Guvernul britanic a declarat că nu va renunța la invitația înaintată președintelui american Donald Trump de a face o vizită de stat în Marea Britanie, la o dată ce urmează a fi stabilită. Este răspunsul dat unei petiții online care a strâns peste 1 milion 800 de mii de semnături și care cere ca vizita să fie una oficială, nu de stat, „pentru a nu o pune pe Majestatea Sa” într-o situație jenantă.

Invitația a fost înaintată de premierul Theresa May în cursul vizitei la Washington, dar opoziția în Marea Britanie s-a cristalizat mai ales după ce în ianuarie președintele Trump a semnat decretul privind interdicția temporară de intrare în Statele Unite a refugiaților și cetățenilor din șapte țări predominant musulmane.

Petiția va fi dezbătută luni în Parlamentul de la Londra, unde va fi discutată și o „contra-petiție” care a strâns peste 300 de mii de semnături. Atât răspunsul guvernului, cât și dezbaterea în Parlament sunt obligatorii pentru petiții semnate de peste 100 de mii de persoane.

Senatorul republican Roy Blunt, membru al comisiei pentru serviciile de informații (Senate Intelligence Committee) a declarat într-un interviu că este nevoie de o anchetă amplă, care să clarifice relațiile actualei administrații Trump cu Rusia.

Interviul, acordat unui post local de radio și preluat de CNN, vine la câteva ore după demisia consilierului prezidențial pentru securitate națională, Michael Flynn, bănuit că a discutat cu ambasadorul Rusiei la Washington despre sancțiunile americane împotriva Rusiei înainte de investirea președintelui Donald Trump.

Blunt a precizat că acum, comisia sa a primit această sarcină și trebuie să ancheteze „toate fațetele acestei probleme” pentru ca nimeni să nu ajungă la concluzii greșite.

Președintele Igor Dodon s-a declarat convins că până la urmă se va ajunge la negocierile trilaterale Bruxelles – Moscova – Chișinău pe care el le-a propus pentru a rezolva „contradicțiile” între acordul de liber schimb semnat de R.Moldova cu Rusia și cel semnat cu Uniunea Europeană, în cadrul Acordului de Asociere.

Într-un interviu pentru Europa Liberă, Dodon a declarat că în cursul discuțiilor pe care le-a avut recent la Bruxelles a atras atenția că președintele „nu poate iniția anularea acordului, dar Parlamentul sau poporul ar putea să inițieze, iar președintele o să-i susțină”.

Igor Dodon a mai declarat că „până la următoarele alegeri generale (anticipate sau nu) vectorul politic nu va fi, cel mai probabil, subiectul unui referendum”.

Președintele Igor Dodon a declarat că anul acesta ar putea avea loc două referendumuri, unul legat de anularea legii care transformă în datorie de stat așa-numitul „furt al miliardului” și unul privind extiderea prerogativelor prezidențiale în vederea dizolvării Parlementului.

Într-un interviu pentru Europa Liberă, Dodon a precizat că nu renunță la inițiativa sa de anulare a legii „miliardului” care se află în Parlament, în pofida faptul că nu este agreată nici de govern, nici de partenerii externi ai R. Moldova, în primul rând de Fondul Monetar Internațional.

„Nu renunț la anularea legii care pune „datoria miliardului” pe umerii cetățenilor. Inițiativa mea se află în Parlament și aș vrea un vot în plen, nominal. Dacă nu, socialiștii au inițiat un grup de inițiativă pentru un referendum național”, a spus Dodon în interviul pentru Europa Liberă.

Igor Dodon a anunțat totodată că până la începutul lunii martie va veni cu o inițiativă de modificare a Constituției, pentru a lărgi prerogativele președintelui privind cazurile în care poate dizolva Parlamentul. „Nu exclud că am putea ajunge la un referendum pentru atribuții suplimentare oferite președintelui țării. Scopul este să obținem alegeri generale anticipate”, a declarat Igor Dodon în interviul pentru Europa Liberă.

Președintele Igor Dodon a criticat din nou drept o „provocare” apropiata deschidere la Chișinău a unui oficiu de legătură NATO. Într-un interviu cu Europa Liberă, Dodon a avertizat că oficiul ar putea fi închis de „următorul guvern și parlament” și a precizat că nu vrea în R.Moldova „nici NATO, nici alianța militară din CSI.

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a declarat marți că România, Letonia și Lituania se îndreaptă spre îndeplinirea obiectivului Alianței Nord-Atlantice privind alocarea a cel puțin 2% din PIB pentru apărare, relatează agenția Reuters.

Aliații europeni și Canada au crescut cheltuielile pentru apărare cu 3,8% anul trecut, respectiv cu circa 10 miliarde de dolari mai mult decât în 2015, a declarat Stoltenberg într-o conferință de presă la Bruxelles, în timp ce alianța încearcă să pună capăt unei perioade de ani de zile de reduceri.

Președintele american Donald Trump a criticat în repetate rânduri faptul că aliații din NATO nu ar contribui suficient la cheltuielile comune de securitate, lăsând de înțeles că în viitor fiecare poate spera la atâta solidaritate, pentru cât „a plătit”.

Anul trecut, țările NATO au crescut cheltuielile pentru apărare ca reacție la anexarea de către Rusia în 2014 a peninsulei ucrainene Crimeea, dar și la creșterea amenințării teroriste.

La începutul anului, numărul preliminar al populaţiei stabile în Republica Moldova era de 3 milioane 550 de mii de persoane, în scădere faţă de aceeaşi perioadă a anului 2016 cu 2,2 mii persoane potrivit datelor Biroului Național de Statistică, citate de Unimedia.md. Mai mult de jumătate din populaţia ţării o constituie locuitorii din mediul rural 57,3%, față de 42,7% în mediul urban.

Senatul României a aprobat în unanimitate Ordonanța de urgență care abrogă Ordonanța 13, tot de urgență, adoptată de guvern pe 31 ianuarie și care dezincrima partial abuzul în serviciu. Votul decisiv aparține însă Camere deputaților. Ordonanța din 31 ianuarie, adoptată noaptea de guvernul Grindeanu, a provocat un val de proteste, intrat acum în a 14-a zi. Inițial, manifestanții au cerut aborgarea Ordonanței, acum se cere demisia guvernului. Luni, plenul Parlamentului României a avizat favorabil solicitarea președintelui Klaus Iohannis privind inițierea unui referendum național referitor la continuarea luptei împotriva corupției și asigurarea integrității funcției publice. Decizia a fost luată cu unanimitate de voturi și are un caracter consultativ, precizează Agerpres.

Președintele Igor Dodon, s-a întâlnit marți cu ambasadorii țărilor fost-sovietice acreditați la Chișinău și i-a informat despre pașii care vor fi întreprinși de el în vederea colaborării cu Uniunea Economică Euroasiatică. Informații despre discuții au fost postate de președintele Dodon pe pagina sa de Facebook. Aflată luni în Rusia, Zinaida Greceanîi , succesoarea lui Igor Dodon la conducerea Partidului Socialiștilor, s-a plâns și ea de Acordul de Asociere la UE. Potrivit Interfax, lidera PSRM i-a spus premierului rus Dmitri Medvedev, cu care s-a întâlnitla Gorki, că moldovenii „n-au primit nimic de la UE în schimbul (Acordului), pierzând totul din punct de vedere economic, prin pierderea pieței rusești”. Potrivit Interfax, premierul rus Dmitri Medvedev i-a spus luni Zinaidei Greceanîi că relațiile moldo-ruse „nu trec prin cea mai bună fază”, dar „pot fi dezvoltate”.

Vicepreședintele Comisiei Europene, Jyrki Katainen, a atenționat Statele Unite că Uniunea Europeană va reacționa în cazul unor măsuri protecționiste ale administrației americane. Într-un interviu cu cotidianul Financial Times, Katainen a declarat însă căUniunea Europeană ar prefera să evite un război comercial cu Statele Unite care ar fi „dezastruos” pentru economia mondială. În cursul campaniei electorale, președintele american Donald Trump a avertizat că va renegocia toate acordurile comerciale internaționale, care i se par că ar dezavantaja Statele Unite, „exploatate” de zeci de ani de către partenerii comerciali.

Demisia lui Michael Flynn din funcția de consilier pentru securitate națională al președintelui american Donald Trump după dezvăluirea unor contacte nepotrivite cu Rusia este „o problemă internă americană”, a declarat marți purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Flynn și-a dat demisia în cursul nopții, după ce fusese criticat pentru discuțiile avute cu ambasadorul rus la Washington înaintea învestiturii președintelui Donald Trump, cînd ar fi discutat ultimele sancțiuni impuse Rusiei de administrația Obama. Se speculează că ar fi motivul pentru care pe 30 decembrie, Moscova nu ar fi reacționat la anunțul ultimelor sancțiuni, afirmând că așteaptă noua administrație republicană. Flynn a negat mai întâi că ar fi vorbit despre sancțiuni, apoi a spus că nu-și amintește. Casa Albă a anunțat că l-a numit consilier de securitate națională interimar pe Joseph Keith Kellog.

Procurorii polonezi l-au pus sub acuzare pe șoferul de 21 de ani care ar fi provocat accidentul de mașină în care a fost rănită săptămâna trecută premierul Beata Szydlo și doi angajați guvernamentali, inclusiv șoferul ei. Accidentul s-a petrecut vineri seară în orașul natal al premierului, Oswiecim, în sudul Poloniei. Mașina lui Szydlo, un Audi, a cotit brusc ca să evite ciocnirea cu un mic Fiat, intrând într-un copac. Procurorii din Cracovia au spus că șoferul Fiatului, identificat drept Sebastian K., a fost acuzat marți de încălcare involuntară a siguranței traficului, delict pentru care poate primi până la trei ani de închisoare. După ciocnire, Szydlo a fost dusă cu elicopterul la un spital militar din Varșovia, unde încă se află internată.

Un cetățean francez de origine turcă a fost arestat în Turcia în legătură cu plănuirea atacului de la 1 ianuarie asupra clubului de noapte Reina, soldat cu 39 de morți și revendicat de organizația Statul Islamic, informează DPA citând agenția turcă Dogan. Bărbatul, a cărui identitate nu a fost făcută publică, a fost reținut la Istanbul în urmă cu două zile. DPA scrie că ar fi fost implicat în închirierea apartamentului folosit de Abdulkadir Masharipov, individul care ar fi deschis focul asupra petrecerii din noaptea Anului Nou din clubul de pe țărmul european al Bosforului. Soția lui și alte persoane au fost arestate în legătură cu atacul.

Kremlinul a respins acuzațiile că s-ar amesteca în campania electorală din Franța. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a calificat drept „absurde” plângerile echipei candidatului prezidențial Emmanuel Macron că ar fi ținta „știrilor false” ale presei ruse, iar campania lui s-ar confrunta cu mii de atacuri cibernetice. Richard Ferrand, secretar general al partidului lui Macron „En Marche!”, a spus că Russia Today și Sputnik au răspândit informații false cu scopul de a influența opinia publică împotriva lui Macron, informează Reuters. Un centrist independent, Macron a urcat mult în sondajele de opinie pentru alegerile franceze, devenind primul lor favorit. Ferrand a spus că Macron, un pro-european convins, este ținta presei ruse pentru că dorește o Europă unită și puternică, în stare să joace un rol major în afacerile internaționale, inclusiv în relațiile cu Moscova.

Liderul principalului partid de guvernământ din România, social-democratul Liviu Dragnea, a negat existența unor dispute interne în formațiunea sa, pe fondul protestelor prelungite împotriva tentativei guvernului de a dezincrimina unele forme de corupție. „Nu e nici o fractură în PSD”, a spus Dragnea, citat de site-ul Hotnews.ro. El a mai spus că poziția aparte a primarului social-democrat de la Iași, Mihai Chirica, un critic al Ordonanței de urgență privind abuzul în serviciu, este unică și constituie un subiect de discuție în interiorul partidului, urmând să primească în curând un răspuns. Infirmând relatări din presă despre presupusa tensionare a relației sale cu premierul Sorin Grindeanu, Liviu Dragnea a spus că ea este la fel ca înaintea învestiturii guvernului.

Sâmbătă, 11 februarie, Europa Liberă a publicat o știre care conținea o serie de inadvertențe. Banca Națională, sursa datelor, ne-a cerut să facem următoarele precizări:

Moldovenii plătesc tot mai mult cu carduri bancare, arată datele BNM citate de Moldpres. În 2016, plățile cu cardurile emise și efectuate în Republica Moldova s-au cifrat la 3,25 miliarde de lei, cu peste 1,2 miliarde mai mult față de anul 2015. A crescut mult și numărul plăților cu cardurile de plată, anume cu 61.6% față de anul 2015. Statisticile arată că 2016 a fost al șaselea an la rând în care au crescut puternic plățile cu cardul pentru bunuri și servicii. Anul trecut, fiecare a treia operațiune cu cardurile emise și efectuate în Republica Moldova a fost o plată fără numerar. La sfârșitul lui 2016, erau în circulație în țară 1,5 milioane de carduri.

Consilierul de securitate națională al Casei Albe, Michael Flynn, și-a dat demisia după ce fusese criticat pentru discuțiile avute cu ambasadorul rus la Washington înaintea învestiturii președintelui Donald Trump. În scrisoarea de demisie publicată de Casa Albă, Flynn își exprimă regretul că a dat vicepreședintelui Mike Pence și altora „informații incomplete” despre discuțiile avute cu ambasadorul Serghei Kisliak. Scandalul din jurul lui Flynn a început când presa a scris că a discutat cu Kisliak posibila ridicare a sancțiunilor americane impuse Moscovei din cauza anexării Crimeii și crizei din estul Ucrainei. Flynn a negat mai întâi că ar fi vorbit despre sancțiuni, apoi a spus că nu-și amintește. Casa Albă a anunțat că l-a numit consilier de securitate națională interimar pe Joseph Keith Kellog.

După președintele Igor Dodon, și înlocuitoarea lui la șefia Partidului Socialiștilor s-a plâns Rusiei de Acordul de Asociere la UE. Potrivit Interfax, lidera PSRM, Zinaida Greceanîi, i-a spus premierului rus Dmitri Medvedev, cu care s-a întâlnit luni la Gorki, că moldovenii „n-au primit nimic de la UE în schimbul (acordului), pierzând totul din punct de vedere economic, prin pierderea pieței rusești”. Președintele Igor Dodon, care s-a retras de la conducerea PSRM după alegerea în fruntea statului, făcuse afirmații asemănătoare în preajma vizitei sale de luna trecută la Moscova. Potrivit Interfax, premierul rus Dmitri Medvedev i-a spus luni Zinaidei Greceanîi că relațiile moldo-ruse „nu trec prin cea mai bună fază”, dar „pot fi dezvoltate”.

Ucraina a acceptat să nu înceapă construcția de noi hidrocentrale pe Nistru până ce planul va fi analizat de o comisie de mediu moldo-ucraineană cu participarea UE. Anunțul a fost făcut cu ocazia vizitei de luni la Kiev a premierului Pavel Filip, care a discutat subiectul cu omologul său ucrainean Volodimir Groisman. La sfârșitul anului trecut, un concern energetic ucrainean a început studierea posibilității construirii a șase centrale hidroelectrice „în cascadă” pe Nistru, în amonte de centrala deja existentă la Novodnestrovsc, provocând proteste din partea apărătorilor naturii. Ei s-au adresat și guvernului Moldovei cu rugămintea de a convinge Kievul să renunțe la proiect.

Autoritățile au avertizat că interdicția introducerii în Moldova a cărnii de pui din câteva țări unde s-a semnalat gripa aviară se aplică nu numai agenților economici, ci și persoanelor fizice care traversează frontiera. Avertismentul, citat de IPN, vine după ce Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a interzis importul de carne de pui din Rusia, Ucraina, Polonia și Germania. Pentru a putea importa carne de pui, agenții economici trebuie să prezinte la vamă certificate de proveniență care confirmă salubritatea mărfii. În cazul persoanelor fizice, dacă nu au acte oficiale privind proveniența mărfii, nu vor putea trece cu carne de pui în Republica Moldova, a avertizat ANSA.

Începând din 20 februarie posesorii de mașini înmatriculate în străinătate vor putea plăti vinieta și online. Plata electronică se va putea face prin sistemul mpay pe noua pagină de net vinieta.gov.md. Autoritățile spun că noul sistem va reduce mult cozile la punctele de trecere a frontierei. Altă noutate este că șoferii vor fi verificați dacă au plătit vinieta la ieșirea din țară, nu la intrare, ca în prezent, iar dacă vinieta expiră când se află pe teritoriul moldovean, trebuie să meargă din nou la vamă să cumpere alta, nouă.

Ministrul de externe al României i-a spus ambasadorului rus la București că apartenența la „comunitatea valorilor europene și euro-atlantice” se bucură de consens în societatea românească. Potrivit unui comunicat de presă al „externelor din România”, ministrul Teodor Meleșcanu i-a mai spus ambasadorului Valeri Kuzmin că în relațiile ruso-române este nevoie de „evitarea unei retorici inadecvate” și de „dialog direct”. În comunicat nu se spune ce a provocat acest avertisment românesc. Dar întâlnirea de luni a avut loc la scurt timp după ce ambasadorul rus vorbea săptămâna trecută într-un interviu cu ziarul „Adevărul” despre felul în care sancțiunile internaționale impuse Rusiei împiedică dezvoltarea relațiilor economice ruso-române și se plângea că sunt oameni care vor „să izoleze Rusia”.

Casa Albă a spus că președintele Donald Trump „evaluează situația” creată în jurul conversațiilor avute cu ambasadorul Rusiei la Washington de consilierul său de securitate națională Michael Flynn. Oficiali de la Casa Albă au spus luni că Flynn și-a cerut scuze în mod privat de la vicepreședintele Mike Pence, care îi luase apărarea, spunând că nu a discutat cu ambasadorul Serghei Kisliak problema ridicării sancțiunilor împotriva Moscovei. Mai târziu, Flynn a declarat că acea chestiune ar fi putut fi abordată în discuțiile lui telefonice, dar nu-și aduce aminte. Luni, purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Sean Spicer, a spus că Trump are consultări cu Pence și alți oficiali din administrație pe tema lui Flynn.

Judecătorii din Statele Unite au dat noi lovituri ordinului executiv anti-imigrație al președintelui Donald Trump, care interzicea temporar intrarea în țară a refugiaților și a cetățenilor din șapte țări predominant musulmane. Ordinul fusese deja blocat de instanțe de pe coasta de vest a Statelor Unite, iar luni li s-a adăugat și o judecătorie de district din Virginia, în estul țării. Judecătoarea Leonie Brinekma a decis că Ministerul Justiției nu a prezentat nici un motiv de ce trebuie împiedicați să intre în țară oameni cu vize valabile. Între timp la Seattle judecătoria care a suspendat prima ordinul lui Trump a luat încă o decizie încă o dată împotriva Casei Albe.

Consiliul de Securitate ONU a condamnat ferm Coreea de Nord pentru ultimele lansări de rachete balistice, avertizând-o că va lua și alte măsuri „semnificative” dacă Fenianul mai testează rachete și bombe nucleare. Luni seară, Consiliul de Securitate ONU a condamnat în unanimitate testele cu rachete făcute la 11 februarie și 19 octombrie, spunând că activitățile nord-coreene destinate dezvoltării sistemelor de purtare a încărcăturilor nucleare violează sancțiunile ONU și creează tensiuni. Consiliul de Securitate a cerut toți membrilor ONU să-și „dubleze eforturile” pentru aplicarea sancțiunilor ONU împotriva Fenianului.