Pentru a 13-ea zi consecutiv, la București și în mai multe orașe din România au continuat protestele anti-guvernamentale. În Piața Victoriei, în fața sediului guvernului s-au adunat în jur de 50.000 de protestatari, a estimat portalul de știri Hotnews.ro.

Din Piața Victoriei, imagini de la corespodenta Europei Libere Sabina Fati, care în toate aceste zile a transmis live pe Facebook.

În restul orașelor au protestat, de asemenea, mii de oameni: în jur de 500 de manifestanti la Iași, câteva mii la Cluj și Timișoara, Brașov și Sibiu, unde au ieșit pe străzi în jur de șapte mii de manifestanți, relatează Hotnews.

Tot la București, în fața Palatului Cotroceni, au continuat manifestațiile de susținere a guvernului social-democrat. O manifestație la care au fost prezenți peste o sută de demonstranți care au cerut demisia președintelui Klaus Iohannis și a șefei Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi. Protestele de la Cotroceni au intrat în a opta zi.

Între timp, mai multi parlamentari ai Uniunii Salvați România au semnat un protest împotriva ambasadorului Rusiei în România, care a declarat într-un interviu că amnistia și gratierea ar fi „probleme minore”.

Parlamentarii USR spun că declarațiile ambasadorului rus sînt neavenite, și ei condamnă „tentativele ambasadorului Federației Ruse de a minimaliza şi de a denatura semnificația celor mai mari proteste înregistrate după revoluția din 1989”, relatează presa de la București.

Premierul Pavel Filip face luni o vizită în Ucraina la invitația omologului său ucrainean Volodimir Groismann, urmând să aibă o întrevedere și cu președintele Petro Poroșenko. Pe agenda discuțiilor se vor afla relațiile economice bilaterale, protejarea mediului pe râul Nistru, rezolvarea conflictului transnistrean și supravegherea comună a frontierei. Vizita lui Filip este primul contact la asemenea nivel cu Ucraina vecină după instalarea la Chișinău a președintelui pro-rus Igor Dodon. După ce în campanie a supărat Ucraina cu afirmația că Crimeea este „de facto” a Rusiei, Dodon a spus că vrea ca Kievul să fie una din primele destinații ale vizitelor sale în străinătate ca președinte. Dar săptămâna trecută Serghei Orlov, primul secretar al Ambasadei Ucrainei la Chișinău, a spus Europei Libere că „nu este planificată vreo vizită a preşedintelui moldovean Igor Dodon la Kiev.”

În România oamenii s-au adunat din nou, a 13-a zi la rând, să protesteze în forme felurite împotriva tentativei guvernului de a dilua lupta anti-corupție. În Piața Victoriei din București, scena celor mai mari proteste din ultimele aproape 2 săptămâni, era plănuită formarea unui mare „tricolor uman”. La Sibiu avusese loc mai devreme un „protest prin lectură”, la care sute de oameni și-au adus scaune pliante și au citit Constituția, Codul penal, DEX, alte texte legale sau literare în Piața Mare a orașului. Tot duminică s-a reluat la Palatul Cotroceni din București și protestul devenit cotidian al celor care sprijină guvernul. O mică demonstrație de solidaritate cu protestatarii români, dar și împotriva corupției moldovene, a avut loc duminică la monumentul lui Ștefan cel Mare din Chișinău.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, ar putea emite chiar luni un nou ordin executiv anti-imigrație, după ce primul, dat la 27 ianuarie, a fost suspendat de două instanțe americane. Săptămâna trecută Trump a spus că are legea de partea sa în ciuda celor două înfrângeri juridice și a adăugat că nevoile de securitate impun o reacție mai rapidă decât o permit mecanismele legale. „Avem o mulțime de opțiuni, inclusiv emiterea unui ordin cu totul nou”, le-a spus Trump reporterilor la bordul avionului prezidențial care-l ducea vineri spre Florida, precizând că nu va lua asemenea măsuri mai devreme de 13 februarie. Trump a mai spus că noul ordin ar putea o versiune ușor modificată a primului ordin, care prevedea oprirea temporară a intrării în țară a refugiaților și a cetățenilor din șapte state predominant musulmane.

Premierul Israelului Benjamin Netanyahu pleacă luni la Washington pentru prima întâlnire cu Donald Trump după învestitura miliardarului american ca președintele Statelor Unite. În ajun, Netanyahu a spus că va prezenta „politici responsabile” la discuțiile cu Trump, semnalând dreptei radicale israeliene să-și mai reducă pretențiile teritoriale în Cis-Iordania ocupată. În campania electorală Trump a indicat că președinția sa va fi un câștig pentru Israel și dificilă pentru palestinieni. Predecesorul său democrat, Barack Obama, a avut o relație tensionată cu conservatorul Netanyahu, cu dezacorduri pe tema construirii de locuințe evreiești în teritoriile ocupate și a politicii față de Iran.

La St. Petersburg a avut loc duminică un nou protest cu participarea a mii de oameni împotriva intenției edililor de a ceda o catedrală bisericii ortodoxe, pe fondul unor dezbateri tot mai intense privind relația dintre biserică și stat. Transferul catedralei Sf. Isac, cea mai mare din Rusia și una din atracțiile turistice principale ale marelui oraș, este o idee criticată și de personalități din cultură, inclusiv de directorul Muzeului Ermitaj, Mihail Piotrovski, care a scris o scrisoare Patriarhului Kirill, cerându-i să oprească transferul. Catedrala în stil neoclasicist are statut de muzeu din 1917, iar planul transferării ei în proprietatea Bisericii Ortodoxe este văzut de mulți ca încă o dovadă a creșterii nepermise a influenței Bisericii asupra vieții publice din Rusia. Duminică la catedrală a avut loc și o procesiune a sprijinitorilor bisericii în această dispută, cu participarea deputatului ultra-conservator Vitali Milonov, cunoscut mai ales pentru campaniile legislative anti-gay. Milonov a spus că din cauza statutului de muzeu catedrala ar fi ajuns „un circ pentru turiști”.

O adunare parlamentară germană l-a ales președintele țării cu mare majoritate de voturi pe Frank-Walter Steinmeier. Fostul ministru de externe a fost ales duminică la Berlin cu 931 din 1260 de voturi. Adunarea electorală specială a fost alcătuită din cei 630 de membri ai camerei inferioare a parlamentului german și un număr egal de reprezentanți ai celor 16 landuri germane. În Germania președintele are puteri limitate, dar este considerat o importantă autoritate morală. Steinmeier, un social-democrat de 61 de ani, a devenit candidatul guvernării după ce cancelarul Angela Merkel nu a reușit să găsească un conservator de prestigiu dispus să candideze. Social-democrații, formațiune de centru-stânga, fac parte din coaliția de guvernare împreună cu Uniunea conservatoare a cancelarului Merkel.

Elvețienii au aprobat prin referendum reguli mai ușoare de dobândire a cetățeniei pentru urmașii imigranților, într-o lovitură pentru forțele de dreapta. Măsura ar permite nepoților imigranților să „sară” câteva trepte birocratice din lungul proces al dobândirii cetățeniei elvețiene. Campania pentru referendum a fost umbrită de relatări despre mesaje anti-islamice. Studiile arată că aproape 25.000 de oameni pot fi considerați imigranți din generația a treia – însemnând că au cel puțin un bunic născut în Elveția sau care a dobândit cetățenia elvețiană.

La Paris au fost arestați 37 de oameni în urma unui nou protest provocat de mărturia unui tânăr de culoare că a fost sodomizat cu bastonul de polițiști. Aproximativ 2000 de oameni au demonstrat sâmbătă în fața unei judecătorii, cerând dreptate pentru Theo, lucrător social de 22 de ani care a trebuit să fie operat după ce a fost arestat în cartierul de periferie Aulnay-sous-Bois săptămâna trecută. Protestul de sâmbătă a început pașnic, dar grupuri de demonstranți s-au ciocnit apoi cu polițiștii și au început să atace mașini, magazine și proprietăți publice. Poliția a acuzat „câteva sute” de oameni de diferite „acte de violență și distrugeri”. În total 50 de oameni au fost arestați de la începerea protestelor. Unul din polițiștii care l-au arestat pe Theo a fost pus sub acuzare pentru viol, iar alți trei pentru maltratare. Toți patru au fost suspendați.

Un grup de tineri purtând steaguri românești s-au adunat duminică la monumentul lui Ștefan cel Mare din Chișinău la o mică demonstrație de solidaritate cu protestele anti-corupție din România. Potrivit „Ziarului de Gardă”, ei au spus că îi sprijină pe protestatarii din țara vecină și ar vrea ca și în Moldova oamenii să-și ceară drepturile fără să se înregimenteze sub drapelul vreunui partid politic. Între timp la București și în alte orașe din România oamenii se pregăteau să iasă în stradă pentru a 13-a zi consecutivă de proteste împotriva tentativei guvernului dominat de social-democrați de a dezincrimina unele fapte de

Șefa FMI Christine Lagarde și-a exprimat optimismul în legătură cu creșterea economică din Statele Unite sub președinția lui Donald Trump, dar a avertizat că evoluția bună a celei mai mari economii a lumii ar putea provoca necazuri altora. Lagarde a scos în evidență dolarul puternic, care ar putea pune probleme comerțului internațional, prezicând o mărire a dobânzilor de către Rezerva Federală, banca centrală a Statelor Unite. Vorbind în Dubai, duminică, Lagarde a spus că unele politici economice anunțate de Trump vor „stoarce” piețele internaționale. „Va fi o tensionare dificilă pentru economia globală și în vederea căreia economiile trebuie să se pregătească”, a mai spus Lagarde.

Șeful extremei dreapta din Olanda Geert Wilders a îndemnat la interzicerea cultului islamic în țara sa. „Ideologia islamică este probabil mai periculoasă decât național-socialismul”, a spus olandezul în primul său interviu televizat amplu dinaintea alegerilor de la 15 martie. Potrivit DPA, Wilders a mai spus că în Olanda ar trebui interzis Coranul, pe care l-a comparat cu cartea lui Hitler, „Mein Kampf”, și ar trebui închise moscheile. Partidul Libertății (PVV), condus de Geert Wilders, speră să devină cel mai mare partid parlamentar după alegeri, fiind creditat cu 20% din opțiunile de vot. PVV se mai pronunță printre altele pentru ieșirea Olandei din UE și reimpunerea controalelor la frontiere.

Președintele Igor Dodon s-a întâlnit la Teheran cu președintele Iranului, Hassan Rohani. Într-o postare pe rețelele sociale, Dodon a spus că a discutat cu Rohani despre posibile exporturi agricole moldovenești pe piața iraniană și importuri de gaze naturale din Iran. Am convenit să examinăm posibilitatea deschiderii ambasadelor în statele noastre”, a mai scris Dodon. Președintele moldovean s-a aflat la Teheran din 10 februarie, în compania președintelui Federației Internaționale de Șah, care vizitase mai înainte Chișinăul. Prima parte a vizitei a fost umbrită de absența de pe steagul moldovean arborat de gazde a crucii din ciocul acvilei de pe stemă. Dar la întrevederea cu Rohani, potrivit fotografiilor, steagul a fost complet.

Mii de oameni au demonstrat sâmbătă din nou în România împotriva tentativei guvernului de dezincriminare a unor forme de corupție. În a 12-a zi consecutivă de proteste, aproximativ 3000 de oameni s-au adunat în ciuda temperaturilor scăzute în centrul Bucureștiului, în fața sediului guvernului, scandând: „Rezistăm, nu plecăm”. În restul țării au manifestat sâmbătă cam 11.000 de oameni, manifestațiile cele mai mari din provincie fiind la Timișoara, Cluj și Sibiu. Pentru duminică, la București, s-a anunțat un nou protest „masiv”.

Autoritățile din al doilea oraș ca mărime al Greciei, Salonic, au evacuat duminică 75.000 de oameni ca să poată dezamorsa în siguranță o bombă ne-explodată din al doilea război mondial, cântărind 227 kg. Autoritățile au evacuat o zonă cu raza de 2 km în jurul locului unde a fost găsită bomba, în cartierul vestic Kordelio. Mulți locuitori au plecat la rude sau prieteni cu mașinile proprii, iar alții au fost duși cu autobuze în școli și săli de sport, unde li s-a oferit hrană și adăpost. Dezamorsarea bombei a început cu puțin înainte de prânz și s-a încheiat în doar o jumătate de oră, dar măsurile de precauție nu au fost ridicate de îndată, întrucât transportarea bombei – au spus autoritățile – implică și ea riscuri. În pregătirea operațiunii a fost închisă principala autogară a orașului, s-a oprit circulația trenurilor, iar bisericile nu și-au ținut slujba de duminică. În pregătirea operațiunii a fost închisă principala autogară a orașului, s-a oprit circulația trenurilor, iar bisericile nu și-au ținut slujba de duminică.

Oficialități militare din Coreea de Sud au spus că nordul comunist al peninsulei a lansat o rachetă balistică în marea estică în zorii zilei de 12 februarie, iar guvernele sud-coreean și american au spus că analizează evenimentul. Ofițerii sud-coreeni spun că racheta a zburat cam 500 km. A fost prima asemenea lansare de când președintele Donald Trump s-a instalat la Casa Albă. Tensiunile din peninsula coreeană au crescut după ce liderul nord-coreean, Kim Jong Un, a spus luna trecută că țara sa este aproape de momentul testării unei rachete balistice intercontinentale (ICBM). Într-o vizită în Coreea de Sud, noul ministru apărării din Statele Unite, James Mattis a avertizat cu o „ripostă copleșitoare”.

Parlamentul Germaniei urmează să-l aleagă duminică pe noul președinte al țării. Corespondenții de presă de la Berlin spun că principalul favorit este Frank-Walter Steinmeier, un respectat fost ministru de externe care l-a criticat aspru pe Donald Trump în timpul campaniei prezidențiale din Statele Unite. Steinmeier, un social-democrat de 61 de ani, a devenit candidatul guvernării după ce cancelarul Angela Merkel nu a reușit să găsească un conservator de prestigiu dispus să candideze. Social-democrații, formațiune de centru-stânga, fac parte din coaliția de guvernare împreună cu Uniunea conservatoare a cancelarului Merkel.

Elvețienii decid duminică prin referendum dacă să ușureze dobândirea cetățeniei de către imigranții din a treia generație. Potrivit sondajelor de opinie, este de așteptat ca măsura să fie adoptată. Majoritatea alegătorilor și-au trimis deja votul prin poștă. Măsura ar permite nepoților imigranților să „sară” câteva trepte birocratice din lungul proces al dobândirii cetățeniei elvețiene. Campania pentru referendum a fost umbrită de relatări despre mesaje anti-islamice. Studiile arată că mai puțin de 25.000 de oameni pot fi considerați imigranți din generația a treia – însemnând că au cel puțin un bunic născut în Elveția sau care a dobândit cetățenia elvețiană.

Câteva mii de oameni au participat sâmbătă pe tot cuprinsul Germaniei la demonstrații împotriva deportării afganilor cu cereri de azil respinse. „Oamenii siliți să se repatrieze nu pot trăi în siguranță acolo”, au spus organizatorii demonstrației de la Hamburg, adăugând că în Afganistanul de astăzi „o viață demnă este de neconceput”. Cele mai mari demonstrații au avut loc la Berlin și la Duesseldorf, cu câte 2000 de participanți. La demonstrația de la Hamburg au participat 1500 de oameni. Organizatorii protestelor spun că aproximativ 12.000 de afgani au primit în ultima vreme ordine de expulzare din Germania.

Numărul celor uciși în ciocnirile de la un protest în centrul Bagdadului a urcat la șapte, a informat poliția irakiană. Forțele de securitate irakiene au folosit gaze lacrimogene și gloanțe de cauciuc împotriva miilor de suporteri ai clericului șiit Moqtada al-Sadr care demonstrau pentru reforme în vecinătatea „Zonei verzi”, un cartier fortificat din centrul Bagdadului unde se află ambasade și clădiri guvernamentale. Demonstranții cereau modificarea componenței comisiei care supraveghează alegerile înaintea unui scrutin programat să se țină într-una din provincii în septembrie. Sadr spune că membrii comisiei electorale sunt loiali rivalului său șiit, fostul premier Nuri al-Maliki.

Un cunoscut poet și romancier din Ucraina spune că a fost reținut de agenți de securitate în toiul nopții în timpul unei vizite la Minsk și i s-a ordonat să plece din Belarus. Într-o postare pe o rețea socială, Serhiy Zhadan a spus că după ce a fost luat de agenți din camera de hotel, a fost obligat să petreacă noaptea într-o celulă, fără să i se dea nici o explicație. Zhadan a spus că a fost informat apoi de serviciul de securitate KGB din Belarus că nu are dreptul de a sta în Belarus pentru că în 2015 Rusia i-a interzis intrarea pe teritoriul ei sub acuzația de „implicare în activități teroriste”. Poliția din Belarus i-a aplicat lui Zhadan în pașaport o ștampilă prin care-i interzice intrarea în Belarus pe termen nelimitat.

Autoritățile britanice intenționează să ofere instruire în domeniul securității cibernetice câtorva mii de adolescenți într-un efort de a proteja țara de atacuri online, relatează AP. Guvernul de la Londra a spus că a rezervat 20 milioane de lire sterline pentru un Program Cibernetic Școlar care ar urma să înceapă în septembrie. Ministerul Culturii, Presei și Sportului a spus sâmbătă că speră ca aproape 6000 de studenți cu vârste între 14 și 18 ani vor absolvi cursul opțional până în 2012, iar mulți dintre ei vor dori să se lanseze în cariere în domeniul securității cibernetice. Ministrul Culturii, Matt Hancock, a spus că „aceste cluburi din afara programei de învățământ vor ajuta la găsirea și formarea talentelor viitoare”. O comisie din Parlamentul de la Londra a spus că agenția de spionaj electronic a țării, GCHQ, s-a ocupat de 200 atacuri cibernetice în 2015, de două ori mai multe decât în 2014. Comisia parlamentară a mai spus că absența instruirii de specialitate subminează capacitatea Marii Britanii de a bloca atacuri cibernetice.

Ambasadorul Rusiei la UE a lăudat ideea președintelui Igor Dodon privind organizarea de discuții trilaterale, cu participarea Moscovei, pe tema Acordului de Asociere la UE. Într-o declarație citată sâmbătă de agenția Interfax, Vladimir Cijov a spus că Bruxelles-ul se teme probabil de asemănarea cu situația din 2013, când președintele de atunci al Ucrainei, Viktor Ianukovici, a avut aceeași idee. În opinia lui Cijov, cele două situații sunt însă diferite, pentru că atunci Kievul nu dorea să negocieze serios. „Dar dacă Moldova este interesată de asemenea discuții, de ce nu?”, a întrebat ambasadorul. Ideea discuțiilor trilaterale promovată de Dodon a rămas fără răspuns din partea Bruxelles-ului și a fost criticată de forțele politice pro-europene de la Chișinău.

Premierul Greciei Alexis Tsipras a spus sâmbătă că evaluarea reformelor făcute de țara lui pentru salvarea de la faliment va fi pozitivă, dar și-a repetat avertizarea că Atena nu va accepta „cereri ilogice” din partea creditorilor internaționali. Tsipras a avertizat toate părțile implicare în negocieri să fie „mai atente cu o țară care a fost jefuită și cu niște oameni care… continuă să facă sacrificii în numele Europei”. Reuter scrie că Grecia și creditorii ei externi au făcut vineri progrese limpezi în definirea politicii fiscale a Atenei în anii următori, apropiindu-se de o înțelegere care să asigure livrări de noi tranșe de credit din cel mai recent împrumut grecesc de 86 de miliarde de euro, salvând țara de la faliment.

Se relatează că la Bagdad proteste începute pașnic au degenerat, un polițist fiind ucis, iar alți șapte răniți. Moartea polițistului a fost confirmată agenției Reuter de un purtător de cuvânt al ministerului de interne al Irakului. Mai devreme se relatase că forțele de securitate irakiene au folosit gaze lacrimogene și gloanțe de cauciuc împotriva miilor de suporteri ai clericului șiit Moqtada al-Sadr care demonstrau pentru reforme în vecinătatea „Zonei verzi”, un cartier fortificat din centrul Bagdadului unde se află ambasade și clădiri guvernamentale. Demonstranții cereau modificarea componenței comisiei care supraveghează alegerile înaintea unui scrutin programat să se țină într-una din provincii în septembrie. Sadr spune că membrii comisiei electorale sunt loiali rivalului său șiit, fostul premier Nuri al-Maliki.