Ambasadorul ameircan la Chișinău James Pettit s-a întâlnit la Tiraspol cu liderul regiunii transitrene Vadim Krasnoselski, realtează IPN, citând presa din stânga Nistrului. Potrivit surselor locale, ambasadorul Petit a spus că după alegerile de pe ambele malurii ale Nistrului noii lideri au șansa să îmbunătățeasc relațiile dintre Chișinău și Tiraspol.

Aflată la Moscova, șefa Partidului Socialiștilor din Republica Moldova Zenaida Greceanîi a reafirmat sprijinul partidului său pentru aderarea R. Moldova la Uniunea Economică Eurasiatică, condusă de Rusia. „Susţinem iniţiativa preşedintelui Republicii Moldova, Igor Dodon de a obţine statutul de observator al EEA”, a spus Zinaida Greceanîi în discuțiile cu premierul rus Dimitri Medvedev, liderul Partidului Rusia Unită. Cei cei doi lideri de partid au convenit să semneze un acord de colaborare între partidele pe care le conduc, relatează Unimedia.md.

Parlamentul European este pe punctul de a adopta prevederile care reglementează ridicarea dreptului la liberă călătorie în spațiul Schengen, acordat cetățenilor din țări care nu sunt membre în UE. Odată cu adoptarea acestor prevederi, se face un pas important spre acordarea dreptului la liberă circulație cetățenilor din Georgia și Ucraina. Noul regulament permite suspendarea rapidă a acestui drept din motive de securitate sau dacă aceasta liberalizare ar provoca un val de imigranți. Liberalizarea vizelor pentru Georgia a fost aprobată de Parlamentul European pe 3 februarie si ar putea intra în vigoare în martie. În cazul Ucrainei, ar putea intra în vigoare în iunie.

Cel puțin zece persoane au fost ucise în urma unei explozii puternice produse în timpul unei manifestații la Lahore, Pakistan. Potrivit surselor locale, un atacator sinucigaș s-a aruncat în aer, iar printre victime se află numeroși polițiști. Atentatul a fost revendicat de o grupare apropiata de milițiile Taliban din Pakistan.

În ajunul Conferinței Internaționale de Securitate de la Munchen (17-19 februarie, 2017), organizatorii au dat publicității raportul anual, intitulat „Post-adevăr, post-Occident, post-ordine?”, care enumără amenințările la „vechea” ordine de securitate, într-un moment al „iliberalismului”, după cum a declarat inițiatorul conferinței, Wolfgang Ischinger. „Din punct de vedere al securității, este cel mai volatil moment de la al Doilea Război Mondial” a mai declarat Ischinger. La conferința de la Munchen vor participa noul vicepreședintele american Mike Pence, alături de ministrul apărării din Statele Unite, generalul James Mattis. Delegația Congresului american va fi condusă de senatorul republican John McCain. Vor fi prezenți și miniștrii de externe din Rusia, Franța și Marea Britanie, și noul ministru de externe german Sigmar Gabriel.

Plenul Parlamentului României a avizat favorabil solicitarea președintelui Klaus Iohannis privind inițierea unui referendum național referitor la continuarea luptei împotriva corupției și asigurarea integrității funcției publice. Decizia a fost luată cu unanimitate de voturi și are un caracter consultative, precizează Agerpres. Președintele Klaus Iohannis a informat pe 24 ianuarie Parlamentul că a demarat procedura de organizare a referendumului. Pe 31 ianuarie, guvernul dominat de PSD a adoptat ordonanța de urgență care dezincrimina partial abuzul în serviciu, ceea ce a provocat valul de proteste din România, izbucnit cu 14 zile în urmă. Între timp, ordonanța este pe cale să fie anulată.

Ministrul român de externe Teodor Meleșcanu i-a atras atenția ambasadorului Federației Ruse la București, Valeri Kuzmin, că relațiile bilaterale ar trebui abordate pragmatic, cu evitarea unei retorici inadecvate în declarații. Meleșcanu se referea la declarațiile făcute vinerea trecută de Kuzmin, care a deplîns actualele proteste, afirmând că „evenimentele recente din România nu oferă un teren favorabil pentru stabilirea unui dialog” între Rusia și România. Ambasadorul a spus vineri și că o analiză recentă făcută de Ministerul de Externe rus, în care România era calificată drept un „avanpost” al amenințărilor la adresa securității Rusiei, nu se referea la România în sine, ci la elementele scutului american anti-rachetă de pe teritoriul acestei țări. Declarațiile de vineri ale ambasadorului rus au fost deja criticate de grupul parlamentar al Uniunii Salvați România din legislativul de la București.

„Din păcate regiunea noastră s-a transformat în scena confruntării între două filozofii diametral opuse, una democratică (…) și una bazată pe totalitarism (…)" a declarat luni la Kiev președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, la conferința de presă ținută cu premierul moldovean Pavel Filip. Premierul Pavel Filip pe de altă parte s-a referit la conflictul transnistrian, declarând că problema transnistreanătrebuie rezolvată în cadrul negocierilor 5+2, prin acordarea unui „statul juridic special” regiunii de pe malul stâng al Nistrului, relatează Adevărul.md. Premierul nu a intrat în detalii cu privire la acest statut juridic special, dar noua conducere de la Tiraspol a declarat de mai multe ori că statutul regiunii transistrene a fost decis la referendumul din 2016, când populaţia de aici a votat pentru independenţă.

Fotograful român Vadim Ghirda a câștigat premiul doi la categoria „Contemporary Issues” (Probleme contemporane) a celui mai prestigios concurs de fotojurnalism, organizat de World Press Photo, relatează Agerpres. Fotografia intitulată „Migrant Crossing'”, a fost realizată în 14 martie 2016 pentru agenția Associated Press. Tot pentru Associated Press a fost realizată și fotografia câștigătoare, făcută de fotograful turc Burhan Ozbilici, care a surprins momentul asasinării ambasadorului Rusiei la Ankara:

Compania rusă Gazprom a refuzat schema de restructurare a datoriei de 6,5 miliarde de dolari propusă de autoritățile de la Chișinău și care presupune transferarea celei mai mari părți a acestei datorii pe seama administrației de la Tiraspol, scrie astăzi cotidianul rus „Kommersant”. Propunerea fusese înaintată săptămâna trecută de premeirul Pavel Filip, care s-a întâlnit cu adjunctul președintelui Consiliului de Administrație al Gazprom, Valeri Golubev. „Kommersant” amintește că. aflat la Moscova, în ianuarie, președintele Igor Dodon a declarat că datoriile regiunii transnistrene la gaz trebuie să fie asumate de Republica Moldova.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu s-ar opune unei soluții cu două state avînd ambele capitala la Ierusalim, a declarat luni ministrul israelian al securității publice, Gilad Erdan. „Cred că toți membrii cabinetului de securitate, și în primul rând premierul, se opun unui stat Palestinian”, a declarat Gilad Erdan pentru postul de radio al armatei, înainte de plecarea premierului Netanyahu la Washington unde se va întâlni miercuri cu președintele american Donald Trump. Purtătorul de cuvânt al guvernului nu a comentat declarația.

Aflat la Kiev, premierul Pavel Filip s-a întâlnit luni cu preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko după care a declarat, la o conferință comună de presă că problema transnistreană trebuie rezolvată în cadrul negocierilor 5+2, prin acordarea unui „statul juridic special” regiunii de pe malul stâng al Nistrului, relatează „adevărul.md”. Premierul nu a intrat în detalii cu privier la acest statut juridic special, dar noua conducere de la Tiraspol a declarat de mai multe ori că statutul regiunii transnistrene a fost decis la referendumul din 2016, când populaţia din regiune a votat pentru independenţă. Alte subiecte de pe agenda discuţiilor de la Kiev ale premierului au fost relaţiile economice bilaterale şi protejarea mediului pe râul Nistru.

Ministerul de finanțe a avizat negativ propunerea președintelui Igor Dodon de a anula legea prin care garanțiile de stat oferite Băncii Naționale, care a acoperit pierderile provocate de „furtul miliardului”, sunt transformate în datorie publica, relatează Unimedia, citând analiza ministerului care urmează să fie prezentată în ședința de guvern. Ministerul de finanțe arată că „a emis și trasmis BNM obligațiuni de stat în sumă de 13 miliarde 341 milioane de lei, ceea ce reprezintă suma creditelor neachitate la cele trei bănci” aflate în curs de lichidare: Banca de economii, Banca Socială și Unibank. Totodată, Ministerul argumentează că „neîndeplinirea obligațiilor respective, oricare ar fi fost motivele”, ar fi însemnat ca statul să se declare în incapacitate de plată, ceea ce ar fi atras cu sine suspendarea finanțării externe”.

Kremlinul a declarat luni că se vorbește de o eventuală întâlnire între președinții Rusiei și Statelor Unite, Vladimir Putin și Donald Trump, înainte de summitul G20 din iulie, dar că nu există nimic concret. „Noi pornim de la faptul că, în iulie, va fi summitul G20 în Germania, unde într-un fel sau altul cei doi președinți se vor întâlni”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov la oconferință de presă luni. Tot Dmitri Peskov negase că, la sfîrșitul lui decembrie, actualul consilier pentru securitate națională al președintelui american, Michael Flynn, și ambasadorul rus în Statele Unite, Serghei Kisliak, ar fi discutat despre posibila ridicare a sancțiunilor impuse Rusiei, Cei doi au avut discuția în timp ce administrația Obama impunea ultimele sancțiuni, iar președintele Donald Trump era la cîteva săptămâni de inaugurare. Cotidianul Washington Post a relatat că ridicarea sancțiunilor ar fi fost discutată de Flynn, care initial a respins relatarea. După care a declarat că nu-și mai aduce aminte.

Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor a anunțat că interzice temporar importul cărnii de pasăre din unele regiuni ale Ucrainei, Germaniei, Poloniei şi Rusiei pentru a preveni răspândirea gripei aviare. Directorul adjunct al ANSA, Vsevolod Stamati, a spus că 50% din importurile moldovene de păsări, pui și ouă provin din țări afectate actualmente de virusul N5H8. El a dat asigurări că reprezentanții agenției au fost trimiși la toate punctele de trecere a frontierei pentru a pune în practică interdicția. Oficialul a mai spus că ANSA a pregătit campanii de informare despre securitatea biologică separat pentru companiile mari şi pentru gospodăriile mici.

Premierul ucrainean Volodimir Groisman a anunțat că a căzut de acord cu omologul său moldovean Pavel Filip asupra introducerii, până la sfârșitul anului, a unor controale comune la câteva puncte de trecere a graniței, inclusiv la cel puțin unul care se află pe segmentul transnistrean al frontierei. Groisman le-a vorbit jurnaliștilor după convorbiri purtate cu Filip, astăzi, la Kiev. „Suntem interesați ca, până la sfârșitul acestui an, să organizăm în punctele în punctele de trecere a graniței de stat controlul comun, inclusiv la Cuciurgan – Pervomaisk, care este un punct de trecere foarte important”, a spus Groysman citat de agenția ucraineană Unian. Acest punct de trecere se află pe segmentul transnistrean al graniței. Alte două puncte unde ar trebui organizat controlul comun anul acesta ar fi Maiaki – Palanca – Udobnoie, pe teritoriul Republicii Moldova și Reni – Giurgiulești, pe teritoriul Ucrainei. În afară de demarcarea frontierei, cei doi prim-miniștri au mai discutat despre sporirea schimburilor comerciale și apărarea mediului pe râul Nistru. Potrivit agenției Unian, Groysman l-a mai îndemnat pe Filip să considere Ucraina un partener strategic, iar premierul moldovean s-a pronunțat pentru cooperarea celor două țări în chestiunea integrării europene. În cursul vizitei la Kiev, premierul Filip mai are plănuite convorbiri cu președintele Petro Poroșenko.

În România, conducerea Parlamentului decide astăzi dacă dă aviz pentru referendumul propus de președintele Klaus Iohannis pe tema luptei anticorupție. Potrivit postului Digi.tv, comisiile de specialitate s-au pronunțat deja în favoarea consultării populare pe care șeful statului a decis să o organizeze după ce Guvernul a încercat să slăbească legislația anticorupție și a cauzat ample proteste de stradă. Iohannis a declanșat pe 24 ianuarie procedura privind „organizarea unui referendum naţional prin care poporul să-şi exprime voinţa cu privire la următoarea problemă de interes naţional: continuarea luptei împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii funcţiei publice”. Dacă Birourile Permanente reunite nu pun pe ordinea de zi scrisoarea șefului statului în termen de 20 de zile, care expiră astăzi, acesta poate iniția demersurile pentru referendum şi fără punctul de vedere al Parlamentului.

Președintele autoritar al Turkmenistanului, Kurbanguli Berdimuhammedov, a obținut un al treilea mandat de șapte ani în urma alegerilor din 12 februarie. Comisia Electorală Centrală a spus că pentru Berdimuhammedov au votat 97.69% dintre alegătorii care au participat la vot, iar prezența la urne a fost tot de peste 97%. Corespondenții serviciului turkmen al Europei Libere au văzut însă puțini alegători la câteva secții de votare din capitala Ashgabat. La putere din 2006, Berdimuhammedov menține un control strict asupra societății turkmene. La alegerile de duminică, el a învins alți opt candidați. Niciodată de la independența din 1991, alegerile din țara central asiatică, bogată în zăcăminte de gaze, nu au fost considerate libere și corecte de către observatorii internaționali.

Autoritățile germane au exclus versiunea unui atac la aeroportul orașului nordic Hamburg, de unde au evacuat, sâmbătă, sute de pasageri, într-o măsură de siguranță. Oficiali germani au spus că evacuarea a avut loc din cauza scurgerii unei substanțe corozive prin sistemul de aer condiționat. Serviciile de urgență au intervenit după ce mulți pasageri sa-u plâns de dificultăți de respirație și iritarea ochilor.

Alegătorii elvețieni s-au pronunțat printr-un referendum, duminică, pentru relaxarea regulilor de acordare a cetățeniei pentru imigranții din a treia generație. În Elveția și alte câteva țări europene, dreptul la cetățenie nu este obținut la naștere. Măsura sprijinită de 60% dintre participanții la referendum oferă tinerilor ai căror părinți și bunici au locuit în Elveția vreme îndelungată o procedură simplificată de dobândire a cetățeniei. Se estimează că sunt eligibili aproximativ 25 de mii de oameni, majoritatea italieni. Alte grupuri mari sunt imigranții din Turcia și țările balcanice. Guvernul, majoritatea parlamentarilor și partidelor au sprijinit măsura, dar ea a fost criticată de politicieni de extremă dreapta. Partidul Elvețian al Poporului a vorbit despre ceea ce a numit un risc de islamizare a Elveției, care ar putea dilua „valorile elvețiene”.

Interpreta britanică Adele a devenit marea câștigătoare a celei de-a 59-a ediții a premiilor Grammy, reușind să obțină, duminică seara, cinci premii, inclusiv pentru cel mai bun album, cea mai bună înregistrare și cea mai bună piesă a anului. Adele a primit premiul pentru cea mai bună înregistrare și cea mai bună piesă pentru single-ul Hello, iar premiul pentru cel mai bun album i-a fost conferit pentru discul 25. Interpreta britanică și-a învins principala rivală, Beyonce, care a câștigat doar două premii. Regretatul David Bowie a primit, de asemenea, cinci premii cu albumul Blackstar, pe care îl lansase anul trecut cu doar câteva zile înainte să fie răpus de cancer. Bowie a primit și premiul pentru cea mai bună piesă rock, piesa care a dat numele albumului.

Premierul Pavel Filip face astăzi o vizită în Ucraina pentru convorbiri cu omologul său Volodimir Groismann și președintele ucrainean Petro Poroșenko. Vizita lui Filip este primul contact la asemenea nivel cu Ucraina vecină după instalarea la Chișinău a președintelui pro-rus Igor Dodon, care a supărat în campanie Kievul cu afirmația că Crimeea este „de facto” a Rusiei. După alegeri, Dodon a mers Moscova, iar apoi la Bruxelles, dar nici Kievul, nici Bucureștiul acuzat de el de sprijinirea unionismului în Republica Moldova nu i-au adresat deocamdată vreo invitație să meargă în vizită.

Președintele Igor Dodon a vizitat duminică Iranul, unde s-a întâlnit cu președintele Republicii Islamice, Hassan Rohani – a treia sa vizită peste hotare de când este președinte. Un comunicat al președinției spune că Dodon s-a arătat interesat de cooperarea în domeniul agricol și cel energetic cu Iranul. „Moldova, pe ambele maluri ale Nistrului, consumă anual 2,8-3 mlrd. metri cubi de gaze, iar Iranul zilnic produce aproape un mlrd. de metri cubi de gaze”, se spune în comunicat. În prezent, Moldova importă marea majoritate a gazelor din Rusia. Comunicatul președinției mai precizează că Dodon, care conduce Federația moldoveană de șah, s-a aflat la Teheran cu ocazia Campionatului Mondial la Șah feminin, la invitația președintelui Federației Internaționale de Șah, rusul Kirsan Iliumjinov.

Peste 50 de mii de oameni au ieșit din nou în stradă în București, duminică seara, pentru a menține presiunea supra Guvernului Grindeanu. În Piața Victoriei, mulțimea a format un „tricolor uman”, a scandat „jos corupția” și „hoții”. A fost a 13-a zi de proteste în capitala României și alte orașe cauzate de tentativa guvernamentală de a dilua lupta contra corupției. După protestul a jumătate de milion de oameni ieșiți în stradă în duminica precedentă, guvernul a renunțat la Ordonanța prin care scotea din codul penal unele forme de corupție, iar ministrul Justiției a fost înlocuit. Tot duminică s-a reluat la Palatul Cotroceni din București și protestul devenit cotidian al celor care sprijină guvernul. O mică demonstrație de solidaritate cu protestatarii români, dar și împotriva corupției moldovene, a avut loc duminică la monumentul lui Ștefan cel Mare din Chișinău.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a spus că va propune „politici responsabile” la convorbirile apropiate cu președintele american Donald Trump, care urmează să se axeze pe conflictul israeliano-palestinian și chestiunea Iranului. Netanyahu pleacă astăzi la Washington, urmând ca, pe 15 februarie, să se întâlnească pentru prima data cu Trump de la inaugurarea acestuia ca președinte. În timpul campaniei electorale, Trump și-a exprimat sprijinul puternic pentru Israel și a manifestat o atitudine intransigentă față de palestinieni. Dar, după începerea mandatului, n-a mai sprijinit extinderea coloniilor israeliene și a renunțat la promisiunea să mute ambasada americană din Tel Aviv în Ierusalim.