Ambasada rusă de la Ankara s-a declarat ultragiată de premiul World Press Photo acordat fotografului care a surprins momentele de după asasinarea ambasadorului rus de către un polițist turc în decembrie 2016. Într-postare pe Facebook din 14 februarie, ambasada Rusiei spune că decizia juriului este demoralizatoare și vădește o completă degradare a valorilor etice și morale. Ambasada rusă a sugerat de asemenea că poza făcută pentru Associated Press de fotograful turc Burhan Obilici este o propgandă inaccpetabilă pentru oroarea terorii. Ozbilici a realizat mai ulte instantanee după ce polistul turc Mevlut Mert Altintas, de 22 de ani, l-a împușcat mortal pe ambasadorul Rusiei Andrei Karlov la vernisajului unei expoziții în 19 decembrie anul trecut.

Ministrul american al apărării Jim Mattis a declarat la Bruxelles că NATO este o organizație fundamentală pentru Statele Unite și pentru întreaga comunitate transatlantică. Vorbind presei înainte de reuniunea miniștrilor apărării din Alianța Nord Atlantică, prima de la numirea sa în funcție în 27 ianuarie, Mattis a spus că președintele Statelor Unite Donald Trump sprijină puternic alianța militară vestică. Mai multe state membre NATO și-au exprimat îngrijorarea față de atitudinea lui Trump față de alianță, despre care președintele american în timpul campaniei electorale că e învechită. În plus, Trump i-a criticat pe membrii NATO pentru că nu au reușit să aloce cheltuielilor de apărare două procente din bugetele lor naționale. Mattis a reptat că Statele Unite așteaptă ca aliații lor din NATO să-și mărească cheltuielile pentru apărare

Președintele rus Vladimir Putin a cerut Consiliului Federației să ia în considerare simplificarea acordării cetățeniei ruse locuitorilor din regiunea transnistreană. Anunțul a fost făcut de șeful comisiei pentru afaceri externe al Consiliului Federației Constantin Kosaciov la o întrevedere cu responsabili din administrația transnistreană, transmite IPN cu referire la publicația Adunării Federale a Rusiei. Kosaciov a spus că se lucrează deja la un proiect în acest sens, și s-a declarat încrezător că el va fi terminat curând. Potrivit sursei citate, reprezentanții administrației de la Tiraspol au spus că în ciuda propunerilor Uniunii Europene de dezvoltare economică a regiunii, în special din partea Germaniei, vectorul dezvoltării Transnistriei va rămâne îndreptat pentru totdeauna spre Federația Rusă. La întrevedere s-a spus că în Transnistria locuiesc 213.000 mii de cetățeni ruși, dintr-un total de circa 500.000.

Guvernul de la Chișinău a respins inițiativa președintelui Igor Dodon privind anularea „întoarcerii miliardului”, relatează Unimedia. Ministerul finanțelor a prezentat membrilor cabinetului de miniștri avizul său negativ asupra proiectului de lege inițiat de Dodon, care cere ca „miliardul furat” să nu devină datorie publică. Avizul este negativ pentru că anularea unei legi nu anulează și efectele juridice ale acesteia, iar obligațiunile de stat emise de Ministerul Finanțelor au fost transmise deja către Banca Națională a Moldovei, a explicat Unimedia.

Parlamentul European a votat cu o majoritate covîrșitoare Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și Canada - CETA, care va da posibilitatea românilor să călătorească fără vize în Canada. Cum acordul trebuie să fie ratificat de fiecare stat membru în UE, iar acest proces este îndelungat, părțile semnatare au convenit ca unele prevederi ale acordului să intre în vigoare înainte de încheierea procedurii, mai precis de la 1 aprilie, relatează televiziunea Digi24 de la București. Ridicarea vizelor pentru români, care depindea de ratificarea acestui acord, intră în vigoare parțial la sfârșitul lunii aprilie. Este vorba despre românii care au mai fost în Canada și au obținut anterior viză. Ei pot intra liber în Canada de la 1 mai, urmând ca de la 1 decembrie toți românii să poată călători fără vize în Canada.

La Chișinău a avut loc un miting de comemorare a moldovenilor căzuţi în războiul din Afganistan. La miting au luat parte între alții președintele Moldovei Igor Dodon și președintele parlamentului Andrian Candu, care au depus flori la Complexul Memorial „Feciorilor Patriei - Sfîntă Amintire”, ridicat în memoria militarilor moldoveni care și-ai pierdut viața în războiul din Afganistan.

Comisia juridică din parlamentul de la Chișinău a aprobat proiectul de lege care prevede scutirea de taxe în instanța de judecată pentru victimele violenței domestice. Același proiect propune abrogarea unei prevederi din Legea taxei de stat care se referă la încasarea taxei de stat în cazul „cererilor de chemare în judecată privitor la litigiile economice apărute la încheierea, modificarea sau rezilierea contractelor economice”. Potrivit notei informative a proiectului, legislația civilă nu diferențiază actualmente categoria de litigii economice și nici categoria de contracte economice, lăsând loc de interpretări la determinarea taxei te stat care se aplică: 200 de lei (conform prevederii care se propune a fi exclusă) sau 3% din valoarea acțiunii civile în cazul litigiilor cu caracter patrimonial, care includ și litigiile economice.

Șeful diplomației ruse Serghei Lavrov urmează să se întîlnească joi, pentru prima oară, cu noul său omolog american Rex Tillerson cu ocazia reuniunii G20 la Bonn (Germania), a anunțat purtătoarea de cuvînt a Ministerului de rus de externe Maria Zaharova. Zaharova a făcut cunoscut că pe agenda convorbirilor se vor afla principalele crize internaționale în a căror rezolvare e implicată și Rusia, între ele și cea din Ucraina. Lavrov se va întîlni în premieră și cu noul ministru german de externe Sigmar Gabriel.

Purtătorul de cuvînt al președintelui rus Vladimir Putin a spus că Moscova nu va discuta reîntoarcerea Crimeii la Ucraina nici cu Statele Unite, și nici cu vreo altă țară. Dmitri Peskov a făcut această declarație miercuri 15 februarie, la o zi după ce purtătorul de cuvînt al Casei Albe, Sean Spicer, a afirmat că președintele american Donald Trump așteaptă ca Rusia să reîntoarcă Crimeea și să reducă violențele din estul Ucrainei. Purtătorul de cuvînt de la Kremlin s-a referit la Crimeea ca la un teritoriu rusesc, afirmînd: „Rusia nu discută niciodată chestiuni legate de teritoriile sale cu partenerii săi externi, inclusiv Statele Unite.” Rusia a anexat Crimeea în martie 2014, după ce a trimis trupe în peninsula ucraineană și a organizat un referendum considerat ilegal de Statele Unite și de o sută de țări din Adunarea Generală ONU.

Președintele american Donald Trump a afirmat pe Twitter în 15 februarie că Crimeea a fost luată de Rusia în timpul administrației Obama, adăugînd: „A fost Obama prea moale cu Rusia?” Într-o serie de mesaje pe Twitter la două zile după ce acceptat demisia consilierului pe probleme de securitate națională Michael Flynn din cauza întrebărilor legate de contactele acestui cu ambasadorul rus la Washington în decembrie, Trump a atacat și presa din Statele Unite, citez din nou: „Presa știrilor false a înnebunit cu teoria conspirației și ura sa oarbă. Acest nonsens legat de conexiunea rusă e doar o încercare de a acoperi multele greșeli făcute în campania perdantă a lui Hilary Clinton.” Mesajele de pe Twitter ale lui Donald Trump vin după un articol publicat în 14 februarie de „New York Times” în care sînt citați acuale și foste oficialități americane cu declarația că mai mulți membri ai campaniei lui Trump și asociați ai acestuia au avut contacte cu oficialități din serviciile de informații rusești în lunile de dinaintea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2016.

Parlamentul de la Podgorița a ridicat imunitate a doi lideri de opoziție acuzați că au pus la cale răstunarea puterii din Muntenegru. Andrija Mandici și Milan Knezevici, lideri ai Frontului Democratic, formațiune de opoziție cu orientare pro-Kremlin sînt acuzați că ar fi implicați într-un complot pro-rusesc eșuat în octombrie 2016, care viza uciderea premierului muntenegrin de atunci, preluarea puterii și renunțarea la intrarea Muntenegrului în NATO. Premierul Muntenegrului Dusko Markovici le-a cerut Rusiei și aliaților săi de la Podgorița să înceteze să destabilizeze această țară, ca parte a opoziției interne la intenția de a intra în Alianța Nord-Atlantică. Markovici a făcut acest apel după ce partidele pro-rusești de opoziție au denunțat solicitarea făcută parlamentului de procurorul general, care dorește ridicarea imunității a celor doi lideri de frunte ai opoziției.

Numărul rușilor care-l simpatizează pe fostul dictator sovietic Iosif Stalin a atins un maxim istoric în ultimii 16 ani. Potrivit unui sondaj recent al Centrului Levada, 46% din cei chestionați și-au exprimat „admirația”, „respectul” și „simpatia” față de Stalin. În martie 2006, numărul acestora era de 37%, transmite RBK. Totodată, rușii au început să aibă opinii mai bune despre fostul lider sovietic Leonid Brejnev și actualul președinte ale Rusiei, Vladimir Putin. Numărul celor care-l privesc cu simpatie pe Brejnev a crescut, în 11 ani, de la 39 la 47%, iar numărul celor care-l simpatizează pe președintele Putin a crescut de la 76 la 83%. Potrivit rezultatelor sondajului, cei mai urâți lideri printre ruși sunt Mihail Gorbaciov, Boris Elțin și Nikita Hrușciov.

În ajun, Centrul Levada a relatat că aproape o treime din cetățenii ruși consideră că viața în Rusia, în perioada președinției lui Putin, a devenit mai bună decât ultimii o sută de ani. Alți aproape 30% cred că „perioada ideală” a istoriei recente a Rusiei a fost epoca lui Leonid Brejnev.

Ambasada SUA în Georgia a condamnat intenția autorităților separatiste din Osetia de Sud de a organiza un referendum pentru modificarea denumirii acestei regiuni sprijinite de Rusia. Administrația de la Țhinvali a propus să schimbe denumirea regiunii separatiste din „Republica Osetia de Sud” în „statul Alania”, iar plebiscitul să se țină odată cu așa-zisele alegeri prezidențiale, în 9 aprilie.

Într-un comunicat al ambasadei americane la Tbilisi, publicat marți pe pagina sa din internet, se spune că Statele Unite nu vor recunoaște rezultatele referendumului „ilegal”, organizat „fără acordul explicit” al guvernului georgian. În declarație se mai spune că „asemenea acțiuni provocatoare subminează încrederea și negocierile internaționale de la Geneva” care au loc tocmai pentru a diminua tensiunile ce se mențin după războiul din august 2008, când trupele rusești au invadat Georgia.

Liderul separatist al Osetiei de Sud, Leonid Tibilov, a semnat în 6 februarie un ucaz privind organizarea referendumului. Georgia consideră că inițiativa liderilor separatiști este provocatoare, întrucât numele propus este similar cu cel al regiunii vecine din Federația Rusă, populată preponderent de etnici osetini, numită Republica Osetia de Nord – Alania, și poate să inspire o ulterioară unire a celor două regiuni. Anterior, Tibilov s-a abținut de la organizarea unui plebiscit pentru unirea celor două Osetii – de Nord și de Sud, idee al cărei adept era cu câțiva ani în urmă. Rusia a recunoscut independența regiunilor separatiste georgiene Osetia de Sud și Abhazia după războiul ruso-georgian din 2008, desfășurând în zonă mii de militari.

Miniștrii apărării din țările NATO se pregătesc să discute despre cheltuielile pentru securitatea colectivă și lupta cu terorismul, într-o reuniune la Bruxelles la care va participa, pentru prima oară, noul ministru al apărării din Statele Unite, James Mattis.

Marți, înaintea conferinței de două zile, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, s-a declarat încrezător că discuțiile vor reconfirma „importanța pe termen lung a relațiilor transatlantice” și a îndemnat țările membre să convingă SUA că vor crește cheltuielile pentru apărare.

Țările membre încearcă să obțină asigurări din partea SUA privind angajamentul față de alianța celor 28 de state, după ce președintele american Donald Trump a numit NATO o organizație „învechită”, amenințând să retragă sprijinul SUA dacă țările membre nu contribuie suficient la cheltuielile comune de securitate și a lăsat de înțeles că în viitor fiecare poate spera la atâta solidaritate, pentru cât „a plătit”.

Jens Stoltenberg a declarat că SUA, Marea Britanie, Polonia, Grecia și Estonia își respectă angajamentul de a contribui cu cel puțin 2% din PIB, iar Letonia, Lituania și România se apropie de acest obiectiv. Anul trecut, țările NATO au crescut cheltuielile pentru apărare ca reacție la anexarea de către Rusia în 2014 a peninsulei ucrainene Crimeea, dar și la creșterea amenințării teroriste.

Presa americană relatează că Rusia a desfășurat noi sisteme de rachete de croazieră, considerate de Statele Unite o încălcare a unui acord de control asupra armelor. Potrivit AP și The New York Times, Moscova a desfășurat în secret noi rachete terestre de croazieră, violând acordul din 1987 privind lichidarea rachetelor cu rază mică și medie de acțiune. Publicația The New York Times susține, citând oficiali americani nenumiți, că Rusia ar avea două batalioane de asemenea rachete care au devenit operaționale la finele anului trecut.

Anterior, administrația Obama a acuzat Rusia de violarea acordului ce interzice testarea de rachete balistice și de croazieră cu raza de acțiune între 500 și 5500 de kilometri. Dar președintele rus Vladimir Putin și-a apărat programul de rachete, argumentând că Statele Unite ar fi încălcat și ele tratatul și că noile rachete ar fi necesare pentru menținerea echilibrului de forțe.

Acuzațiile privind presupusa încălcare a tratatului au reapărut înaintea primei vizite la Bruxelles, în 15 februarie, la cartierul general al NATO, a ministrului american al apărării Jim Mattis. Desfășurarea rachetelor rusești a stârnit îngrijorare în Congresul de la Washington. Șeful comitetului pentru apărare din Senat, John McCain, a numit-o drept „o amenințare semnificativă la adresa forțelor SUA în Europa și a aliaților noștri din NATO”. McCain a spus că perioada desfășurării rachetelor sugerează că Putin „îl testează” pe președintele Donald Trump.

Anterior, în 14 februarie, a devenit cunoscut că Rusia a pus în stare de alertă maximă trupele sale din districtul de Vest, în cadrul unor ample aplicații militare.

Casa Albă de la Washington a anunțat că președintele Donald Trump i-a cerut consilierului său pentru securitate națională Michael Flynn să demisioneze din cauza „erodării nivelului de încredere”, în legătură cu discuțiile sale telefonice cu ambasadorul rus în Statele Unite, și nu din cauza că această situație ar reprezenta „o problemă juridică”.

Comentariul purtătorului de cuvânt al Casei Albe, Sean Spicer, din 14 februarie, vine la mai puțin de 24 de ore după ce Flynn a demisionat, urmare a acuzațiilor că ar fi indus în eroare oficiali ai administrației lui Trump despre discuția sa telefonică din decembrie cu ambasadorul rus Serghei Kislyak.

Demisia i-a făcut pe legislatori democrați și republicani să ceară investigarea posibilelor relații dintre guvernul Rusiei și consilierii președintelui american.

Donald Trump a denunțat în 14 februarie scurgerile de informații care au precedat demisia lui Flynn.

În momentul discuțiilor telefonice dintre Flynn și Kislyak, care au fost interceptate de serviciile secrete americane, președintele de atunci Barack Obama pregătea noi sancțiuni împotriva Moscovei ca răspuns la implicarea Rusiei în alegerile prezidențiale din Statele Unite.

Inițial, Flynn i-a spus vicepreședintelui Mike Pence că el n-a discutat despre sancțiuni cu Kislyak, dar apoi, în scrisoarea de demisie, a mărturisit că i-a oferit „informații incomplete” despre convorbirile telefonice.

Spicer a declarat, la briefingul de marți, că Trump și Casa Albă a examinat situația lui Flynn timp de câteva săptămâni și că solicitarea președintelui privind demisia sa în cele din urmă nu a fost cauzată de „o problemă juridică, ci de una de încredere”.

Casa Albă a anunțat că l-a numit consilier de securitate națională interimar pe Joseph Keith Kellogg.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a dat limpede de înțeles că guvernul Rusiei trebuie să „întoarcă” peninsula anexată Crimeea și să oprească violențele din estul Ucrainei, unde, cu sprijinul Moscovei, separatiștii luptă de aproape trei ani împotriva forțelor guvernamentale. Declarația a fost făcută marți, 14 februarie, de purtătorului de cuvânt al Casei Albe, Sean Spicer. Potrivit lui, Trump menține o poziție „extrem de dură” în raport cu Moscova. Totodată, a spus Spicer, președintele american speră că „ar putea îmbunătăți relațiile cu Rusia”.

Spicer a amintit că, în 3 februarie, reprezentantul SUA în Consiliul de Securitate al ONU, Nikki Haley, în prima sa luare de cuvânt, a condamnat în mod hotărât Rusia și a subliniat că „Crimeea este parte a Ucrainei” și că sancțiunile impuse în legătură cu anexarea peninsulei vor fi menținute până la preluarea controlului asupra acesteia de către Kiev.

Declarația lui Sean Spicer a fost un răspuns la temerile privind posibila relaxare a poziției SUA în raport cu Rusia, sugerată în repetate rânduri de Donald Trump. Noul ministru al finanțelor de la Washington, Steven Mnuchin, a declarat și el că sancțiunile impuse Rusiei în legătură cu Ucraina rămân în vigoare. Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea în martie 2014, acțiune condamnată de comunitatea internațională.

Guvernul britanic a declarat că nu va renunța la invitația înaintată președintelui american Donald Trump de a face o vizită de stat în Marea Britanie, la o dată ce urmează a fi stabilită. Este răspunsul dat unei petiții online care a strâns peste 1 milion 800 de mii de semnături și care cere ca vizita să fie una oficială, nu de stat, „pentru a nu o pune pe Majestatea Sa” într-o situație jenantă.

Invitația a fost înaintată de premierul Theresa May în cursul vizitei la Washington, dar opoziția în Marea Britanie s-a cristalizat mai ales după ce în ianuarie președintele Trump a semnat decretul privind interdicția temporară de intrare în Statele Unite a refugiaților și cetățenilor din șapte țări predominant musulmane.

Petiția va fi dezbătută luni în Parlamentul de la Londra, unde va fi discutată și o „contra-petiție” care a strâns peste 300 de mii de semnături. Atât răspunsul guvernului, cât și dezbaterea în Parlament sunt obligatorii pentru petiții semnate de peste 100 de mii de persoane.

Senatorul republican Roy Blunt, membru al comisiei pentru serviciile de informații (Senate Intelligence Committee) a declarat într-un interviu că este nevoie de o anchetă amplă, care să clarifice relațiile actualei administrații Trump cu Rusia.

Interviul, acordat unui post local de radio și preluat de CNN, vine la câteva ore după demisia consilierului prezidențial pentru securitate națională, Michael Flynn, bănuit că a discutat cu ambasadorul Rusiei la Washington despre sancțiunile americane împotriva Rusiei înainte de investirea președintelui Donald Trump.

Blunt a precizat că acum, comisia sa a primit această sarcină și trebuie să ancheteze „toate fațetele acestei probleme” pentru ca nimeni să nu ajungă la concluzii greșite.

Președintele Igor Dodon s-a declarat convins că până la urmă se va ajunge la negocierile trilaterale Bruxelles – Moscova – Chișinău pe care el le-a propus pentru a rezolva „contradicțiile” între acordul de liber schimb semnat de R.Moldova cu Rusia și cel semnat cu Uniunea Europeană, în cadrul Acordului de Asociere.

Într-un interviu pentru Europa Liberă, Dodon a declarat că în cursul discuțiilor pe care le-a avut recent la Bruxelles a atras atenția că președintele „nu poate iniția anularea acordului, dar Parlamentul sau poporul ar putea să inițieze, iar președintele o să-i susțină”.

Igor Dodon a mai declarat că „până la următoarele alegeri generale (anticipate sau nu) vectorul politic nu va fi, cel mai probabil, subiectul unui referendum”.

Președintele Igor Dodon a declarat că anul acesta ar putea avea loc două referendumuri, unul legat de anularea legii care transformă în datorie de stat așa-numitul „furt al miliardului” și unul privind extiderea prerogativelor prezidențiale în vederea dizolvării Parlementului.

Într-un interviu pentru Europa Liberă, Dodon a precizat că nu renunță la inițiativa sa de anulare a legii „miliardului” care se află în Parlament, în pofida faptul că nu este agreată nici de govern, nici de partenerii externi ai R. Moldova, în primul rând de Fondul Monetar Internațional.

„Nu renunț la anularea legii care pune „datoria miliardului” pe umerii cetățenilor. Inițiativa mea se află în Parlament și aș vrea un vot în plen, nominal. Dacă nu, socialiștii au inițiat un grup de inițiativă pentru un referendum național”, a spus Dodon în interviul pentru Europa Liberă.

Igor Dodon a anunțat totodată că până la începutul lunii martie va veni cu o inițiativă de modificare a Constituției, pentru a lărgi prerogativele președintelui privind cazurile în care poate dizolva Parlamentul. „Nu exclud că am putea ajunge la un referendum pentru atribuții suplimentare oferite președintelui țării. Scopul este să obținem alegeri generale anticipate”, a declarat Igor Dodon în interviul pentru Europa Liberă.

Președintele Igor Dodon a criticat din nou drept o „provocare” apropiata deschidere la Chișinău a unui oficiu de legătură NATO. Într-un interviu cu Europa Liberă, Dodon a avertizat că oficiul ar putea fi închis de „următorul guvern și parlament” și a precizat că nu vrea în R.Moldova „nici NATO, nici alianța militară din CSI.

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a declarat marți că România, Letonia și Lituania se îndreaptă spre îndeplinirea obiectivului Alianței Nord-Atlantice privind alocarea a cel puțin 2% din PIB pentru apărare, relatează agenția Reuters.

Aliații europeni și Canada au crescut cheltuielile pentru apărare cu 3,8% anul trecut, respectiv cu circa 10 miliarde de dolari mai mult decât în 2015, a declarat Stoltenberg într-o conferință de presă la Bruxelles, în timp ce alianța încearcă să pună capăt unei perioade de ani de zile de reduceri.

Președintele american Donald Trump a criticat în repetate rânduri faptul că aliații din NATO nu ar contribui suficient la cheltuielile comune de securitate, lăsând de înțeles că în viitor fiecare poate spera la atâta solidaritate, pentru cât „a plătit”.

Anul trecut, țările NATO au crescut cheltuielile pentru apărare ca reacție la anexarea de către Rusia în 2014 a peninsulei ucrainene Crimeea, dar și la creșterea amenințării teroriste.

La începutul anului, numărul preliminar al populaţiei stabile în Republica Moldova era de 3 milioane 550 de mii de persoane, în scădere faţă de aceeaşi perioadă a anului 2016 cu 2,2 mii persoane potrivit datelor Biroului Național de Statistică, citate de Unimedia.md. Mai mult de jumătate din populaţia ţării o constituie locuitorii din mediul rural 57,3%, față de 42,7% în mediul urban.

Senatul României a aprobat în unanimitate Ordonanța de urgență care abrogă Ordonanța 13, tot de urgență, adoptată de guvern pe 31 ianuarie și care dezincrima partial abuzul în serviciu. Votul decisiv aparține însă Camere deputaților. Ordonanța din 31 ianuarie, adoptată noaptea de guvernul Grindeanu, a provocat un val de proteste, intrat acum în a 14-a zi. Inițial, manifestanții au cerut aborgarea Ordonanței, acum se cere demisia guvernului. Luni, plenul Parlamentului României a avizat favorabil solicitarea președintelui Klaus Iohannis privind inițierea unui referendum național referitor la continuarea luptei împotriva corupției și asigurarea integrității funcției publice. Decizia a fost luată cu unanimitate de voturi și are un caracter consultativ, precizează Agerpres.