Șeful guvernului libian sprijinit de ONU, Fayez al-Sarraj, a supraviețuit unei tentative de asasinat la Tripoli, după ce unul din vehiculele coloanei sale oficiale a fost atacat cu focuri de armă, relatează agențiile internaționale de presă. Guvernul de uniune națională condus de Al-Sarraj și susținut de Națiunile Unite a preluat puterea în capitala Tripoli în martie 2016, comunitatea internațională sperînd atunci că asta va pune capăt tulburărilor din Libia. Guvernul Al-Sarraj nu a fost însă recunoscut de parlamentul ales de la Tobruk, unde se află un guvern rival.

Kremlinul și diplomația rusă susțin decizia lui Vladimir Putin de a aproba recunoașterea documentelor emise de autoritățile separatiste din estul Ucrainei, spunînd că e un gest umanitar care nu contravine legislației internaționale. Decretul semnat sâmbătă a fost criticat în primul rând de Germania și Franța, care mediază negocierilor de pace, și care spun că e o decizie care subminează acordurile de la Minsk. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, spune însă că ordinul președintelui nu e o recunoaștere a autorităților din regiunile separatiste pro-ruse Lugansk și Donețk. Ucraina, Statele Unite și UE au acuzat Rusia că sprijină forțele separatiste din estul Ucrainei cu arme și personal, acuzații respinse categoric de Moscova.

Ambasadorul Rusiei la Națiunile Unite, Vitali Ciurkin, a încetat din viață, a anunțat ministerul rus de externe, citat de Interfax. Ciurkin deținea funcția din 2006. Adjunctul ambasadorului rus la ONU a declarat agenției Associated Press că Ciurkin a murit la spitalul Presbiterian din New York, unde fusese dus cu puțin timp înainte de a înceta din viață. Cauza decesului nu e cunoscută. Ciurkin a murit cu o zi înainte de a împlini 65 de ani.

Potrivit unei relatări în exclusivitate a cotidianului „New York Times”, un avocat al președintelui american Donald Trump l-ar fi ajutat pe un avocat apropiat de opoziția ucraineană pro-rusă să înainteze administrației americane un plan alternativ pentru soluționarea crizei din estul Ucrainei. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins luni relatarea drept „absurdă” și a spus că Moscova nu știe nimic despre presupusul plan alternativ de pace. Cotidianul american a relatat că Michael Cohen, avocatul lui Trump, i-ar fi transmis acest plan fostului consilier pentru securitate națională Michael Flynn. Cohen este anchetat de FBI pentru posibile contacte cu agenți ai serviciilor de informații ruse, suspiciuni pe care el le respinge. Planul ar fi fost întocmit de avocatul Andri Artemenko, care susține că poate dovedi cît de corupt e președintele ucrainean Petro Poroșenko. Presupusul plan prevede retragerea trupelor rusești din estul Ucrainei și organizarea unui referendum în Ucraina prin care să se decidă dacă peninsula Crimeea să fie „închiriată” Rusiei pentru 50 sau 100 de ani. Rusia a anexat abuziv Crimeea în martie 2014.

Plenul Senatului de la București a adoptat cu 110 voturi „pentru”, un vot „împotrivă” și nouă abțineri legea de respingere a controversatei Ordonanțe de urgență nr. 13, care dezincrimina parțial abuzul în serviciu, și care fusese abrogată deja de guvernul României. Ordonanța nr. 13 a provocat începînd de acum 20 de zile ample proteste în toată România. Liderul grupului parlamentar PSD din Senat, Șerban Nicolae, a spus că soluția găsită e una forțată, dar constituțională, relatează Hotnews.ro. Legea de respingere a Ordonanței 13 intră marți în dezbaterea Camerei Deputaților, care va vota asupra ei în cursul zilei.

Liderul legislativului din Autonomia găgăuză, Alexandr Tarnavski, a anunțat că se retrage din funcție din cauză că nu vorbește limbă găgăuză. Potrivit Unimedia, Tarnavski a spus într-o înregistrare video că „nu e corect să începi lucrul de la încălcarea postulatelor de bază”.

Președintele Parlamentului de la Chișinău, Andrian Candu, s-a întâlnit cu membrii delegației Fondului Monetar Internaţional, care vizitează Moldova între 14 - 28 februarie. Unimedia îl citează pe Candu cu declarația că acordul cu FMI nu înseamnă doar finanțare, ci în primul rând sprijin pentru aplicarea de către guvernul moldovean a reformelor pe care acesta și le-a asumat. Noul șef al misiunii FMI la Chișinău, Ben Kelmanson, a spus că expreții fondrului analizează acum evoluția recentă a economiei și a situației politice din R. Moldovași vor face analiza și evoluția politică a țării. Acordul pe trei ani cu FMI a fost aprobat în noiembrie 2016.

Vicepreședintele Statelor Unite, Mike Pence, a reafirmat la sediul NATO din Bruxelles sprijinul ferm al administrației Trump pentru Alianța Nord-Atlantică și pentru rolul acesteia în asigurarea securității. Vorbind la o conferință de presă comună la Bruxelles, alături de secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, Pence a spus că țara sa își va respecta angajamentele, adăugînd că și aliații europeni trebuie să-și respecte promisiunile de a mări cheltuielile militare: „Președintele [american Donald Trump] asteaptă progrese [în acest sens] până la sfîrșitul lui 2017.” Este vorba de angajamentul tuturor țărilor NATO de a ridica bugetul apărării la 2% din PIB. Referitor la criza din Ucraina, Mike Pence a reiterat poziția Statelor Unite potrivit căreia Washingtonul nu ignoră responsabilitatea Rusiei, chiar dacă administrația va căuta căi noi de a coopera cu Moscova. Pence a îndemnat, de asemenea, Alianța Nord-Atlantică să se adapteze la noua situație de securitate mondială, fie că e vorba de terorism sau de domeniul cibernetic.

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg s-a declarat convins că mesajul de sprijin pentru Alianță dat de vicepreședintele Pence, de ministrul apărării James Mattis, și de președintele american Donald Trump (în două convorbiri telefonice) fac parte din linia de politică a actualei administrații, susținută de faptul că Statele Unite participă cu trupe la operațiunile de întărire a prezenței militare NATO în țările din flancul estic al Alianței.

În timpul campaniei electorale, Donald Trump a făcut mai multe remarci critice la adresa NATO, ceea ce a dus la întrebări legate de intenția noii administrații americane de a continua tradiționala cooperare transatlantică, care funcționează de mai mult de 70 de ani.

Vicepreședintele american Mike Pence a declarat la Bruxelles că Statele Unite doresc să continue parteneriatul cu Uniunea Europeană, și a spus că președintele Donald Trump e angajat ferm în acest sens. Pence s-a întâlnit luni dimineată cu președintele Consiliului European, Donald Tusk, și avea în program o întrevedere cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. După discuțiile cu Pence, Donald Tusk a spus că Uniunea Europeană poate conta pe sprijinul fără echivoc al Statelor Unite. Uniunea Europeană e îngrijorată din cauza mai multor afirmații ale lui Donald Trump din timpul campaniei electorale, între altele și aceea în care Trump a a salutat Brexit-ul și în care s-a declarat convins că și alte țări din UE vor urma exemplul Marii Britanii.

Vladimir Putin a semnat sâmbătă un decret prin care sunt recunoscute actele de identitate, diplomele de studii și profesionale, certificatele de naștere și de deces emise de auto-proclamatele republici separatiste Lugansk și Donețk din Ucraina, chiar dacă în mod oficial Federația Rusă nu a recunoscut aceste teritorii ucrainene. Decretul precizează că ar fi vorba de o măsură temporară până la soluționarea crizei.

Statele Unite nu vor jefui rezervele de petrol ale Irakului, a spus luni ministrul american al apărării, James Mattis, într-o vizită neanunțată la Bagdad. Mattis a încercat să risipească temerile provocate de o serie de declarații ale președintelui Donald Trump în campania electorală, potrivit cărora Statele Unite ar fi trebuit să folosească rezervele de petrol irakiene pentru a finanța operațiunile militare americane. Mattis urmează să se întâlnească cu responsabili irakieni în prima sa vizită în această țară în calitate de ministru al apărării. Duminică, forțele irakiene au anunțat lansarea unei ofensive finale asupra orașului Mosul care e ultimul bastion al milițiilor organizației teroriste Statul Islamic.

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov spus că relatările din presa britanică potrivit cărora structuri ale statului rus s-ar fi implicat în tentativa de lovitură de stat din Muntenegru din octombrie 2016 sînt fabulații. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a calificat și el aceste acuzații drept absurde, spunînd că „Rusia nu a intervenit, nu intervine și nu intenționează să intervină în treburile interne ale unui alt stat”. Potrivit unei relatări a cotidianului britanic „Sunday Telegraph” de la sfîrșitul săptămânii trecute, oficialități britanice sunt de părere că autoritățile ruse s-ar fi aflat în spatele planului din octombrie 2016 de a-l ucide pe fostul premierul muntenegrin de orientare pro-occidentală Milo Djukanovic, cu intenția de a împiedica aderarea Muntenegrului la NATO.

Președintele Parlamentului, Andrian Candu, s-a întâlnit cu echipa de experți ai Fondului Monetar Internaţional care se află în vizită de lucru la Chișinău pentru a verifica îndeplinirea angajamentelor asumate de Republica Moldova la încheierea unui acord de împrumut salvator cu FMI, anul trecut. Potrivit unui comunicat de presă, Candu a promis că Parlamentul și Guvernul vor colabora pentru „implementarea cu succes a reformelor” de care depinde primirea integrală a împrumutului pe trei ani, de 180 de milioane de dolari. Republica Moldova a primit o primă tranșă în noiembrie trecut. Ulterior, FMI și alți donatori au criticat o inițiativă a lui Candu cunoscută drept amnistie fiscală prin care spicherul propunea ștergerea unor datorii istorice față de buget ale companiilor moldovene și legalizarea veniturilor nedeclarate ale persoanelor fizice.

Vicepreședintele american Mike Pence le-a spus oficialilor europeni la Bruxelles că administrația Trump vrea să „aprofundeze” relația Statelor Unite cu Uniunea Europeană. Președintele Donald Trump alarmase liderii europeni când a sprijinit decizia Marii Britanii să părăsească Uniunea Europeană și a sugerat luna trecută că alte țări ar putea să urmeze. În convorbirea sa cu Federica Mogherini, șefa politicii externe și de securitate europeană, Pence a spus că este bucuros de „oportunitatea explorării căilor de aprofundare a relațiilor”. La Bruxelles, vicepreședintele american se mai întâlnește cu președinții Consiliului European și Comisiei Europene, precum și cu Secretarul General al NATO. Aflat la Conferința de Securitate de la München, la sfârșitul săptămânii trecute, Pence a transmis mesajul președintelui Trump că Statele Unite își mențin angajamentul „neclintit” de a rămâne ''cel mai mare aliat'' al Europei și că „susțin în mod ferm NATO”.

Vicepremierul Andrei Galbur, ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, i-a dat noi asigurări Secretarului General adjunct al NATO, Rose Gottemoeller, că guvernul moldovean este hotărât să deschidă Oficiul de Legătură NATO la Chișinău. Potrivit unui comunicat al ministerului, Galbur și Gottemoeller s-au întâlnit duminică, în marginea Conferinței de Securitate de la München. Președintele Igor Dodon se opune deschiderii acestui Oficiu și i-a prezentat obiecțiile lui Gottemoeller la începutul lunii, când a vizitat sediul NATO la Bruxelles. Dar Guvernul spune că Oficiul de Legătură, compus de experți civili din statele NATO și condus de un diplomat dintr-o țară membră, va fi deschis în această primăvară, conform unui acord încheiat cu Alianța Nord-Atlantică anul trecut.

Statele Unite au criticat decizia Rusiei de a recunoaște pașapoartele și alte documente emise de autoritățile separatiste din estul Ucrainei. Ambasada americană la Kiev a spus că decretul de sâmbătă al președintelui rus Vladimir Putin „este alarmant și contrazice scopurile convenite prin Acordurile de la Minsk”, înțelegerile privind aplanarea conflictului, vechi de doi ani. Aproape zece mii de oameni au fost uciși în războiul declanșat în aprilie 2014. Declarațiile președintelui american Donald Trump, care dorește îmbunătățirea relațiilor cu Rusia, au dat naștere speculațiilor că Statele Unite își vor relaxa poziția negativă față de amestecul Rusiei în estul Ucrainei.

Camera superioară a Parlamentului britanic, Camera Lorzilor, urmează să înceapă astăzi dezbaterea legislației care îi va permite șefei guvernului, Theresa May, să declanșeze mecanismul ieșirii țării din Uniunea Europeană. Legislația aprobată deja de camera inferioară a Parlamentului de la Londra îi permite Theresei May să invoce articolul 50 al Tratatului de la Lisabona, care dă startul unei perioade de doi ani pentru negocierea divorțului între Marea Britanie și Uniunea Europeană. În Camera Comunelor, legislația propusă de guvern a fost adoptată fără amendamente. Dar guvernul nu are sprijinul majorității în Camera Lorzilor, unde pot să apară modificări, inclusiv includerea obligativității unui vot al parlamentului asupra înțelegerii finale care va fi negociată de executiv cu Uniunea Europeană.

În România, mii de oameni au înfruntat duminică frigul și ploaia, participând la proteste antiguvernamentale pentru a 20-a zi la rând. Aproximativ trei mii de protestatari s-au adunat în fața Guvernului de la București pentru a menține presiunea asupra autorităților. Dar numărul protestatarilor, care, în punctul culminant al demonstrațiilor, ajunsese la 600 de mii de oameni, a scăzut substanțial, după ce Guvernul Grindeanu și-a abrogat ordonanța de diluare a legislației anticorupție, iar ministrului Justiției a fost demis. Abrogarea ordonanței controversate care a cauzat protestele mai trebuie aprobată de Parlament.

Vicepreședintele american Mike Pence se va întâlni astăzi cu liderii instituțiilor Uniunii Europene și NATO, la Bruxelles, punctul final al unei săptămâni de eforturi diplomatice cu scopul liniștirii Europa dezorientate de noul președinte Donald Trump. Vicepreședintele Pence a sosit la Bruxelles după Conferința de Securitate de la München, unde a transmis mesajul președintelui Trump că Statele Unite își mențin angajamentul „neclintit” de a rămâne ''cel mai mare aliat'' al Europei și că „susțin în mod ferm NATO”. Declarațiile lui Pence au fost salutate de lideri europeni, dar, la Moscova, au cauzat ceea ce un oficial rus a numit „dezamăgire”, pentru că ar „da vina fără echivoc” pe Rusia pentru conflictul din Ucraina.

În Republica Belarus, protestele față de un nou impozit care are scopul să reducă beneficiile sociale s-au răspândit în afara capitalei. Duminică, mii de oameni au protestat în Gomel și alte orașe, după o demonstrație similară care a avut loc cu două zile mai devreme la Minsk. Protestele față de așa numita „Lege împotriva parazitării sociale” sunt cele mai mari din ultimii ani. Ele s-au desfășurat fără incidente, chiar dacă nu primiseră autorizația prealabilă a autorităților. Peste 60 de mii de oameni au semnat o periție împotriva legii, care impune o taxă de aproximativ 200 de dolari pe an pentru cei care au fost angajați în câmpul muncii mai puțin de jumătate de an.

Mii de oameni au ieșit în stradă la Tbilisi pentru a sprijini un popular post de televiziune în fața unei presupuse tentative guvernamentale de a-l închide. Demonstrația de duminică a avut loc la o zi după ce postul Rustavi-2 și-a suspendat emisia în semn de protest față de ceea ce a numit atacuri ale guvernului împotriva libertății presei. Postul de televiziune care s-ar bucura de cea mai mare audiență în Georgia se află în mijlocul unei dispute între proprietari încă din 2015. Conducerea televiziunii este îngrijorată că guvernul ar vrea să închidă Rustavi-2, dar premierul Giorgi Margvelashvili și-a exprimat printr-un purtător de cuvânt sprijinul pentru televiziune.

Forțele irakiene spun că au recucerit 15 sate în partea vestică a orașului Mosul în cadrul ofensivei sprijinite de forțele americane de alungare completă a grupării Statul Islamic din cea mai mare localitate pe care aceasta o controlează. În cursul nopții, forțele irakiene au avansat și către aeroportul amplasat la sud de oraș, dar au întâmpinat o rezistență puternică. Mosul a fost ocupat și declarat capitală a sa de către gruparea Statul Islamic în 2014. Armata irakiană sprijinită pe teren de miliții șiite și combatanți kurzi a început operațiunea de recucerire a orașului în octombrie 2016, eliberând de atunci cartierele de pe malul estic al Tigrului. Pe 19 februarie, premierul Haidar al-Abadi a anunțat lansarea următoarei faze a ofensivei.

Un influent senator republican a promis că va insista asupra pedepsirii Rusiei pentru presupusa interferență în alegerile prezidențiale din Statele Unite. Vorbind duminică la conferința de securitate de la München, Lindsey Graham, a spus că noi sancțiuni anti-ruse vor fi impuse de Congres, pe măsură ce confruntările politice postelectorale să vor domoli. Luna trecută, agențiile de securitate americane au ajuns la concluzia că președintele rus Vladimir Putin a ordonat anul trecut o „campanie de influență” în Statele Unite pentru a submina încrederea în sistemul electoral american și să a-l ajută pe Donald Trump să câștige alegerile.

Ministrul apărării american Jim Mattis a anunțat că-i va prezenta în curând președintelui Donald Trump recomandarea în privința numărului militarilor din Afganistan, unde războiul intră în al 16-lea an. Vorbindu-le jurnaliștilor la Abu Dhabi, Mattis a spus că mai adună încă informațiile necesare pentru a decide dacă recomandă sau nu majorarea contingentului de militari pe teren, iar președintele este deschis să-i asculte sfatul. Sâmbătă, Mattis s-a întâlnit cu președintele afgan Ashraf Ghani în München. Urma să călătorească în Afganistan, duminică, dar a fost împiedicat de vremea rea. Numărul militarilor americani în Afganistan este limitat la 8400 după ce fostul președinte Barack Obama a insistat să fie redus, iar responsabilitatea de asigurare a securității să fie transmisă forțelor afgane.

Aproximativ 350.000 de copii sunt „captivi” în zona de vest a orașului Mosul, iar forțele irakiene și aliații lor trebuie „să facă tot posibilul pentru a-i proteja”, a avertizat duminică organizația britanică „Salvați Copiii”. Armata irakiană le-a cerut locuitorilor să rămână în case pe durata ofensivei pentru eliberarea vestului orașului, o bătălie ce se anunță dificilă și a cărei miză este să recucerească ultimul bastion din Irak al Statului Islamic.