Noul vicepreședinte american Mike Pence s-a întâlnit la München cu cancelara Germaniei, Angela Merkel, cu care a discutat despre conflictele din Siria și Libia și procesul de pace din estul Ucrainei. Întrevederea a avut loc în marginea Conferinței internaționale de Securitate de la München. Înainte de a vorbi cu Pence, primul contact al cancelarei Merkel cu noua administrație americană a fost o convorbire telefonică, luna trecută, cu președintele Donald Trump despre care nu s-a relatat nimic. De data aceasta, purtătorul de cuvânt al guvernului german a declarat că Angela Merkel și Mike Pence au discutat și despre „relația bilaterală strânsă și amicală” dintre Statele Unite și Germania.

Ministrul rus de externe Sergei Lavrov a declarat la Conferința internațională de securitate de la München, că Rusia vrea o relație „pragmatică” cu Statele Unite, bazată pe respect reciproc și recunoașterea faptului că ambele țări sunt responsabile pentru stabilitatea globală. Lavrov a deplâns și faptul că unii lideri occidentali nu s-au debarasat de mentalitatea Războiului Rece, deși perioada respectivă este de mult istorie. El s-a plâns din nou de faptul că extinderea NATO a creat noi tensiuni în Europa, dar a declarat că Rusia și Statele Unite trebuie să reia colaborarea militară, fără de care discuțiile politice sunt lipsite de substanță. Referitor la criza din Ucraina, Sergei Lavorv a susținut că Ucraina și nu Rusia ar fi responsabilă de continuarea conflictului din estul Ucrainei, pentru că guvernul de la Kiev ar fi cel care nu respectă acordurile de la Minsk de încetare a luptelor.

La București continuă protestele anti-guvernamentale și împotriva corupției, ajunse în a 13-a zi. Potrivit corespondentei Europei Libere, Sabina Fati, la ora aceasta în fața sediului guvernului, în Piața Victoriei, demonstrează aproape o mie de persoane, copii cu părinții lor. „Ei au venit cu huliganii, noi venim cu copiii”, se arată în evenimentul creat pe Facebook de grupul „Corupția ucide”.

Vicepreședintele american Mike Pence i-a asigurat pe aliații europeni că noua administrație americană susține NATO și va fi alături de Europa, chiar și atunci când caută noi căi de a coopera cu Rusia. Vorbind sâmbătă la Conferința de Securitate de la München, Pence a reafirmat însă că și aliații europeni trebuie să contribuie la cheltuielile apărării comune în cadrul NATO. Referitor la Rusia, Pence a afirmat că Moscova trebuie să respecte acordurile de pace de la Minsk și să procedeze la o detensionare a situației din estul Ucrainei. „Statele Unite vor continua să țină Rusia responsabilă, chiar dacă noi căutăm un nou teren comun. Președintele Trump crede că se poate găsi'”, a spus Pence în primul discurs major de politică externă ținut în afara Statelor Unite.

Cancelara Germaniei, Angela Merkel, a asigurat în alocuțiunea ținută la Conferința de Securitate de la München, că țara sa va încerca să-și mărească bugetul apărării la 2% din PIB, așa cum s-a stabilit în cadrul NATO. Pe de altă parte, ea a afirmat că relațiile cu Rusia rămân complicate, chiar dacă este importantă cooperarea cu Rusia în lupta cu terorismului islamist. Cancelara a ținut însă să precizeze că nu Islamul în sine este pericolul (un apropos la decretul anti-imigrație emis de președintele Trump în primele zile ale președinției, blocat între timp) și că țările musulmane trebuie incluse în lupta cu terorismul.

Persoanele care vor comite evaziune fiscală ar putea fi scutite de răspunderea penală, dacă acceptă să achite benevol, în decurs de 30 de zile, prejudiciul cauzat bugetului. Un proiect de modificare a Codului Penal a fost înaintat pentru dezbateri de către Ministerul Finanțelor, relatează IPN.
Autorii proiectului argumentează că având în vedere că suma achitată de contribuabil poate constitui şi 200% în plus faţă de prejudiciul cauzat bugetului, norma penală își atinge scopul. Iar o acțiune penală ar costa numai statul un proces care nu aduce nici un beneficiu.

Mii de mexicani au format vineri „un zid uman'' de-a lungul frontierei dintre Mexic și Statele Unite în semn de protest față de planul președintelui Donald Trump de a construi un zid la granița cu Mexicul, care ar urma sa fie finanțat de țara vecină. Protestul survine la aproape la o lună decând președintele Donald Trump a preluat Casa Albă și a semnat un decret executiv prin care se lansează construirea zidului.

Lucrările de sâmbătă ale Conferinței internaționale de Securitate de la München vor fi dominate de primul discurs ținut de vicepreședintele american Mike Pence în afară țării, de la care se așteaptă o clarificare a liniei de politică externă a administrației Trump. Potrivit unui consilier al Casei Albe, Pence va reafirma angajamnetul Statelor Unite față de NATO, dar și cerința noii administrații ca aliații europeni să suporte o parte mai mare din cheltuielile pentru apărarea comună. Tot sâmbătă, la conferința de la München vor mai vorbi cancelara germană Angela Merkel, ministrul rus de externe Serghei Lavrov, secretarul general al ONU, Antonio Guterres și secretarul general NATO Jens Stoltenberg.

Noul secretar de stat american Rex Tillerson a declarat că Statele Unite nu vor coopera militar cu Rusia în Siria, atâta timp cât Moscova nu acceptă faptul că nu toate grupările de opoziție sunt grupări teroriste. Este retorica regimului lui Bashar al-Assad, sprijinit de Rusia. Criza din Siria a fost discutată la Bonn, unde Tillerson s-a întâlnit cu miniștrii de externe din Franța, Germania, Turcia pe marginea reuniunii ministeriale G20.

Croația și Albania, țări NATO, au avertizat că Serbia ar putea reprezenta din nou o amenințare iminentă la adresa securității Kosovo. Într-o scrisoare adresată secretarului general NATO înainte de Conferința de Securitate de la München, miniștrii apărării din cele două țări au atras atenția asupra amenințărilor repetate proferate de Serbia, dar și asupra acțiunilor de provocare la adresa Kosovo. Cei doi sunt de părere că Belgradul, care nu a recunoscut niciodată independența Kosovo, ar putea încerca să anexeze nordul sârd al acestei țări, după scenariul Rusiei în Crimeea. Serbia pe de altă parte, acuză Pristina că ar vrea să provoace un nou război.

Președinele ucrainean Petro Poroșenko, vorbind în marginea Conferinței pentru securitate de la München, a avertizat Occidentul că nu este momentul să caute o ameliorare a relațiilor cu Rusia prin relaxarea sau ridicareaa sancțiunilor. În opinia lui Poroșenko, ambițiile Moscovei nu se limitează la Ucraina și pensinsula Crimeea. Din 2014, Statele Unite și UE au impus o serie de sancțiuni Rusiei, ca urmare a intervenției din Ucraina și anexarea abuzivă a peninsulei Crimeea, dar în ultimul timp se înmulțesc vocile, de ambele părți ale Atlanticului, care cer ridicarea fie și parțială a acestor sancțiuni.

Națiunile Unite au avertizat că în estul Ucrainei, numărul copiilor care au nevoie urgent de ajutor umanitar a crescut la aproape un milion. UNICEF apreciază că situația dramatică se datorează faptul că tensiunile rămân pronunțate în estul Ucrainei, de unde peste 1,7 milioane de oameni au fugit. De la izbucnirea luptelor între separațiștii pro-ruși și armata ucraineana în martie 2014, se extimează că peste 9.700 de persoane au murit în conflict.

Casa Albă a respins relatările din presă că ar exista planuri ca în jur de 100 de mii de membri ai Gărzii Naționale să fie folosiți pentru a-i prinde și deporta pe imigranții ilegali din Statele Unite. Declarația Casei Albe a venit la numai câteva minunte după ce agenția Associated Press publicase o știre că ar fi văzut un document conținând această propunere făcută de noul șef al securității interne, generalul în rezervă John Kelly. AP susține că propunerea este circulată de două săptămâni printre angajații Serviciului de Securitate Internă (Homeland Security). Țelul operațiunii ar fi circa un milion de ilegali. Ce surprinde este și amploarea geografică a operațiunii care s-ar întinde în nord, până în statul Oregon, iar la est, pînă la New Orleans, foarte departe de granița americano-mexicană. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe a respins categoric relatarea AP drept „total falsă” și „iresponsabilă”.

Cel mai important eveniment al anului trecut este încheierea acordului cu Fondul Monetar Internațional, a declarat premierul Pavel Filip în cursul întrevederii de vineri cu ambasadorul american James Pettit. Datorită acestui accord, Republica Moldova a avut din nou acces la sprijinul financiar al partenerilor externi, începând cu Uniunea Europeană. Premierul a declarat deasemni, relatară IPN; că sprijinul Statelor Unite și Uniunii Europene a fost crucial pentru stabilizarea situației economico-financiare în 2016. La rândul său, ambasadorul american a încurajat Guvernul să continue eforturile pentru implementarea reformelor.

Executivul de la București a aprobat joi la cererea guvernului Filip eliberarea celei de a doua tranșe de 50 de milioane de euro, din împrumutul de 150 de milioane. Premierul Pavel Filip a precizat vineri pe pagina sa de Facebook, că banii vor ajunge la Chișinău la sfîrșitul lunii februarie, relatează IPN. Prima tranșă, de 60 de milioane euro, a fost primită de R.Moldova în august 2016. Creditul românesc este pe 5 ani, cu o rată a dobânzii de 1,5%.

Aproximativ 2.000 de persoane participă la Minsk la un „Marș al belarușilor indignați” împotriva unei taxe pe parazitism, care ar trebui plătită de toți cei care nu muncesc, indiferent din ce motive. Manifestanții au scandat lozinci împotriva președintelui Lukașenka, au cerut demisia acestuia și alegeri libere. Manifestația e autorizată, iar poliția prezentă nu a intervenit.

Europa ar trebui să aloce mai mulți bani pentru apărare, dar cheltuielile militare trebuie să fie însoțite de investiții în dezvoltarea durabilă, a declarat vineri ministrul de externe german Sigmar Gabriel, la finalul reuniunii ministeriale a țărilor din grupul G20, desfășurată la Bonn. În ultimii ani, Statele Unite au cerut mereu aliaților europeni să aloce apărării cel puțin 2% din PIB. Noul președinte american, Donald Trump, a avertizat chiar că țările din NATO vor beneficia de securitate în funcție de cheltuielile pe care le fac pentruapărarea comună, o declarație care a provocat multă neliniște mai ales între țările NATO din flancul estic.

Noul ministru american al apărării Jim Mattis a declarat la Conferința internațională de Securitate de la Munchen că președintele Donald Trump sprijină total NATO, dar insistă ca partenerii europeni să suporte o parte rezonabilă din cheltuieli. „Toți recunoaștem amenințările care apar la periferiile NATO și mai departe” a mai spus Mattis, care a asigurat că Statele Unit vor lupta să apere și „libertatea generațiilor viitoare”. La rândul ei, ministrul german al apărării, Ursula von der Leyen a avertizat că unele țări „încep să se folosească de forță militară pentru a creea noi zone de influență”, referire indirectă la Rusia. Dar în războiul cu „societățile deschise”, a continuat von der Leyen se folosesc și „troli sau știri false”. „O Uniune Europeană stabilă este în interesul Statelor Unite, așa cum este și o Alianță Nord-Atlantică unită unită, puternică”, mai spus ministrul german al apărării.

Kremlinul nu este dezamăgit de felul în care decurg relațiile dintre Rusia și Statele Unite de când Donald Trump a preluat mandatul prezidențial, iar o evaluare a viitorului relației bilaterale poate fi făcută doar după o întâlnire a liderilor de la Moscova și Washington, a declarat purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov. „Încă nu au existat contacte substanțiale între cei doi lideri. Nu se știe când se va întâmpla asta”, a mai declarat Peskov la o conferință de presă. În campania electorală Donald Trump a vorbit des despre reașezarea relațiilor cu Rusia și despre cooperare, și în ultimele zile s-au înmulțit semnele de întrebare privind posibilele contacte ale echipei lui Trump cu Rusia.

Un tribunal local din Simferopl, în peninsula Crimeea controlată de Rusia, a amânat deschiderea procesului împotriva jurnalistului Mikola Semena, colaborator al postului nostru de radio. Potrivit corespondenților redacției ucrainene de la Europa Liberă, prima audiere a fost reprogramată pentru 28 feruarie, după ce unul din avocații lui a declarat să nu a putut pregăti cazul pentru ca i se confiscase computerul. Acesta i-a fost returnat vineri. Semena este acuzat de autoritățile pro-ruse de separatism, ceea ce i-ar putea aduce cinci ani de închisoare. El a fost reținut în aprilie, dar a fost eliberat după aceea cu interdicția de a părăsi Crimeea. Comitetul pentru Protejarea Jurnaliștilor a cerut ca toate acuzațiile să fie retrase pentru că criticile la adresa autorităților nu pot fi considerate delicte.

Vice-amiralul în rezervă Robert Harward a respins invitația președintelui Donald Trump de a fi consilier pe probleme de securitate națională. Trump i-a oferit această funcție lui Harward după ce a fost nevoit să-l demită pe Michael Flynn pentru că l-a indus în eroare pe vicepreședintele Mike Pence în legătură cu discuțiile avute cu ambasadorul Rusiei în Statele Unite. Harward, care e acum director executiv la Lockheed Martin, a spus că a refuzat postul oferit de Trump din motive familiale și financiare.

Premierul Republicii Moldova, Pavel Filip, a avut vineri o întrevedere cu ambasadorul american la Chișinău, James Pettit, cu care a discutat cadrul actual al relaţiilor bilaterale. Anul 2017 este unul semnificativ, pentru că se împlinesc 25 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre R. Moldova şi Statele Unite, se spune într-un comunicat al guvernului moldovean. Pavel Filip a afirmat că Statele Unite sînt un partener strategic al Republicii Moldova, iar sprijinul oferit acestei țări de către Washington e foarte valoros şi important. În cadrul întrevederii, James Pettit a încurajat guvernul moldovean să continue eforturile pentru punerea în practică a reformelor pentru îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei.

Datele finale ale recensământului populației și locuințelor care a avut loc în R. Moldova în 2014 vor fi făcute publice la 31 martie, a afirmat din nou directorul general al Biroului Național de Statistică Vitalie Valcov la o conferință de presă, la care a prezentat raportul de activitate al instituției, relatează IPN. Valcov a spus că activitatea de prelucrare a datelor recensământului a fost reluată în 2016, plîngându-se că BNS nu are suficient acces la datele administrative, ceea ce afectează calitatea, acoperirea și reprezentativitatea datelor statistice. O altă problemă menționată de șeful BNS este flexibilitatea redusă a management-ului resurselor umane și creșterea fluctuației lucrătorilor de la Biroului Național de Statistică, unde ponderea angajaților tineri este de doar 17%.

Curtea Supremă de Justiție a anunțat că își va menține practica de până acum și va publica mai departe pe site-ul său numele și prenumele persoanelor implicate în cazurile judecate de ea, denumirile societăţilor comerciale şi instituţiilor publice. Un comunicat informează că președintele CSJ, Mihai Poalelungi, a semnat o dispoziţie cu privire la conţinutul şi funcţionarea paginii web, ținându-se cont, între altele, de „discuţiile recente din mass-media referitoare la activitatea portalului instanţelor judecătoreşti”. Poziția CSJ pare să difere de cea a Ministerului Justiției. La începutul lunii, Ministerul a invocat protejarea datelor cu caracter personal pentru a limita posibilitățile de căutare pe portalul unic al instanțelor de judecată, așa încât dosarele și deciziile de judecată să nu mai poată fi căutate după numele celor implicați. Decizia a iritat jurnaliștii, iar Ministerul a spus că nu este definitivă.

Ministrul Securității și Justiției din Olanda, Stef Blok, a spus că Ucraina va relua, în această primăvară, căutarea rămășițelor umane în zona prăbușirii avionului malaezian pe ruta MH17, în vara anului 2014, soldată cu moartea a tuturor celor 298 de oameni aflați la bord, majoritatea fiind cetățeni olandezi. Declarația ministrului survine după ce, luna trecută, jurnaliștii au descoperit în regiunea Donbass un os al unei victime. Membrii familiilor victimelor au spus că ar putea insista asupra unor noi căutări oficiale. Concluziile preliminare ale unei anchete internațonale conduse de Olanda sugerează că avionul a fost doborât de o rachetă BUK adusă probabil din Rusia și lansată de pe teritoriul controlat de separatiștii pro-ruși.