de interne al Irakului. Mai devreme se relatase că forțele de securitate irakiene au folosit gaze lacrimogene și gloanțe de cauciuc împotriva miilor de suporteri ai clericului șiit Moqtada al-Sadr care demonstrau pentru reforme în vecinătatea „Zonei verzi”, un cartier fortificat din centrul Bagdadului unde se află ambasade și clădiri guvernamentale. Demonstranții cereau modificarea componenței comisiei care supraveghează alegerile înaintea unui scrutin programat să se țină într-una din provincii în septembrie. Sadr spune că membrii comisiei electorale sunt loiali rivalului său șiit, fostul premier Nuri al-Maliki.

Președintele moldovean Igor Dodon se află la Teheran și spune că se va întâlni zilele următoare cu conducerea Iranului pentru discuții care să ducă la „un nou nivel” în relațiile bilaterale. Dodon, șahist pasionat, a scris pe Facebook că a participat la Teheran la deschiderea Campionatului Mondial de șah feminin. Dodon mai spune că a vizitat împreună cu președintele Federației Internaționale de Șah Kirsan Iliumjinov și cu ambasadorul rus în Iran, Ivan Levan Giagaryan, locul unde s-au întâlnit în 1943 liderii Uniunii Sovietice, Marii Britanii și Statelor Unite la o conferință importantă pentru evoluția celui de-al doilea război mondial. Șeful forului șahistic internațional Iliumjinov s-a întâlnit cu Dodon la Chișinău luna trecută.

„Atât prietenii, cât și dușmanii consideră Transnistria parte a Federației Ruse”, a spus liderul de la Tiraspol Vadim Krasnoselski la o întâlnire cu vicepreşedintele companiei ruse Gazprom, Valeri Golubev, transmite IPN. La întâlnire Krasnoselski a pledat pentru menținerea ajutorului rusesc pentru transnistreni, inclusiv pe plan energetic, spunând că Moscova trebuie să trateze regiunea transnistreană și în această privință ca pe o parte a Federației Ruse. Liderul de la Tiraspol a deplâns sancțiunile occidentale impuse Rusiei după anexarea Crimeii, adăugând că „Transnistria de 26 de ani este nerecunoscută și trebuie să facă față la diferite restricții economice”.

Consiliul Suprem Electoral al Turciei a anunțat sâmbătă că referendumul privind reforma constituțională se va ține în 16 aprilie, relatează agenția de știri Anadolu. Alegătorii vor decide asupra mai multor propuneri care ar mări puterile președintelui Recep Tayyip Erdogan, în dauna competențelor legislativului. Criticii inițiativei lui Erdogan, deja aprobată de parlament, spun că ea va eroda și mai mult democrația în Turcia și va știrbi independența judiciarului. Turcia se află în stare de urgență de la puciul militar eșuat din vară, iar oponenții modificării constituției spun că asta le va micșora mult șansele de a se mobiliza înaintea consultării populare din 16 aprilie.

Forțele de securitate irakiene au folosit sâmbătă gaze lacrimogene și gloanțe de cauciuc împotriva miilor de suporteri ai clericului șiit Moqtada al-Sadr care demonstrau pentru reforme în vecinătatea „Zonei verzi”, un cartier fortificat din centrul Bagdadului unde se află ambasade și clădiri guvernamentale. Potrivit unei surse din poliție citată de AFP, 11 protestatari au fost răniți. Demonstranții cereau modificarea componenței comisiei care supraveghează alegerile înaintea unui scrutin programat să se țină într-una din provincii în septembrie. Sadr spune că membrii comisiei electorale sunt loiali rivalului său șiit, fostul premier Nuri al-Maliki. Actualul premier, Haider al-Abadi, a cerut demonstranților să rămână pașnici și „să se conformeze legii”.

Guvernul R. Moldova și-a reafirmat dorința să vadă plecate trupele rusești de pe teritoriul țării, la puțin timp după ce președintele Igor Dodon avertiza că apropierea de NATO ar putea pune în pericol neutralitatea țării, aducând pe teritoriul ei militari străini. Într-un interviu cu presa ucraineană înaintea apropiatei sale vizite la Kiev din 13 februarie, premierul Pavel Filip a amintit că Rusia s-a obligat încă din 1999 să-și retragă trupele, dar nu a făcut-o, încălcând astfel mai departe Constituția R. Moldova. Declarația pentru Ukrinform preluată de Infotag și Radio Chișinău vine după ce președintele Igor Dodon s-a pronunțat în vizita sa de săptămână aceasta la Bruxelles împotriva planului deschiderii unui oficiu de legătură NATO la Chișinău, deși oficialii alianței și membrii propriului guvern îl asiguraseră că instituția va avea personal exclusiv civil.

Piața imobiliară moldoveană s-a stabilizat în 2016, când numărul tranzacțiilor cu locuințe a fost în creștere, informează Moldpres. Experți citați de agenție au spus că în 2017 nu este de așteptat vreo ieftinire brusca a apartamentelor. În privința anului trecut, ei au constatat că a scăzut ușor prețul apartamentelor vechi, întrucât cumpărătorii ar fi devenit mai exigenți, orientându-se spre cele noi. Cele mai solicitate sjunt apartamentele cu o cameră și două camere, la prețuri de la 17.000 la 33.000 de euro. Specialiștii mai constată că prețurile la apartamentele mai noi s-au menținut la același nivel, în timp ce locuințele construite în anii 50-70 ai secolului trecut, care reprezintă 55-60 la sută din totalul imobilelor, s-au ieftinit considerabil, cu 10-18 la sută.

Moldovenii plătesc tot mai mult cu carduri bancare, arată datele BNM citate sâmbătă de Moldpres. În 2016, plățile cu cardul s-au cifrat la 3,25 miliarde de lei, cu peste 1,2 miliarde mai mult față de anul 2015. Au crescut mult și plățile cu instrumente de plată electronică, anume cu 57% față de anul 2015. Statisticile arată că 2016 a fost al șaselea an la rând în care au crescut puternic plățile cu cardul pentru bunuri și servicii. Anul trecut, fiecare a treia operațiune făcută în Moldova a fost fără numerar. La sfârșitul lui 2016, erau în circulație în țară 1,5 milioane de carduri.

În România ar urma să continue la sfârșitul săptămânii protestele celor care doresc demisia guvernului de stânga după ce acesta a încercat să dezincrimineze unele forme de corupție. Cel puțin 7000 de protestatari au mers vineri la sediul guvernului din Piața Victoriei, la București, în vreme ce alți 3.500 de oameni au demonstrat la Timișoara. Proteste au avut loc și la Cluj, Brașov sau Sibiu. La București și în alte orașe au avut loc și demonstrații pro-guvernamentale de mai mică amploare. Din nou, vineri, câteva sute de oameni au protestat la Palatul Cotroceni, la București, cerând demisia președintelui Klaus Iohannis, care a criticat aspru de la bun început încercarea guvernului lui Sorin Grindeanu de a modifica legislația abuzului în serviciu.

Președintele Statelor Unite Donald Trump a spus că se gândește să emită un nou ordin executiv în privința imigrației, după ce ordinul inițial din 27 ianuarie a fost suspendat pe termen nelimitat de instanțele americane. Trump a spus că are legea de partea sa în ciuda celor două înfrângeri în instanță și a adăugat că nevoile de securitate impun o reacție mai rapidă decât o permit mecanismele legale. „Avem o mulțime de opțiuni, inclusiv emiterea unui ordin cu totul nou”, le-a spus Trump reporterilor la bordul avionului prezidențial care-l ducea vineri spre Florida, precizând că nu va lua asemenea măsuri mai devreme de 13 februarie. Trump a mai spus că noul ordin ar putea o versiune ușor modificată a primului ordin, care prevedea oprirea temporară a intrării în țară a refugiaților și a cetățenilor din șapte state predominant musulmane.

Starea sănătății premierului Poloniei Beata Szydlo este stabilă după ce a trecut printr-un accident rutier în sudul țării, vineri, 10 februarie. Szydlo, politiciană conservatoare de 53 de ani, a fost transportată cu elicopterul la Varșovia, iar purtătorul ei de cuvânt a spus că nu a fost rănită grav. Szydlo ar urma să mai rămână totuși câteva zile într-un spital guvernamental, îndeplinindu-și de acolo îndatoririle de serviciu. Accidentul s-a produs vineri seară pe artera principală a orașului natal al lui Szydlo, Oswiecim (Auschwitz), unde un tânăr de 21 de ani într-un Fiat mic a intrat în limuzina Audi în care se afla premierul, făcând-o să lovească un copac. Doi agenți de securitate care o însoțeau pe Szydlo, inclusiv șoferul, au fost și ei internați în spital.

Avocatul rus al lui Edward Snowden a dezmințit sâmbătă o relatare din Statele Unite că Moscova ar avea de gând să-l extrădeze pe clientul său într-un semnal de bunăvoință față de noul președinte american Donald Trump. Anatoli Kucerena, care-l reprezeintă legal pe Edward Snowden de la sosirea lui în Rusia în 2013, a spus agenției de presă Interfax că „Rusia nu are nici un temei legal pentru a-l preda pe Snowden”, dorit de americani pentru dezvăluirea de informații guvernamentale secrete. Vineri canalul de televiziune din Statele Unite NBC citase un oficial american de rang înalt nenumit cu afirmația că extrădarea lui Snowden ar urma să fie „un cadou” rusesc pentru Trump, care s-a pronunțat pentru refacerea legăturilor cu Moscova. Avocatul lui Edward Snowden din Statele Unite, Ben Wizner, a negat și el că ar avea cunoștință de asemenea plan.

Publicația rusă „Kommersant” a anunțat vineri că șeful executivului de la Tiraspol Alexandr Martînov face o vizită la Moscova, unde are programate întrevederi între altele și la ministerul de finanțe. Potrivit sursei citate, Martînov discută și despre acordarea unui ajutor financiar rus eregiunii transnistrene, care se confruntă cu o profundă criză economică. Moscova transferă anual regiunii separatiste fonduri pentru mărirea pensiilor. Pînă acum pensiile erau majorate cu echivalentul a15 dolari, dar această sumă s-a redus în jumătate din cauza deprecierii rublei rusești. De obicei, banii sunt transferați după ce Tiraspolul prezintă raportului pentru anul precedent. Deocamdată un astfel de raport nu a fost aprobat, notează publicația rusă. După ce s-a aflat la Moscova acum câteva săptămâni, liderul regiunii separatiste Vadim Krasnoselski a anunțat că a cerut Rusiei 130 de milioane de dolari pentru modernizarea economiei regiunii transnistrene, dar și bani pentru susținerea cursului valutar. Moscova a promis că va examina aceste solicitări.

Preşedintele rus Vladimir Putin salută intenția Sloveniei de a fi gazda primei întrevederi între el și președintele american Donald Trump. Putin a făcut această remarcă după convorbirile avute vineri cu omologul său sloven Borut Pahor. Putin a mai spus că Moscova aşteaptă ca administraţia Trump să fie deschisă ladialog, și că în opinia sa Moscova si Washingtonul ar putea colabora în lupta anti-teroristă şi în alte chestiuni globale.

Purtătorul de cuvânt al guvernului german Stefan Seibert a criticat modul cum s-a desfășurat procesul dizidentului rus Alexei Navalnîi, spunind ca Berlinul nu înţelege de ce a fost condamnat şi crede că ar fi un caz motivat politic. Seibert a mai spus că justiția din Rusia îngreunează activitatea opoziției din această țară.

Coordonatoarea politicii externe a Uniunii Europene Federica Mogherini a discutat cu secretarul de stat american Rex Tillerson despre terorism, Rusia, acordul cu Iranul şi Ucraina. Mogherini se află la Washington, unde are prime contacet cu noua administratie americana. Nu au fost date mai multe detalii despre continutul discutiilor, dar atit în chestiunea iraniana cit si in doarul legat de sancţiunile occidentale împotriva Rusiei, opiniile Uniunii Europene diferp de acelea exprimate recent de presedintele american Donald Trump. Mogherini a contribuit la negocierea întelegerii cu Iranul, iar Trump a spus ca este o înțelegere foarte „proastă”. În ce privește Rusia, Trump a părut pînă acum doritor să colaboreze mai indeaproape cu Moscov, in timp ce Uniunea Europeana continuă sa susţină menţinerea sancţiunilor împotriva regimului Putin, ca ripostă la anexarea Crimeii de către Rusia si la implicarea rușilor in conflictul din estul Ucrainei.

Rusia nu are divergențe substanţiale cu Statele Unite privind acordul nuclear iranian, a declarat ambasadorul rus la Washington Serghei Kisliak, citat de agentia rusa de ştiri RIA. Kisliak a spus ca Moscova dorește un dialog cu Washingtonul pe aceasta tema, iar diferentele de vederi nu sunt legate de substanta acestui acord. Legat de Ucraina, ambasadorul rus a spus că pozitia administrației Trump e mult mai ponderată decît aceea a fostei administrației Obama, precizînd că Moscova asteapta ca administraţia Trump să-şi formuleze mai exact pozitia . Ambasadorul rus a mai spus şi ca Moscova va încerca să obțină redeschiderea accesului pentru diplomatii rusi la zone de agrement din Statele Unite znchise de presedintele Barack Obama pentru diplomatii ruşi, dupa ce Statele Unite au extradat o serie de diplomati ai Rusiei acuzati de spionaj in Statele Unite.

Biroul de presa al premierului Turciei Binali Yildirim a anuntat că la întrevederea dintre premierul de la Ankara cu noul director al Agentiei Centrale de Informatii a Statelor Unite (CIA) Mike Pompeo s-a decis întarirea colaborării în lupta impotriva terorismului si crimei organizate. Intrevederea a avut loc astazi la Ankara. Potrivit sursei citate Turcia a repetat cererea sa de extrădare a clericului Fethullah Gulen, care se afla in Statele Unite si pe care Ankara il acuză că ar fi orchestrat lovitura de stat esuata din Turcia din vara anului trecut. Gulen neaga orice implicare. Oficialitățile turce spun că pe agenda convorbirilor directorului CIA in Turcia se afla si planurile pentru reluarea controlului localităţii Raqqa de la militantii ISIS.

Preşedintele Turciei Recep Erdogan a aprobat organizarea referendumului privind modificarea Constituţiei pentru întărirea puterii executive a președintelui. Vicepremierul turc a dat de înțeles că această consultare populară ar putea avea loc în aprilie. Dacă alegătorii turci vor fi e acord cu această modificare a Constituției Erdogan va putea rămâne în functie pînă în 2029, și va putea să dea decrete, să instaureze starea de urgență, să numeasca/demită miniștri, şi să dizolve parlamentului. Criticii acestor modificări ale Constituției turce spun că ele deschid calea unui regim autoritar în Turcia.

Preşedinta Partidului Acţiune și Solidaritate Maia Sandu a fost invitată la Congresul Partidului Popular European, care va avea loc în Malta între 29-30 martie 2017, se spune într-un comunicat de presă al PPE, citat de IPN. Congresul PPE din Malta discută între altele politicile publice în domeniul securităţii şi politicii externe, economiei și al societăţii digitale. La acest congres sînt invitați între alții şi preşedintele României Klaus Iohannis, cancelarul Germaniei Angela Merkel, preşedintele Consiliului European Donald Tusk, preşedintele Ucrainei Petro Poroşenco și fostul preşedinte al Georgiei și fost guvernator al regiunii Odesa din Ucraina Mihail Saakaşvili.