Cel mai important eveniment al anului trecut este încheierea acordului cu Fondul Monetar Internațional, a declarat premierul Pavel Filip în cursul întrevederii de vineri cu ambasadorul american James Pettit. Datorită acestui accord, Republica Moldova a avut din nou acces la sprijinul financiar al partenerilor externi, începând cu Uniunea Europeană. Premierul a declarat deasemni, relatară IPN; că sprijinul Statelor Unite și Uniunii Europene a fost crucial pentru stabilizarea situației economico-financiare în 2016. La rândul său, ambasadorul american a încurajat Guvernul să continue eforturile pentru implementarea reformelor.

Executivul de la București a aprobat joi la cererea guvernului Filip eliberarea celei de a doua tranșe de 50 de milioane de euro, din împrumutul de 150 de milioane. Premierul Pavel Filip a precizat vineri pe pagina sa de Facebook, că banii vor ajunge la Chișinău la sfîrșitul lunii februarie, relatează IPN. Prima tranșă, de 60 de milioane euro, a fost primită de R.Moldova în august 2016. Creditul românesc este pe 5 ani, cu o rată a dobânzii de 1,5%.

Aproximativ 2.000 de persoane participă la Minsk la un „Marș al belarușilor indignați” împotriva unei taxe pe parazitism, care ar trebui plătită de toți cei care nu muncesc, indiferent din ce motive. Manifestanții au scandat lozinci împotriva președintelui Lukașenka, au cerut demisia acestuia și alegeri libere. Manifestația e autorizată, iar poliția prezentă nu a intervenit.

Europa ar trebui să aloce mai mulți bani pentru apărare, dar cheltuielile militare trebuie să fie însoțite de investiții în dezvoltarea durabilă, a declarat vineri ministrul de externe german Sigmar Gabriel, la finalul reuniunii ministeriale a țărilor din grupul G20, desfășurată la Bonn. În ultimii ani, Statele Unite au cerut mereu aliaților europeni să aloce apărării cel puțin 2% din PIB. Noul președinte american, Donald Trump, a avertizat chiar că țările din NATO vor beneficia de securitate în funcție de cheltuielile pe care le fac pentruapărarea comună, o declarație care a provocat multă neliniște mai ales între țările NATO din flancul estic.

Noul ministru american al apărării Jim Mattis a declarat la Conferința internațională de Securitate de la Munchen că președintele Donald Trump sprijină total NATO, dar insistă ca partenerii europeni să suporte o parte rezonabilă din cheltuieli. „Toți recunoaștem amenințările care apar la periferiile NATO și mai departe” a mai spus Mattis, care a asigurat că Statele Unit vor lupta să apere și „libertatea generațiilor viitoare”. La rândul ei, ministrul german al apărării, Ursula von der Leyen a avertizat că unele țări „încep să se folosească de forță militară pentru a creea noi zone de influență”, referire indirectă la Rusia. Dar în războiul cu „societățile deschise”, a continuat von der Leyen se folosesc și „troli sau știri false”. „O Uniune Europeană stabilă este în interesul Statelor Unite, așa cum este și o Alianță Nord-Atlantică unită unită, puternică”, mai spus ministrul german al apărării.

Kremlinul nu este dezamăgit de felul în care decurg relațiile dintre Rusia și Statele Unite de când Donald Trump a preluat mandatul prezidențial, iar o evaluare a viitorului relației bilaterale poate fi făcută doar după o întâlnire a liderilor de la Moscova și Washington, a declarat purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov. „Încă nu au existat contacte substanțiale între cei doi lideri. Nu se știe când se va întâmpla asta”, a mai declarat Peskov la o conferință de presă. În campania electorală Donald Trump a vorbit des despre reașezarea relațiilor cu Rusia și despre cooperare, și în ultimele zile s-au înmulțit semnele de întrebare privind posibilele contacte ale echipei lui Trump cu Rusia.

Un tribunal local din Simferopl, în peninsula Crimeea controlată de Rusia, a amânat deschiderea procesului împotriva jurnalistului Mikola Semena, colaborator al postului nostru de radio. Potrivit corespondenților redacției ucrainene de la Europa Liberă, prima audiere a fost reprogramată pentru 28 feruarie, după ce unul din avocații lui a declarat să nu a putut pregăti cazul pentru ca i se confiscase computerul. Acesta i-a fost returnat vineri. Semena este acuzat de autoritățile pro-ruse de separatism, ceea ce i-ar putea aduce cinci ani de închisoare. El a fost reținut în aprilie, dar a fost eliberat după aceea cu interdicția de a părăsi Crimeea. Comitetul pentru Protejarea Jurnaliștilor a cerut ca toate acuzațiile să fie retrase pentru că criticile la adresa autorităților nu pot fi considerate delicte.

Vice-amiralul în rezervă Robert Harward a respins invitația președintelui Donald Trump de a fi consilier pe probleme de securitate națională. Trump i-a oferit această funcție lui Harward după ce a fost nevoit să-l demită pe Michael Flynn pentru că l-a indus în eroare pe vicepreședintele Mike Pence în legătură cu discuțiile avute cu ambasadorul Rusiei în Statele Unite. Harward, care e acum director executiv la Lockheed Martin, a spus că a refuzat postul oferit de Trump din motive familiale și financiare.

Premierul Republicii Moldova, Pavel Filip, a avut vineri o întrevedere cu ambasadorul american la Chișinău, James Pettit, cu care a discutat cadrul actual al relaţiilor bilaterale. Anul 2017 este unul semnificativ, pentru că se împlinesc 25 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre R. Moldova şi Statele Unite, se spune într-un comunicat al guvernului moldovean. Pavel Filip a afirmat că Statele Unite sînt un partener strategic al Republicii Moldova, iar sprijinul oferit acestei țări de către Washington e foarte valoros şi important. În cadrul întrevederii, James Pettit a încurajat guvernul moldovean să continue eforturile pentru punerea în practică a reformelor pentru îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei.

Datele finale ale recensământului populației și locuințelor care a avut loc în R. Moldova în 2014 vor fi făcute publice la 31 martie, a afirmat din nou directorul general al Biroului Național de Statistică Vitalie Valcov la o conferință de presă, la care a prezentat raportul de activitate al instituției, relatează IPN. Valcov a spus că activitatea de prelucrare a datelor recensământului a fost reluată în 2016, plîngându-se că BNS nu are suficient acces la datele administrative, ceea ce afectează calitatea, acoperirea și reprezentativitatea datelor statistice. O altă problemă menționată de șeful BNS este flexibilitatea redusă a management-ului resurselor umane și creșterea fluctuației lucrătorilor de la Biroului Național de Statistică, unde ponderea angajaților tineri este de doar 17%.

Curtea Supremă de Justiție a anunțat că își va menține practica de până acum și va publica mai departe pe site-ul său numele și prenumele persoanelor implicate în cazurile judecate de ea, denumirile societăţilor comerciale şi instituţiilor publice. Un comunicat informează că președintele CSJ, Mihai Poalelungi, a semnat o dispoziţie cu privire la conţinutul şi funcţionarea paginii web, ținându-se cont, între altele, de „discuţiile recente din mass-media referitoare la activitatea portalului instanţelor judecătoreşti”. Poziția CSJ pare să difere de cea a Ministerului Justiției. La începutul lunii, Ministerul a invocat protejarea datelor cu caracter personal pentru a limita posibilitățile de căutare pe portalul unic al instanțelor de judecată, așa încât dosarele și deciziile de judecată să nu mai poată fi căutate după numele celor implicați. Decizia a iritat jurnaliștii, iar Ministerul a spus că nu este definitivă.

Ministrul Securității și Justiției din Olanda, Stef Blok, a spus că Ucraina va relua, în această primăvară, căutarea rămășițelor umane în zona prăbușirii avionului malaezian pe ruta MH17, în vara anului 2014, soldată cu moartea a tuturor celor 298 de oameni aflați la bord, majoritatea fiind cetățeni olandezi. Declarația ministrului survine după ce, luna trecută, jurnaliștii au descoperit în regiunea Donbass un os al unei victime. Membrii familiilor victimelor au spus că ar putea insista asupra unor noi căutări oficiale. Concluziile preliminare ale unei anchete internațonale conduse de Olanda sugerează că avionul a fost doborât de o rachetă BUK adusă probabil din Rusia și lansată de pe teritoriul controlat de separatiștii pro-ruși.

Președintele american Donald Trump spune că Rusia pare să recurgă la acțiuni provocatoare ca trimiterea unei nave spion în apropierea coastei de est a Statelor Unite pentru că a ajuns la concluzia că îmbunătățirea relațiilor nu se va produce în curând. Într-o lungă conferință de presă, la care tema Rusiei a revenit frecvent, Trump a respins ideea că Rusia l-ar testa pe el prin trimiterea navei spion, desfășurarea unui nou sistem de rachete și a survolarea unui crucișător american în Marea Neagră de către avioane militare rusești. „Putin crede probabil că nu va putea încheia o înțelegere cu mine, pentru că nu ar fi un lucru popular pentru mine să închei o înțelegere”, a spus Trump. Dar a sugerat că un răspuns „brutal” din partea sa nu ar face decât să-i bucure pe rivalii săi politici.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a lăudat România pentru „eforturile majore de a crește bugetul pentru apărare la 2% din PIB în 2017”. Într-o declarație de presă citată de Agerpres, el a spus că România este un exemplu de urmat și de alte state membre ale Alianței Nord-Atlantice. „Într-o lume cu amenințări complexe și în evoluție, este nevoie atât de bugete mai mari pentru apărare, cât și de o mai justă împărțire a sarcinilor […] România oferă ambele”, se spune în declarație. Stoltenberg a mai afirmat că România dă dovadă de leadership prin găzduirea unei brigăzi multinaționale, întărind prezența NATO în flancul sud-estic al Alianței. Mai puțin de o pătrime din țările NATO își respectă angajamentul de cheltuieli pentru apărare, dar situația a început să se schimbe după agresiunea rusă în Ucraina.

Comisia Europeană a salutat drept „un pas foarte bun” decizia guvernului României de a abroga Ordonanța care elimina din Codul Penal unele forme de corupție. Vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a făcut declarația după convorbiri purtate joi la Bruxelles cu premierul român, Sorin Grindeanu. El a mai spus că Bucureștiul poate conta pe sprijin financiar pentru îmbunătățirea penitenciarelor din țară. Guvernul român condus de social democrați a renunțat la diluarea legislației anticorupție după protestele de stradă fără precedent. Instalat la începutul lunii ianuarie, cabinetul Grindeanu invocase suprapopularea penitenciarelor pentru a promova o amnistie aflată încă pe agenda Parlamentului, care ar pune în libertate și persoane condamnate pentru corupție.

Fostul premier britanic Tony Blair a anunțat că va încerca să convingă britanicii să se răzgândească în privința ieșirii țării lor din Uniunea Europeană. Potrivit BBC, Blair își va prezenta noua „misiune” într-un discurs pe care îl va rosti în cursul zilei, în care va susține că britanicii au votat la referendum pentru Brexit, „fără să aibă cunoștință despre adevăratele condiții” ale ieșirii din UE. Prim-ministru între 1997 și 2007, Blair își propune să adune sprijin pentru găsirea unei căi de a renunța la „goana actuală peste buza prăpastiei”, a relatat BBC. Guvernul britanic spune că este determinat să pună în practic Brexit-ul. Șefa guvernului, Theresa May, dorește să declanșeze până la sfârșitul lunii martie negocierile de ieșire a țării sale din UE.

Curtea Constituțională a decis că taxele pentru chiria manualelor plătite de elevii din clasele V - IX contravin Constituției, în timp ce, în clasele de liceu, taxele pentru manuale corespund legii. Secretarul Curții, Rodica Secrieru, a spus Europei Libere, că decizia are la bază prevederea constituțională că învățământul de stat este gratuit. „Decizia Curţii este aplicabilă imediat. Ceea ce înseamnă că manualele pentru clasele a V-IX , la fel ca şi pentru clasele primare, vor fi puse gratuit la dispoziţia elevilor”, a spus Secrieru. Instanța s-a pronunțat joi, în urma unei sesizări depuse de deputații socialiști Vasile Bolea și Vladimir Odnostalco împotriva Codului Educației.

Judecătoria Chișinău, sediul de la Buiucani, a decis joi să prelungească cu 30 de zile arestul la domiciliu al lui Ilan Shor care este cercetat penal în dosarele devalizării băncilor. Primar la Orhei, Shor se află în arest la domiciliul său din Chișinău din luna iunie anul trecut. Este bănuit de escrocherie în proporții deosebit de mari şi de spălare de bani. Cercetările durează de aproximativ doi ani, fără să fi avut loc vreo ședință de judecată pe fond. Într-un dosar conex, aceiași judecătorie a decis, cu o zi mai devreme, să-i aplice o măsură aspră altui inculpat, Veaceslav Platon. Acestuia i s-a interzis să mai ia parte la propriul proces pentru că ar fi manifestat lipsă de respect față de instanță. Avocații s-au plâns că ședința a avut loc fără ei. Apărarea susține că Platon ar fi fost bătut în închisoare și filmat în celulă și la întrevederea cu avocații. Conducerea Penitenciarului 13 a negat.

Un oficial al poliției din Pakistan a spus că bilanțul victimelor în urma unui atentat sinucigaș revendicat de gruparea Statul Islamic împotriva unui sanctuar sufit în sudul țării a crescut la 72 de morți și peste 150 de răniți. Serviciile de urgență au spus că printre victime se află cel puțin 30 de copii. Premierul Nawaz Sharif a condamnat atacul din Lal Shahbaz Qalandar, cel mai grav dintr-oserie de explozii care au avut loc în Pakistan în ultima săptămână.

Președintele american Donald Trump și-a apărat foștii consilieri în chestiunea contactelor confirmate sau presupuse ale acestora, de dinaintea începerii mandatului prezidențial, cu oficiali ruși. Trump a vorbit joi, la o conferință de presă, la câteva zile după demisia Consilierului pentru Securitate Națională al Casei Albe, Michael Flynn, din cauză că a tăinuit de șefii săi discuțiile cu ambasadorul rus la Washington despre sancțiunile americane impuse Rusiei pentru amestecul în Ucraina. Trump a spus că singura greșeală a lui Flynn a fost că nu a informat vicepreședintele. Trump a reiterat că nu are „nimic" în Rusia, calificând drept „știri false" informațiile privind posibilele contacte ale membrilor echipei sale cu agenți ai serviciilor de informații rusești. Între timp, vice amiralul Robert Harward a respins oferta președintelui de a-l înlocui pe Flynn în calitate de Consilier pentru Securitate Națională, invocând motive pur personale.

La cererea Departamentul american al Justiției, Curtea de Apel din San Francisco a decis abandonarea procedurii asupra ordinului împotriva imigrației semnat de Donald Trump. Președintele american a explicat că preferă să își revizuiască textul în loc să piardă timp în judecată. Nu se cunosc detalii, dar oficiali ai administrației au sugerat că un ordin nou poate interzice intrarea în țară numai străinilor din cele șapte țări predominant musulmane vizate în primul ordin care nu mai călătoriseră niciodată în Statele Unite. În felul acesta, locuitorii țărilor vizate care se află legal în Statele Unite n-ar mai fi afectați, eliminându-se una din cauzele pentru care primul ordin a fost suspendat. Bob Ferguson, procurorul general al Statului Washington, care obținuse suspendarea ordinului a spus că anunțul administrației reprezintă o „recunoaștere a înfrângerii”.

Miniștrii Apărării din țările NATO au convenit să întărească prezența navală a Alianței în Marea Neagră, ca răspuns la acțiunile Rusiei. Secretarul General, Jens Stoltenberg, a spus după reuniunea de joi că NATO va organiza mai multe exerciții militare în Marea Neagră, iar rotația navelor sale militare va fi „din ce în ce mai frecventă”. A fost prima reuniune la Bruxelles, la care a luat parte și noul ministru american al apărăii, James Mattis. Stoltenberg a subliniat că această prezență întărită în apropierea Rusiei are scop „defensiv” și „nu are în nici un caz scopul provocării unui conflict sau escaladării tensiunilor”. Mai multe țări aliate au trimis deja trupe în România, unde NATO convenise să mențină o prezență de la trei pînă la cinci mii de militari.

Aflat la Bruxelles, premierul român Sorin Grindeanu a reafirmat că guvernul său vrea să continue lupta cu corupția. La o conferință de presă împreună cu Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Grindeanu a declarat că dorește ca „în viitor, dacă vorbim despre ceea ce s-a discutat foarte mult în România, și anume reglementările din domeniul justiției, ca aceste lucruri să se întâmple în Parlament, printr-o dezbatere cât mai largă”. La aceeași conferință de presă, premierul român a declarat că săptămâna viitoare va înainta o propunere pentru un nou ministru al justiție care ar putea fi o persoană „care nu face parte din coaliția de guvernare, o persoană apolitică”.

Guvernul Grindeanu a încercat la sfârșitul lunii ianuarie să schimbe Codurile penale, dezincriminând astfel parțial abuzul în serviciu, printr-o Ordonanță de urgență. O decizie care a produs cele mai mari proteste în România de la revoluția din decembrie 1989.

Ministerul economiei de la Chișinău a propus spre dezbatere publică un proiect de lege privind declararea construcției conductei de gaze Ungheni – Chișinău drept utilitate publică de interes național, urmând ca statul moldovean să cumpere terenurle care vor fi traversate de gazoduct, relatează IPN. Potrivit estimărilor din studiul de fezabilitate, costul de achiziție a terenurilor respective și cheltuielile de despăgubire a proprietarilor de teren afectați de lucrările de construcție a conductei se vo ridica la aproximatiiv 600.000 de euro. Lucrarea va fi finanțată din împrumuturile acordate guvernului moldoveană de Banca Europeană pentru Dezvoltare și Banca Europeană pentru Investiții, dintr-un grant acordat de UE, și din contribuția Guvernului moldovean.

Secretarul de stat american Rex Tillerson i-a spus omologului său rus Serghei Lavrov că Rusia trebuie să-și îndeplinească promisiunile legate de Ucraina, dacă e să fie cooperare între Moscova și administrația președintelui Donald Trump. Vorbind joi după convorbirile cu Lavrov de la Bonn, în Germania, Tillerson a spus că Statele Unite sînt pregătite să conlucreze, cu Rusia dacă există teren comun pentru cooperare. El a precizat însă că în căutarea unui nou teren comun, Washingtonul așteaptă ca Rusia să-și onoreze angajamentele față de acordurile de la Minsk în ce privește estul Ucrainei, și să contribuie la rducerea violențelor din această țară. După discuția cu Tillerson de la Bonn, Lavrov a spus că cei doi au vorbit chestiuni legate de Siria, Ucraina și Afganistan, și că au căzut de acord să se miște înainte acolo unde interesele lor coincid. Lavrov a mai spus că divergențele de opinii nu se pot rezolva toate deodată. Tillerson și Lavrov s-au întîlnit în marginea reuniunii miniștrilor de externe din țările membre în Grupul celor 20 de state puternic industrializate care are loc la Bonn.