Aproximativ 350.000 de copii sunt „captivi” în zona de vest a orașului Mosul, iar forțele irakiene și aliații lor trebuie „să facă tot posibilul pentru a-i proteja”, a avertizat duminică organizația britanică „Salvați Copiii”. Armata irakiană le-a cerut locuitorilor să rămână în case pe durata ofensivei pentru eliberarea vestului orașului, o bătălie ce se anunță dificilă și a cărei miză este să recucerească ultimul bastion din Irak al Statului Islamic.

Senatorul american republican John McCain a luat apărarea mass-media în fața celui mai nou atac al președintelui Donald Trump, care într-o postare recentă pe Twitter a calificat așa-numita presă tradițională drept „dușmanul poporului american”. McCain a atras atenția că în istoria modernă multe dictaturi au început prin atacuri la adresa presei. Senatorul a precizat că nu crede că președintele Donald Trump ar avea ambiții de dicatator. „Nu spun că președintele Trump încearcă să fie un dictator. Spun doar că trebuie să învățăm lecțiile istoriei", a declarat senatorul republican într-un interviu cu postul de televiziune NBC.

Cancelara germane Angela Merkel s-a ridicat în apărarea presei. Fără a menționa comentariile președintelui Trump, dna Merkel a declarat la Conferința internațională de Securitate de la München, că are „un mare respect pentru jurnalișt” și a reamintit că libertatea presei este „un pilon extrem de semnificativ al democrației".

În capitala Albaniei, la Tirana, peste 10.000 de persoane au demonstrat cerând alegeri libere și un guvern tehnocrat. Protestele au fost organizate de Partidul Democrat de opoziție. Anul acesta, pe 18 iunie, în Albania au loc alegeri generale, la patru ani după ce coaliția de stânga a actualului premier a preluat puterea de la Partidul Democrat. De atunci, coaliția a câștigat toate alegerile locale, iar democrații s-au plâns că sunt furați și au cerut reforme pentru garantarea unor alegeri corecte. Partidul Democrat insistă asupra implementării recomandărilor făcute Albaniei de Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și dorește adoptarea votului electronic, ca modalitate de a împiedica fraudele electorale.

Sâmbătă la București, câteva sute de persoane au continuat manifestațiile anti-guvernamentale, pentru a 19-a zi consecutiv. În cursul serii, într-un interviu televiziat, premierul Sorin Grindeanu a spus că „a auzit mesajul celor care protestează seară de seară în fața Palatului Victoria”, motiv pentru care guvernul a luat deja decizia de a abroga controversata Ordonanță de urgență care dezincrimina parțial abuzul în serviciu. Dar, premierul a reamintit că rămâne problema unor decizii ale Curții Constituționale care nu sunt puse în practică cât și problema supraîncărcării penitenciarelor. Grindeanu a promis, însă, din nou că orice decizie în viitor se va lua în Parlament, după o dezbatere publică largă.

Festivalul internațional de film de la Berlin s-a încheiat sâmbătă seară iar Ursul de aur, principalul premiu, a fost câștigat de filmul maghiar „Despre trup și suflet” de Ildiko Enyedi. Dana Bunescu, din România, a câștigat Ursul de Argint pentru montajul filmului „Ana, mon amour”, de Calin Peter Netzer. Dana Bunescu este cunoscută deja pentru montajul unor filme remarcabile între care „Autobiografia lui Nicolae Ceaușescu”, „Moartea dommnului Lăzărescu” și „4 luni, 3 săptămâni și 2 zile”.

De luni, în estul Ucrainei intră în vigoare un nou acord de încetare a luptelor între rebelii separatiști pro-ruși și armata ucraineana. Noul armistițiu a fost convenit de miniștrii de externe din Ucraina, Rusia, Germania și Franța (așa-numitul format Normandia), reuniți la München, cu ocazia Conferinței internaționale de Securitate. Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a precizat sâmbătă că acordul se referă și la „începerea retragerii armamentului greu” din estul Ucrainei. Conflictul militar dintre armata ucraineană și separatiștii proruși, izbucnit în aprilie 2014, s-a soldat până în prezent cu circa 10.000 de morți. În pofida celui mai recent armistițiu din decembrie 2016, luptele au continuat în estul Ucrainei, iar de la începutul lunii februarie circa 30 de persoane și-au pierdut viața în aceste confruntări.

La Barcelona, în Spania, sâmbătă, peste 160 de mii de persoane au demonstrat cerând guvernului să-și țină promisiunea din 2015 de a primi „mii de refugiați” până în 2017. Manifestația a fost organizată de primăria orașului, relatează agențiile de presă. În 2015, Spania s-a angajat să primească în doi ani 17.000 candidați la azil deja admiși în alte țări. Peste 210.000 de migranți au ajuns în Europa în 2016 traversând Marea Mediterană, potrivit Națiunilor Unite, majoritatea provenind din Siria, Afganistan și Irak. Aproape trei mii și-au pierdut viața în timpul traversării.

Țările baltice au cerut NATO și Statelor Unite să continue întărirea apărării flancului estic al Alianței. În marginea Conferinței internaționale de Securitate de la München, liderii celor trei state baltice s-au întîlnit cu vicepreședintele american Mike Pence iar președinta Lituaniei, Dalia Grybauskaite, a precizat că țara sa dorește sprijin de la noua administrație pentru extinderea apărării aeriene a țărilor baltice. „Fără sprijinul apărării aeriene americane, nu vom fi complet protejați", a declarat ea într-un interviu cu agenția AFP. Ulterior, vicepreședintele Pence a postat pe Twitter mesajul: „Am reafirmat angajamentul american față de securitatea lor și parteneriatul nostru”.

Noul vicepreședinte american Mike Pence s-a întâlnit la München cu cancelara Germaniei, Angela Merkel, cu care a discutat despre conflictele din Siria și Libia și procesul de pace din estul Ucrainei. Întrevederea a avut loc în marginea Conferinței internaționale de Securitate de la München. Înainte de a vorbi cu Pence, primul contact al cancelarei Merkel cu noua administrație americană a fost o convorbire telefonică, luna trecută, cu președintele Donald Trump despre care nu s-a relatat nimic. De data aceasta, purtătorul de cuvânt al guvernului german a declarat că Angela Merkel și Mike Pence au discutat și despre „relația bilaterală strânsă și amicală” dintre Statele Unite și Germania.

Ministrul rus de externe Sergei Lavrov a declarat la Conferința internațională de securitate de la München, că Rusia vrea o relație „pragmatică” cu Statele Unite, bazată pe respect reciproc și recunoașterea faptului că ambele țări sunt responsabile pentru stabilitatea globală. Lavrov a deplâns și faptul că unii lideri occidentali nu s-au debarasat de mentalitatea Războiului Rece, deși perioada respectivă este de mult istorie. El s-a plâns din nou de faptul că extinderea NATO a creat noi tensiuni în Europa, dar a declarat că Rusia și Statele Unite trebuie să reia colaborarea militară, fără de care discuțiile politice sunt lipsite de substanță. Referitor la criza din Ucraina, Sergei Lavorv a susținut că Ucraina și nu Rusia ar fi responsabilă de continuarea conflictului din estul Ucrainei, pentru că guvernul de la Kiev ar fi cel care nu respectă acordurile de la Minsk de încetare a luptelor.

La București continuă protestele anti-guvernamentale și împotriva corupției, ajunse în a 13-a zi. Potrivit corespondentei Europei Libere, Sabina Fati, la ora aceasta în fața sediului guvernului, în Piața Victoriei, demonstrează aproape o mie de persoane, copii cu părinții lor. „Ei au venit cu huliganii, noi venim cu copiii”, se arată în evenimentul creat pe Facebook de grupul „Corupția ucide”.

Vicepreședintele american Mike Pence i-a asigurat pe aliații europeni că noua administrație americană susține NATO și va fi alături de Europa, chiar și atunci când caută noi căi de a coopera cu Rusia. Vorbind sâmbătă la Conferința de Securitate de la München, Pence a reafirmat însă că și aliații europeni trebuie să contribuie la cheltuielile apărării comune în cadrul NATO. Referitor la Rusia, Pence a afirmat că Moscova trebuie să respecte acordurile de pace de la Minsk și să procedeze la o detensionare a situației din estul Ucrainei. „Statele Unite vor continua să țină Rusia responsabilă, chiar dacă noi căutăm un nou teren comun. Președintele Trump crede că se poate găsi'”, a spus Pence în primul discurs major de politică externă ținut în afara Statelor Unite.

Cancelara Germaniei, Angela Merkel, a asigurat în alocuțiunea ținută la Conferința de Securitate de la München, că țara sa va încerca să-și mărească bugetul apărării la 2% din PIB, așa cum s-a stabilit în cadrul NATO. Pe de altă parte, ea a afirmat că relațiile cu Rusia rămân complicate, chiar dacă este importantă cooperarea cu Rusia în lupta cu terorismului islamist. Cancelara a ținut însă să precizeze că nu Islamul în sine este pericolul (un apropos la decretul anti-imigrație emis de președintele Trump în primele zile ale președinției, blocat între timp) și că țările musulmane trebuie incluse în lupta cu terorismul.

Persoanele care vor comite evaziune fiscală ar putea fi scutite de răspunderea penală, dacă acceptă să achite benevol, în decurs de 30 de zile, prejudiciul cauzat bugetului. Un proiect de modificare a Codului Penal a fost înaintat pentru dezbateri de către Ministerul Finanțelor, relatează IPN.
Autorii proiectului argumentează că având în vedere că suma achitată de contribuabil poate constitui şi 200% în plus faţă de prejudiciul cauzat bugetului, norma penală își atinge scopul. Iar o acțiune penală ar costa numai statul un proces care nu aduce nici un beneficiu.

Mii de mexicani au format vineri „un zid uman'' de-a lungul frontierei dintre Mexic și Statele Unite în semn de protest față de planul președintelui Donald Trump de a construi un zid la granița cu Mexicul, care ar urma sa fie finanțat de țara vecină. Protestul survine la aproape la o lună decând președintele Donald Trump a preluat Casa Albă și a semnat un decret executiv prin care se lansează construirea zidului.

Lucrările de sâmbătă ale Conferinței internaționale de Securitate de la München vor fi dominate de primul discurs ținut de vicepreședintele american Mike Pence în afară țării, de la care se așteaptă o clarificare a liniei de politică externă a administrației Trump. Potrivit unui consilier al Casei Albe, Pence va reafirma angajamnetul Statelor Unite față de NATO, dar și cerința noii administrații ca aliații europeni să suporte o parte mai mare din cheltuielile pentru apărarea comună. Tot sâmbătă, la conferința de la München vor mai vorbi cancelara germană Angela Merkel, ministrul rus de externe Serghei Lavrov, secretarul general al ONU, Antonio Guterres și secretarul general NATO Jens Stoltenberg.

Noul secretar de stat american Rex Tillerson a declarat că Statele Unite nu vor coopera militar cu Rusia în Siria, atâta timp cât Moscova nu acceptă faptul că nu toate grupările de opoziție sunt grupări teroriste. Este retorica regimului lui Bashar al-Assad, sprijinit de Rusia. Criza din Siria a fost discutată la Bonn, unde Tillerson s-a întâlnit cu miniștrii de externe din Franța, Germania, Turcia pe marginea reuniunii ministeriale G20.

Croația și Albania, țări NATO, au avertizat că Serbia ar putea reprezenta din nou o amenințare iminentă la adresa securității Kosovo. Într-o scrisoare adresată secretarului general NATO înainte de Conferința de Securitate de la München, miniștrii apărării din cele două țări au atras atenția asupra amenințărilor repetate proferate de Serbia, dar și asupra acțiunilor de provocare la adresa Kosovo. Cei doi sunt de părere că Belgradul, care nu a recunoscut niciodată independența Kosovo, ar putea încerca să anexeze nordul sârd al acestei țări, după scenariul Rusiei în Crimeea. Serbia pe de altă parte, acuză Pristina că ar vrea să provoace un nou război.

Președinele ucrainean Petro Poroșenko, vorbind în marginea Conferinței pentru securitate de la München, a avertizat Occidentul că nu este momentul să caute o ameliorare a relațiilor cu Rusia prin relaxarea sau ridicareaa sancțiunilor. În opinia lui Poroșenko, ambițiile Moscovei nu se limitează la Ucraina și pensinsula Crimeea. Din 2014, Statele Unite și UE au impus o serie de sancțiuni Rusiei, ca urmare a intervenției din Ucraina și anexarea abuzivă a peninsulei Crimeea, dar în ultimul timp se înmulțesc vocile, de ambele părți ale Atlanticului, care cer ridicarea fie și parțială a acestor sancțiuni.

Națiunile Unite au avertizat că în estul Ucrainei, numărul copiilor care au nevoie urgent de ajutor umanitar a crescut la aproape un milion. UNICEF apreciază că situația dramatică se datorează faptul că tensiunile rămân pronunțate în estul Ucrainei, de unde peste 1,7 milioane de oameni au fugit. De la izbucnirea luptelor între separațiștii pro-ruși și armata ucraineana în martie 2014, se extimează că peste 9.700 de persoane au murit în conflict.

Casa Albă a respins relatările din presă că ar exista planuri ca în jur de 100 de mii de membri ai Gărzii Naționale să fie folosiți pentru a-i prinde și deporta pe imigranții ilegali din Statele Unite. Declarația Casei Albe a venit la numai câteva minunte după ce agenția Associated Press publicase o știre că ar fi văzut un document conținând această propunere făcută de noul șef al securității interne, generalul în rezervă John Kelly. AP susține că propunerea este circulată de două săptămâni printre angajații Serviciului de Securitate Internă (Homeland Security). Țelul operațiunii ar fi circa un milion de ilegali. Ce surprinde este și amploarea geografică a operațiunii care s-ar întinde în nord, până în statul Oregon, iar la est, pînă la New Orleans, foarte departe de granița americano-mexicană. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe a respins categoric relatarea AP drept „total falsă” și „iresponsabilă”.

Cel mai important eveniment al anului trecut este încheierea acordului cu Fondul Monetar Internațional, a declarat premierul Pavel Filip în cursul întrevederii de vineri cu ambasadorul american James Pettit. Datorită acestui accord, Republica Moldova a avut din nou acces la sprijinul financiar al partenerilor externi, începând cu Uniunea Europeană. Premierul a declarat deasemni, relatară IPN; că sprijinul Statelor Unite și Uniunii Europene a fost crucial pentru stabilizarea situației economico-financiare în 2016. La rândul său, ambasadorul american a încurajat Guvernul să continue eforturile pentru implementarea reformelor.

Executivul de la București a aprobat joi la cererea guvernului Filip eliberarea celei de a doua tranșe de 50 de milioane de euro, din împrumutul de 150 de milioane. Premierul Pavel Filip a precizat vineri pe pagina sa de Facebook, că banii vor ajunge la Chișinău la sfîrșitul lunii februarie, relatează IPN. Prima tranșă, de 60 de milioane euro, a fost primită de R.Moldova în august 2016. Creditul românesc este pe 5 ani, cu o rată a dobânzii de 1,5%.

Aproximativ 2.000 de persoane participă la Minsk la un „Marș al belarușilor indignați” împotriva unei taxe pe parazitism, care ar trebui plătită de toți cei care nu muncesc, indiferent din ce motive. Manifestanții au scandat lozinci împotriva președintelui Lukașenka, au cerut demisia acestuia și alegeri libere. Manifestația e autorizată, iar poliția prezentă nu a intervenit.