Miliardarul ucrainean Dmitro Firtash a fost arestat la Viena în baza unui mandat de arest european. Arestul la cererea autorităților spaniole a avut loc la doar câteva minute după ce o instanță austriacă a aprobat extrădarea lui Firtash în Statele Unite, unde acesta este acuzat de dare de mită. În Spania, Firtash este căutat pentru spălare de bani. Nu este limpede cum și dacă arestul va împiedica extrădarea. Statele Unite vor să-l judece pentru că ar fi dat mită de 18,5 milioane de dolari pentru a deschide mine de titan în India. În vârstă de 51 de ani, miliardarul care a fost aliat al fostului președinte ucrainean Victor Ianukovici respinge acuzațiile și spune că sunt „absurde”.

Președintele american Donald Trump a condamnat în premieră înmulțirea incidentelor antisemite în Statele Unite, în urma unei serii de amenințări cu bombă primite de centre ale comunităților evreiești și vandalizarea unui cimitir evreiesc. Vorbind în urma unei vizite la Muzeul de istorie afro-americană din Washington, Trump a spus că „antisemitismul este oribil” și că „trebuie să înceteze”. Cel puțin zece centre ale comunității evreiești din cinci state americane au primit amenințări cu bombă, iar câteva au fost evacuate luni pentru scurtă vreme. La week-end, o sută de pietre de mormânt într-un cimitir evreiesc din St. Louis, Missouri, au fost răsturnate într-un act de profanare.

Președintele Igor Dodon, președintele Parlamentului Andrian Candu și premierul Pavel Filip au spus că instituțiile pe care le reprezintă trebuie să comunice și să evite „blocajul instituțional”, în ciuda divergențelor de opinie pe care le au în multe chestiuni, de la orientarea externă la recuperarea miliardului. Cei trei au făcut declarațiile în urma unor convorbiri la președinție, la invitația șefului statului. „Noi trebuie să găsim soluții ca opiniile diferite pe care le avem să nu încetinească activitatea între instituții”, a spus premierul Filip, precizând că acesta a fost „unul din subiectele cele mai importante” ale discuției. Președintele Dodon a îndemnat la cooperare în „problemele stringente” ale cetățenilor, iar spicherul Candu a spus că întâlnirea trebuie să dea un semnal și potențialilor investitori că divergențele dintre instituții nu le vor afecta planurile.

Ministrul economiei Octavian Calmîc a invitat companiile din România să investească în întreprinderile moldovene pe care Guvernul le pregătește pentru privatizare în jumătatea a doua a anului curent. Calmîc a adresat invitația cu ocazia unei vizite la București, unde s-a întâlnit astăzi cu omologul său român Alexandru Petrescu. Un comunicat al părții române spune că cei doi au discutat și despre „eficientizarea realizării proiectelor majore în domeniile gazelor naturale și energiei electrice”, am citat. România și Republica Moldova vor să realizeze interconexiuni ale rețelelor electrice și să extindă până la Chișinău gazoductul Iași-Ungheni, dar planurile trenează.

Procuratura Generală de la Kiev a deschis o anchetă împotriva deputatului Andri Artemenko, autorul unui controversat plan de pace în Ucraina, pe care l-a transmis asociaților președintelui american Donald Trump. Procurorul general, Iuri Luțenko, a spus la o conferință de presă că ancheta are scopul să stabilească dacă deputatul a comis un act de trădare, propunând în planul său ca Ucraina să lase Rusiei peninsula Crimeea în schimbul recâștigării controlului în Donbas. New York Times a scris luni că planul deputatului ucrainean care mai presupunea relaxarea sancțiunilor occidentale impuse Rusiei a ajuns pe masa fostului consilier pentru securitate națională al administrației Trump, Michael Flynn. Acesta a fost demis după mai puțin de o lună de aflare în funcție, pentru că nu și-a informat pe deplin șefii despre discuțiile pe care le-a purtat cu ambasadorul rus la Washington.

Ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a spus că neutralitatea militară a Suediei și Finlandei este esențială pentru securitatea regiunii Mării Baltice. Lavrov a făcut declarația după convorbiri purtate la Moscova cu omoloaga sa suedeză, Margot Wallstrom. Șefa diplomației suedeze este citată spunând, la rândul său, că „politica de nealiniere a Suediei la blocuri militare este solidă”. În Suedia și Finlanda, sprijinul popular pentru aderarea celor două țări la NATO a crescut substanțial după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia și sprijinul militar oferit de Rusia separatiștilor don estul Ucrainei, în 2014.

Președintele ucrainean Petro Poroșenko a cerut astăzi noi sancțiuni pentru a pedepsi Rusia, în urma deciziei acesteia de a recunoaște pașapoartele și alte documente emise de autoritățile separatiste din estul Ucrainei. Kremlinul a spus că decizia sa poartă un caracter „umanitar” și a fost luată din dorința de a ajuta locuitorii regiunilor separatiste Donețk și Luhansk, cărora Kievul le-ar refuza eliberarea unor acte vitale. Președintele ucrainean a spus însă că recunoașterea pașapoartelor emise de rebeli contravine acordurilor de pace încheiate la Minsk cu doi ani în urmă. Măsura anunțată de Moscova la sfârșitul săptămânii trecute a mai fost criticată de ambasada Statelor Unite la Kiev.

Poliția spaniolă a deschis focul pentru a opri un camion cu butelii de gaz, care se deplasa pe contrasens în Barcelona, dar autoritățile au exclus ulterior versiunea unui atentat terorist. Șoferul camionului, un suedez de 32 de ani, a fost reținut și dus la spital pentru un examen medical, după ce refuzase somația de a opri. Ministrul de interne spaniol Juan Ignacio Zoido a scris pe Twittter că șoferul a avut în trecut „probleme psihiatrice”. Poliția a spus că a deschis focul după câțiva kilometri de urmărire a camionului, care a lovit în goană câteva mașini în apropierea portului din Barcelona.

În România, Camera Deputaților a respins aproape în unanimitate Ordonanța de urgență nr. 13, care dilua legislația anticorupție și a cauzat proteste fără precedent. Fiind forul decizional, Camera Deputaților a mai adoptat Ordonanța nr. 14, care o abrogă pe cea precedentă. Votul dublu de astăzi îndepărtează temerile că alianța de guvernare dominată de social-democrați ar mai încerca să păstreze unele amendamente legislative care au declanșat protestele. Ordonanța 13 dezincrimina parțial abuzul în serviciu și limita perioada în care se poate denunța o faptă de corupție la șase luni de la producerea faptei. A declanșat proteste non-stop de 20 de zile, care au culminat pe 5 februarie cu demonstrația a circa 600 de mii de oameni la București și în alte orașe ale României.

Președintele azer Ilham Aliev și-a numit soția în funcția nou creată de prim-vicepreședintă. Astfel, Mehriban Alieva va putea prelua locul soțului ei, dacă președintele decedează sau nu-și mai poate exercita atribuțiile. În vârstă de 52 de ani, prima doamnă de la Baku este și vicepreședintă a partidului de guvernare, Azerbaidjanul Nou. Ea mai conduce fundația Heidar Aliev, o mare organizație care poartă numele socrului său. Acesta a fost președinte în țara sud-caucaziană bogată în hidrocarburi din 1993 până la moartea sa, în 2003, transmițându-i funcția propriului fiu. Ilham Aliev se mai află la putere și astăzi, fiind acuzat frecvent de persecutarea oponenților politici, corupție și nepotism.

Președintele naționalist al Serbiei, Tomislav Nikolic, a spus că nu va candida pentru un al doilea mandat la alegerile din luna aprilie și va sprijini, în schimb, candidatura pe premierul pro-european Aleksandar Vucic. „Am căzut de acord să conducem împreună țara și mai departe”, a spus Nikolici presei după convorbiri purtate cu Vucic, luni seara, adăugând că împărțirea funcțiilor va fi discutată după alegeri. Cei doi au difuzat o declarație comună în care au pledat pentru „unitate” în vederea rezolvării problemelor regionale și evitării crizelor. Partidul Progresiv al lui Vucic l-a nominalizat pe 17 februarie pe premier să candideze la prezidențiale. În ziua următoare, ministrul de externe Ivica Dacic a spus că Partidul său Socialist o să-l sprijine pe premier și i-a cerut președintelui Nikolic să procedeze la fel.

Președintele Iogr Dodon s-a întâlnit cu premierul Pavel Filip și președintele Parlamentului, Andrian Candu, pentru a constata că divergențele de abordare rămân neschimbate cînd vine vorba de Acordul de Asociere cu UE, deschiderea Oficiului de informare NATO la Chișinău, abrogarea legii prin care creditul acordat Băncii Naționale este trecut în datoria publică, organizarea de alegeri generale anticipate sau a unui referendum pentru extinderea prerogativelor prezidențiale. Un punct de convergență menționat de toți trei este necesitatea de a rezolva problema transnistreană. Președintele Parlamentului, Candu, a anunțat că se va crea un grup de experți de la Președinție, Parlament și Guvern, plus experți internaționali, pentru a căuta soluții care să fie înaintate în formatul de negocieri 5+2. Cei trei au salutat și acest prim dialog, inițiat de președinte, pentru că vine să evite un blocaj între instituțiile statului, perspectivă care îngrijorează atît partenerii externi ai R.Moldova, cât și potențiali investitori, a precizat premierul Pavel Filip.

În România, patronul trustului „Realitatea -Cațavencu”, Sorin Ovidiu Vîntu a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Bucureşti la opt ani de închisoare cu executare în dosarul privind devalizarea Fondului Naţional de Investiţii. Instanţa a dispus şi confiscarea a aproximativ 13 milioane de dolari. Vîntu este în penitenciar din iulie 2016, când a fost condamnat definitiv la şase ani şi două luni de închisoare în dosarul privind devalizarea societăţii Petromservice.

Președintele american Donald Trump l-a numit luni pe generalul Herbert Raymond McMaster, 54 de ani, în funcția de consilier pentru securitate națională, în locul lui Michael Flynn. Președintele Trump, într-un anunț video, l-a caracterizat drept „un om cu extraordinar talent și extraordinară experiență”. McMaster a servit în Irak și Afganistan, unde a coordonat și un program de combatere a corupției. Recent, generalul McMaster fusese însărcinat să conducă un studiu despre modul în care poate fi contracarată agresiunea militară a Rusiei.

Parlamentul de la Londra a dezbătut invitația adresată președintelui american Donadl Trump de a face o vizită oficială în Marea Britanie, după ce peste un million 800 de mii de persoane au semnat o petiție împotriva vizitei. Dezbtarea nu a implicat vreun vot sau vreo decizie care să fie impusă guvernului, dar s-au auzit multe voci critice, atât din partea opoziției cât și a unor parlamentari conservatori. Premierul Theresa May a fost acuzată că l-a invitat pe Trump numai pentru a asigura o relație comercială avatajoasă pentru Marea Britanie după ce va părăsi UE. În timpul dezbaterii, câteva mii de persoane s-au adunat în fața parlamentului pentru a protesta împotriva viziti lui Trump.

Luni, de „Ziua Președinților”, sărbătorită în Statele Unite, circa zece mii de persoane, potrivit estimărilor poliției, au ieșit în stradă la New York, protestând împotriva președintelui Donald Trump. Proteste similar, sub sloganul „Nu este președintele meu” au avut loc și în alte 28 de oașe americane.

Frauke Petry, co-președinta partidului xenofob „Alternativa pentru Germania” se află la Moscova unde luni s-a întâlnit cu o serie de politicieni între care și lideri ai partidului Rusia Unită al președintelui Vladimir Putin. Potrivit AfD, Petry a fost invitată la Moscova să discute despre perspectivele unei cooperări și a discutat cu Viaceslav Volodin, președintele Dumei de stat. Potrivit ultimelor sondaje de opinie, „Alternativa pentru Germania” va intra pentru prima data în Parlamentul federal după alegerile generale din septembrie.

Șeful guvernului libian sprijinit de ONU, Fayez al-Sarraj, a supraviețuit unei tentative de asasinat la Tripoli, după ce unul din vehiculele coloanei sale oficiale a fost atacat cu focuri de armă, relatează agențiile internaționale de presă. Guvernul de uniune națională condus de Al-Sarraj și susținut de Națiunile Unite a preluat puterea în capitala Tripoli în martie 2016, comunitatea internațională sperînd atunci că asta va pune capăt tulburărilor din Libia. Guvernul Al-Sarraj nu a fost însă recunoscut de parlamentul ales de la Tobruk, unde se află un guvern rival.

Kremlinul și diplomația rusă susțin decizia lui Vladimir Putin de a aproba recunoașterea documentelor emise de autoritățile separatiste din estul Ucrainei, spunînd că e un gest umanitar care nu contravine legislației internaționale. Decretul semnat sâmbătă a fost criticat în primul rând de Germania și Franța, care mediază negocierilor de pace, și care spun că e o decizie care subminează acordurile de la Minsk. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, spune însă că ordinul președintelui nu e o recunoaștere a autorităților din regiunile separatiste pro-ruse Lugansk și Donețk. Ucraina, Statele Unite și UE au acuzat Rusia că sprijină forțele separatiste din estul Ucrainei cu arme și personal, acuzații respinse categoric de Moscova.

Ambasadorul Rusiei la Națiunile Unite, Vitali Ciurkin, a încetat din viață, a anunțat ministerul rus de externe, citat de Interfax. Ciurkin deținea funcția din 2006. Adjunctul ambasadorului rus la ONU a declarat agenției Associated Press că Ciurkin a murit la spitalul Presbiterian din New York, unde fusese dus cu puțin timp înainte de a înceta din viață. Cauza decesului nu e cunoscută. Ciurkin a murit cu o zi înainte de a împlini 65 de ani.

Potrivit unei relatări în exclusivitate a cotidianului „New York Times”, un avocat al președintelui american Donald Trump l-ar fi ajutat pe un avocat apropiat de opoziția ucraineană pro-rusă să înainteze administrației americane un plan alternativ pentru soluționarea crizei din estul Ucrainei. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins luni relatarea drept „absurdă” și a spus că Moscova nu știe nimic despre presupusul plan alternativ de pace. Cotidianul american a relatat că Michael Cohen, avocatul lui Trump, i-ar fi transmis acest plan fostului consilier pentru securitate națională Michael Flynn. Cohen este anchetat de FBI pentru posibile contacte cu agenți ai serviciilor de informații ruse, suspiciuni pe care el le respinge. Planul ar fi fost întocmit de avocatul Andri Artemenko, care susține că poate dovedi cît de corupt e președintele ucrainean Petro Poroșenko. Presupusul plan prevede retragerea trupelor rusești din estul Ucrainei și organizarea unui referendum în Ucraina prin care să se decidă dacă peninsula Crimeea să fie „închiriată” Rusiei pentru 50 sau 100 de ani. Rusia a anexat abuziv Crimeea în martie 2014.

Plenul Senatului de la București a adoptat cu 110 voturi „pentru”, un vot „împotrivă” și nouă abțineri legea de respingere a controversatei Ordonanțe de urgență nr. 13, care dezincrimina parțial abuzul în serviciu, și care fusese abrogată deja de guvernul României. Ordonanța nr. 13 a provocat începînd de acum 20 de zile ample proteste în toată România. Liderul grupului parlamentar PSD din Senat, Șerban Nicolae, a spus că soluția găsită e una forțată, dar constituțională, relatează Hotnews.ro. Legea de respingere a Ordonanței 13 intră marți în dezbaterea Camerei Deputaților, care va vota asupra ei în cursul zilei.

Liderul legislativului din Autonomia găgăuză, Alexandr Tarnavski, a anunțat că se retrage din funcție din cauză că nu vorbește limbă găgăuză. Potrivit Unimedia, Tarnavski a spus într-o înregistrare video că „nu e corect să începi lucrul de la încălcarea postulatelor de bază”.

Președintele Parlamentului de la Chișinău, Andrian Candu, s-a întâlnit cu membrii delegației Fondului Monetar Internaţional, care vizitează Moldova între 14 - 28 februarie. Unimedia îl citează pe Candu cu declarația că acordul cu FMI nu înseamnă doar finanțare, ci în primul rând sprijin pentru aplicarea de către guvernul moldovean a reformelor pe care acesta și le-a asumat. Noul șef al misiunii FMI la Chișinău, Ben Kelmanson, a spus că expreții fondrului analizează acum evoluția recentă a economiei și a situației politice din R. Moldovași vor face analiza și evoluția politică a țării. Acordul pe trei ani cu FMI a fost aprobat în noiembrie 2016.

Vicepreședintele Statelor Unite, Mike Pence, a reafirmat la sediul NATO din Bruxelles sprijinul ferm al administrației Trump pentru Alianța Nord-Atlantică și pentru rolul acesteia în asigurarea securității. Vorbind la o conferință de presă comună la Bruxelles, alături de secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, Pence a spus că țara sa își va respecta angajamentele, adăugînd că și aliații europeni trebuie să-și respecte promisiunile de a mări cheltuielile militare: „Președintele [american Donald Trump] asteaptă progrese [în acest sens] până la sfîrșitul lui 2017.” Este vorba de angajamentul tuturor țărilor NATO de a ridica bugetul apărării la 2% din PIB. Referitor la criza din Ucraina, Mike Pence a reiterat poziția Statelor Unite potrivit căreia Washingtonul nu ignoră responsabilitatea Rusiei, chiar dacă administrația va căuta căi noi de a coopera cu Moscova. Pence a îndemnat, de asemenea, Alianța Nord-Atlantică să se adapteze la noua situație de securitate mondială, fie că e vorba de terorism sau de domeniul cibernetic.

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg s-a declarat convins că mesajul de sprijin pentru Alianță dat de vicepreședintele Pence, de ministrul apărării James Mattis, și de președintele american Donald Trump (în două convorbiri telefonice) fac parte din linia de politică a actualei administrații, susținută de faptul că Statele Unite participă cu trupe la operațiunile de întărire a prezenței militare NATO în țările din flancul estic al Alianței.

În timpul campaniei electorale, Donald Trump a făcut mai multe remarci critice la adresa NATO, ceea ce a dus la întrebări legate de intenția noii administrații americane de a continua tradiționala cooperare transatlantică, care funcționează de mai mult de 70 de ani.