Ambasadorii la Bruxelles ai statelor membre în Uniunea Europeană au căzut de acord să sprijine liberalizarea vizelor pentru Georgia, un pas important pentru ca georgienii să poată călători fără vize în spațiul Schengen. În cadrul unei reuniuni care a avut loc la Bruxelles în 22 februarie, ambasadorii UE au acceptat de asemenea și susținerea unui mecanism care să ușureze reimpunerea vizelor dacă e necesar, creat ca o condiție pentru înțelegerile privind ridicarea vizelor pentru Georgia și Ucraina. Mai mulți diplomați de la Uniunea Europeană au declarat Europei Libere că în opinia lor e posibil ca georgienii să poată călători în țările din spațiul Schengen începînd de la sfîrșitul lui martie, când va intra în vigoare și mecanismul de eventuală reimpunere a obligativității vizelor. Comisia Europeană a recomandat ridicarea vizelor pentru georgieni în decembrie 2015, dar multe state membre au primit cu scepticism propunerea, în mod notabil Germania, care s-a declarat îngrijorată de presupusele delicte comise pe teritoriul german de către grupări criminale georgiene.

Mii de persoane mărșăluiesc la Kiev pentru a-i onora pe protestatarii uciși în timpul demonstrațiilor pro-europene Maidan din 2013-2014. Așa-numitul Marș al Demnității Naționale e organizat de trei partide naționaliste - Svoboda (Libertatea), Corpul Național, și Sectorul de Dreapta. Demonstranții s-au adunat în Piața Independenței din Kiev, de unde au pornit în marș spre parlament unde urmau să prezinte mai multe revendicări legislatorilor, guvernului și președintelui Petro Poroșenko. Participanții la marș cer investigarea completă a represiunii violente împotriva demonstranților în februarie 2014, oprirea imediată a comerțului cu Rusia, pe care o numesc stat agresor, și tăierea tuturor legăturilor economice cu regiunile din estul Ucrainei controlate de separatiștii sprijiniți la Moscova. Sute de polițiști ucraineni supraveghează marșul de la Kiev.

Doi legislatori americani spun că a sosit timpul ca Statele Unite să pună arme letale la dispoziția Ucrainei pentru ca aceasta să se poată apăra mai bine împotriva separatiștilor sprijiniți de către Moscova. Într-un interviu acordat Europei Libere la Kiev în 22 februarie, senatorul democrat Dick Durbin a spus că președintele rus Vladimir Putin continuă să fie „confrontațional” și de aceea Statele Unite trebuie să dea Ucrainei uneltele și armele de care are nevoie pentru a-și apăra propriul popor. Vorbind în același interviu, democratul Mike Quigly, membru în Camera Reprezentanților, a spus că livrarea de arme letale Ucrainei e necesară pentru că ucrainenii se confruntă cu o forță avansată. Durbin și Quigly, care s-au oprit la Kiev într-un turneu în Europa de Est și țările baltice, au mai spus că nu sînt de acord cu politica față de Ucraina a președintelui american Donald Trump.

Ministrul rus al apărării Serghei Șoigu s-a declarat mulțumit cu campania militară a Rusiei în Siria, și a spus că aceasta a fost un bun prilej pentru a testa arme noi. Vorbind în fața Dumei de stat de la Moscova în 22 februarie, Șoigu a spus că 162 de noi sisteme de armament rusești au fost testate în Siria, și doar zece dintre acestea nu au avut performanțele dorite. Ministrul rus al apărării a mai spus că 1.760 de misiuni de luptă au fost duse la îndeplinire în Siria de la declanșarea campaniei aeriene rusești în sprijinul regimului președintelui Bashar al-Assad. Guvernele occidentale au criticat campania aeriană rusească din Siria, spunînd că ea i-a avut mai degrabă ca ținte pe rebelii anti-Assad decît pe militanții grupării Statul Islamic, și că a făcut un număr considerabil de victime în rîndul populației civile.

Avocatul Poporului din R. Moldova, Mihail Cotorobai, s-a sesizat din oficiu în legătură cu scumpirea serviciilor medicale și a anunțat inițierea unei anchete care să stabilească dacă ea e sau nu justificată, relatează IPN. Potrivit IPN, majorarea tarifelor pentru serviciile medico-sanitare a fost explicată de guvernul Pavel Flip prin faptul că mijloacele speciale obținute de pe urma serviciilor contra plată nu prevăd obținerea de profitului, ci doar compensarea cheltuielilor aferente, ele ieșind astfel din costurile reale.

Deputații de la Chișinău se întrunesc vineri 24 februarie în prima ședință din sesiunea de primăvară-vară, transmite IPN. Președintele Parlamentului, Andrian Candu, e citat cu declarația că pentru anul 2017 a fost stabilit un plan de acțiuni cu privire punerea în practică a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, plan care urmează să fie dezbătut vineri în plen.

Principiul justiției echitabile este foarte des încălcat în R. Moldova, a declarat Igor Stoica, coordonator de programe la Amnesty International Moldova, citat de IPN. Vorbind la o conferință de presă cu presă la care a fost prezentat raportul anual al acestei organizații, Stoica a spus că în Moldova nu e respectată întrutotul prezumția de nevinovăție, iar ședințele de judecată nu sînt întodeauna publice și transparente. Igor Stica s-a referit la cazul așa-numitului „grup Petrenco”, ai cărui membri au fost reținuți în septembrie 2015 pentru că au încercat să intre cu forța în sediul Procuraturii Generale. Potrivit lui Igor Stoica, șase persoane din acest grup au fost ținute șase luni în penitenciar fără o motivație juridică întemeiată, după care au fost puse în arest la domiciliu, și în cele din urmă eliberate sub control judiciar. Raportul Amnesty International face referire și la cazul fostului premier Vlad Filat, condamnat la nouă ani de închisoare, spunînd că procesul acestuia a avut un caracter închis. Raportul citat observă și faptul că nu au fost înregistrate progrese în abordarea cauzelor structurale privind impunitatea pentru tortură și rele tratamente în sistemul judiciar din R. Moldova

Un nou proiect de asistență numit „Agricultura Performantă în Moldova” a fost lansat miercuri cu susținerea Agenție Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), transmite IPN. Scopul proiectului este de a-i ajuta pe producătorii și antreprenorii din sectorul agroindustrial al Moldovei să devină mai competitivi și flexibili la cerințele cumpărătorilor, pentru a putea profita de oportunitățile pieței locale, regionale și internaționale. Prezent la lansarea proiectuli, premierul Pavel Filip a mulțumit Statelor Unite pentru sprijinul constant acordat Moldovei în cei 25 de ani de la stabilirea relațiilor bilaterale, și a repetat că opțiunea Moldovei este integrarea europeană și adoptarea valorilor împărtășite în spațiul euroatlantic. Ambasadorul american James Pettit s-a declarat încrezător că acest proiect va fi un catalizator pentru dezvoltarea agriculturii moldovene, și a economiei în ansamblu.

Fostul președintele ucrainean Victor Ianukovici a declarat că nu i-a scris nici o scrisoare lui Vladimir Putin cu rugămintea de a introduce armata rusă în Ucraina. Într-un interviu pentru medii ucrainene și ruse, Ianukovici a spus: „Eu n-am cerut introducerea trupelor militare în Ucraina. Nu este adevărat”.

Potrivit lui, el nu i-a scris lui Putin, ci a făcut o declarație cu scopul de a „apăra poporul din Dondas”. Ianukovici a mai declarat că nu și-a trădat poporul ucrainean, ci a încercat să-l apere în cadrul împuternicirilor pe care le avea.

Despre faptul că Ianukovici ar fi cerut Rusiei să trimită trupe în Ucraina a anunțat, în 4 martie 2014, la ședința Consiliului de Securitate al ONU, fostul reprezentant al Rusiei, Vitali Ciurkin, care însă nu l-a citat pe Ianukovici, ci a prezentat o fotocopie a originalului scrisorii.

La finele lui ianuarie anul curent, secretariatul ONU a transmis acest document Kievului. Cu acea ocazie, procurorul general Iuri Luțenko a declarat că ancheta a obținut dovezi ferme a ceea ce el a numit înalta trădare comisă de fostul președinte ucrainean.

La Kiev, împotriva lui Victor Ianukovici au fost deschise mai multe dosare penale. Fostul președinte este făcut responsabil de uciderea protestatarilor în timpul protestelor din Kiev din 2013-2014, de acapararea ilegală a patrimoniului de stat, de acțiuni îndreptate împotriva orânduirii constituționale și de înaltă trădare. Victor Ianukovici, refugiat în Rusia, respinge toate acuzațiile.

22% din americani au o atitudine pozitivă față de președintele rus Vladimir Putin, cu 9% mai mult decât acum doi ani. Acestea sunt rezultatele unui sondaj de opinie realizat de institutul sociologic american Gallup. Autorii cercetării spun că sprijinul liderului de la Kremlin printre americani nu a fost niciodată mai înalt începând cu anul 2003 încoace, în ciuda lipsei sale de popularitate pe care i-a adus-o implicarea Rusiei în războiul din Siria și în campania prezidențială din Statele Unite de anul trecut. Totodată anti-ratingul lui Putin în SUA a rămas neschimbat – 72%. Potrivit Institutului Gallup, creșterea popularității lui Putin în SUA s-ar datora schimbării de atitudine în favoarea sa în rândul electoratului Partidului Republican: 32% din susținătorii republicanilor au o atitudine pozitivă față de Putin în prezent, față de 12% în anul 2015. Popularitatea lui Putin în rândul adepților Partidului Democrat nu depășește 6%. În general, atitudinea americanilor față de Rusia o dublează pe cea față de Putin: pentru 28% ea este pozitivă, iar 70% au o atitudine negativă față de Rusia. Acum doi ani, rata americanilor ce simpatizau Rusia ajunsese la cel mai de jos nivel din întreaga istorie a cercetărilor Gallup – 24%.

Fostul premier din Muntenegru, Milo Djukanovic, a acuzat Rusia că ar căuta să destabilizeze Balcanii după tentativa dejucată de răsturnare a guvernului pro-occidental de la Podgorica. Djukanovic, care a demisionat în urma unui presupus complot în timpul alegerilor din octombrie menit să împiedice aderarea țării la NATO, a spus că grupuri pro-moscovite au folosit o mulțime de „materiale distructive împotriva Muntenegrului” în această tentativă de răsturnare a puterii. Potrivit lui, Muntenegru ar fi acum „pe linia întâi” a încercărilor Moscovei de a-și extinde influența în Balcani, iar partide de opoziție pro-ruse ar fi gata să comită „vărsări de sânge și o lovitură de stat” pentru ca să instaleze un guvern pro-Kremlin, a mai spus Djukanovic, în 21 februarie, la Niksic, la o întâlnire cu aripa tânără a Partidului Democrat al Socialiștilor. Oficialități ruse au numit recent Serbia, Bosnia, Macedonia și Muntenegru drept sferă de interes al Moscovei în Balcani, spunând că aceste țări nu ar trebui să adere la NATO. Alianța Nord-Atlantică a aprobat aderarea Muntenegrului, dar procesul de ratificare a tratatului s-a împotmolit în mai multe țări membre, inclusiv în Statele Unite.

Amnesty International a anunțat că drepturile omului în întreaga lume sunt amenințate de politicieni ce folosesc o retorică „toxică, dezumanizantă” împotriva minorităților etnice și religioase în scopul întăririi puterii lor.

În raportul anual al organizației privind starea drepturilor omului în lume, dat publicității astăzi, secretarul general al acesteia Salil Shetty a spus că ațâțarea fricii și a dezbinării a devenit „o forță periculoasă în afacerile internaționale”.

El a exemplificat tendința globală a politicii ce învrăjbește și divide prin retorica toxică din campania prezidențială a lui Donald Trump, adăugând că lideri politici în diferite părți ale lumii de asemenea își întemeiază puterea pe discursuri de condamnare, frică și diviziune.

Shetty i-a mai numit pe președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, premierul ungar Viktor Orban și președintele filipinez Rodrigo Duterte printre un număr tot mai mare de politicieni care se numesc „anti-sistem” și au o „agendă toxică ce-i fac țapi ispășitori și dezumanizează grupuri întregi de oameni”.

În raport se mai spune că retorica politică de genul „noi versus ei” din Statele Unite și Europa este alimentată de criza refugiaților.

Potrivit Amnesty International, pe plan global, „retorica urii” în politică a crescut și a ajuns cel mai înalt nivel de la 1930 încoace, alimentând presiunile globale împotriva drepturilor omului.

Miliardarul ucrainean Dmitro Firtash a fost arestat la Viena în baza unui mandat de arest european. Arestul la cererea autorităților spaniole a avut loc la doar câteva minute după ce o instanță austriacă a aprobat extrădarea lui Firtash în Statele Unite, unde acesta este acuzat de dare de mită. În Spania, Firtash este căutat pentru spălare de bani. Nu este limpede cum și dacă arestul va împiedica extrădarea. Statele Unite vor să-l judece pentru că ar fi dat mită de 18,5 milioane de dolari pentru a deschide mine de titan în India. În vârstă de 51 de ani, miliardarul care a fost aliat al fostului președinte ucrainean Victor Ianukovici respinge acuzațiile și spune că sunt „absurde”.

Președintele american Donald Trump a condamnat în premieră înmulțirea incidentelor antisemite în Statele Unite, în urma unei serii de amenințări cu bombă primite de centre ale comunităților evreiești și vandalizarea unui cimitir evreiesc. Vorbind în urma unei vizite la Muzeul de istorie afro-americană din Washington, Trump a spus că „antisemitismul este oribil” și că „trebuie să înceteze”. Cel puțin zece centre ale comunității evreiești din cinci state americane au primit amenințări cu bombă, iar câteva au fost evacuate luni pentru scurtă vreme. La week-end, o sută de pietre de mormânt într-un cimitir evreiesc din St. Louis, Missouri, au fost răsturnate într-un act de profanare.

Președintele Igor Dodon, președintele Parlamentului Andrian Candu și premierul Pavel Filip au spus că instituțiile pe care le reprezintă trebuie să comunice și să evite „blocajul instituțional”, în ciuda divergențelor de opinie pe care le au în multe chestiuni, de la orientarea externă la recuperarea miliardului. Cei trei au făcut declarațiile în urma unor convorbiri la președinție, la invitația șefului statului. „Noi trebuie să găsim soluții ca opiniile diferite pe care le avem să nu încetinească activitatea între instituții”, a spus premierul Filip, precizând că acesta a fost „unul din subiectele cele mai importante” ale discuției. Președintele Dodon a îndemnat la cooperare în „problemele stringente” ale cetățenilor, iar spicherul Candu a spus că întâlnirea trebuie să dea un semnal și potențialilor investitori că divergențele dintre instituții nu le vor afecta planurile.

Ministrul economiei Octavian Calmîc a invitat companiile din România să investească în întreprinderile moldovene pe care Guvernul le pregătește pentru privatizare în jumătatea a doua a anului curent. Calmîc a adresat invitația cu ocazia unei vizite la București, unde s-a întâlnit astăzi cu omologul său român Alexandru Petrescu. Un comunicat al părții române spune că cei doi au discutat și despre „eficientizarea realizării proiectelor majore în domeniile gazelor naturale și energiei electrice”, am citat. România și Republica Moldova vor să realizeze interconexiuni ale rețelelor electrice și să extindă până la Chișinău gazoductul Iași-Ungheni, dar planurile trenează.

Procuratura Generală de la Kiev a deschis o anchetă împotriva deputatului Andri Artemenko, autorul unui controversat plan de pace în Ucraina, pe care l-a transmis asociaților președintelui american Donald Trump. Procurorul general, Iuri Luțenko, a spus la o conferință de presă că ancheta are scopul să stabilească dacă deputatul a comis un act de trădare, propunând în planul său ca Ucraina să lase Rusiei peninsula Crimeea în schimbul recâștigării controlului în Donbas. New York Times a scris luni că planul deputatului ucrainean care mai presupunea relaxarea sancțiunilor occidentale impuse Rusiei a ajuns pe masa fostului consilier pentru securitate națională al administrației Trump, Michael Flynn. Acesta a fost demis după mai puțin de o lună de aflare în funcție, pentru că nu și-a informat pe deplin șefii despre discuțiile pe care le-a purtat cu ambasadorul rus la Washington.

Ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a spus că neutralitatea militară a Suediei și Finlandei este esențială pentru securitatea regiunii Mării Baltice. Lavrov a făcut declarația după convorbiri purtate la Moscova cu omoloaga sa suedeză, Margot Wallstrom. Șefa diplomației suedeze este citată spunând, la rândul său, că „politica de nealiniere a Suediei la blocuri militare este solidă”. În Suedia și Finlanda, sprijinul popular pentru aderarea celor două țări la NATO a crescut substanțial după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia și sprijinul militar oferit de Rusia separatiștilor don estul Ucrainei, în 2014.

Președintele ucrainean Petro Poroșenko a cerut astăzi noi sancțiuni pentru a pedepsi Rusia, în urma deciziei acesteia de a recunoaște pașapoartele și alte documente emise de autoritățile separatiste din estul Ucrainei. Kremlinul a spus că decizia sa poartă un caracter „umanitar” și a fost luată din dorința de a ajuta locuitorii regiunilor separatiste Donețk și Luhansk, cărora Kievul le-ar refuza eliberarea unor acte vitale. Președintele ucrainean a spus însă că recunoașterea pașapoartelor emise de rebeli contravine acordurilor de pace încheiate la Minsk cu doi ani în urmă. Măsura anunțată de Moscova la sfârșitul săptămânii trecute a mai fost criticată de ambasada Statelor Unite la Kiev.

Poliția spaniolă a deschis focul pentru a opri un camion cu butelii de gaz, care se deplasa pe contrasens în Barcelona, dar autoritățile au exclus ulterior versiunea unui atentat terorist. Șoferul camionului, un suedez de 32 de ani, a fost reținut și dus la spital pentru un examen medical, după ce refuzase somația de a opri. Ministrul de interne spaniol Juan Ignacio Zoido a scris pe Twittter că șoferul a avut în trecut „probleme psihiatrice”. Poliția a spus că a deschis focul după câțiva kilometri de urmărire a camionului, care a lovit în goană câteva mașini în apropierea portului din Barcelona.

În România, Camera Deputaților a respins aproape în unanimitate Ordonanța de urgență nr. 13, care dilua legislația anticorupție și a cauzat proteste fără precedent. Fiind forul decizional, Camera Deputaților a mai adoptat Ordonanța nr. 14, care o abrogă pe cea precedentă. Votul dublu de astăzi îndepărtează temerile că alianța de guvernare dominată de social-democrați ar mai încerca să păstreze unele amendamente legislative care au declanșat protestele. Ordonanța 13 dezincrimina parțial abuzul în serviciu și limita perioada în care se poate denunța o faptă de corupție la șase luni de la producerea faptei. A declanșat proteste non-stop de 20 de zile, care au culminat pe 5 februarie cu demonstrația a circa 600 de mii de oameni la București și în alte orașe ale României.

Președintele azer Ilham Aliev și-a numit soția în funcția nou creată de prim-vicepreședintă. Astfel, Mehriban Alieva va putea prelua locul soțului ei, dacă președintele decedează sau nu-și mai poate exercita atribuțiile. În vârstă de 52 de ani, prima doamnă de la Baku este și vicepreședintă a partidului de guvernare, Azerbaidjanul Nou. Ea mai conduce fundația Heidar Aliev, o mare organizație care poartă numele socrului său. Acesta a fost președinte în țara sud-caucaziană bogată în hidrocarburi din 1993 până la moartea sa, în 2003, transmițându-i funcția propriului fiu. Ilham Aliev se mai află la putere și astăzi, fiind acuzat frecvent de persecutarea oponenților politici, corupție și nepotism.

Președintele naționalist al Serbiei, Tomislav Nikolic, a spus că nu va candida pentru un al doilea mandat la alegerile din luna aprilie și va sprijini, în schimb, candidatura pe premierul pro-european Aleksandar Vucic. „Am căzut de acord să conducem împreună țara și mai departe”, a spus Nikolici presei după convorbiri purtate cu Vucic, luni seara, adăugând că împărțirea funcțiilor va fi discutată după alegeri. Cei doi au difuzat o declarație comună în care au pledat pentru „unitate” în vederea rezolvării problemelor regionale și evitării crizelor. Partidul Progresiv al lui Vucic l-a nominalizat pe 17 februarie pe premier să candideze la prezidențiale. În ziua următoare, ministrul de externe Ivica Dacic a spus că Partidul său Socialist o să-l sprijine pe premier și i-a cerut președintelui Nikolic să procedeze la fel.

Președintele Iogr Dodon s-a întâlnit cu premierul Pavel Filip și președintele Parlamentului, Andrian Candu, pentru a constata că divergențele de abordare rămân neschimbate cînd vine vorba de Acordul de Asociere cu UE, deschiderea Oficiului de informare NATO la Chișinău, abrogarea legii prin care creditul acordat Băncii Naționale este trecut în datoria publică, organizarea de alegeri generale anticipate sau a unui referendum pentru extinderea prerogativelor prezidențiale. Un punct de convergență menționat de toți trei este necesitatea de a rezolva problema transnistreană. Președintele Parlamentului, Candu, a anunțat că se va crea un grup de experți de la Președinție, Parlament și Guvern, plus experți internaționali, pentru a căuta soluții care să fie înaintate în formatul de negocieri 5+2. Cei trei au salutat și acest prim dialog, inițiat de președinte, pentru că vine să evite un blocaj între instituțiile statului, perspectivă care îngrijorează atît partenerii externi ai R.Moldova, cât și potențiali investitori, a precizat premierul Pavel Filip.

În România, patronul trustului „Realitatea -Cațavencu”, Sorin Ovidiu Vîntu a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Bucureşti la opt ani de închisoare cu executare în dosarul privind devalizarea Fondului Naţional de Investiţii. Instanţa a dispus şi confiscarea a aproximativ 13 milioane de dolari. Vîntu este în penitenciar din iulie 2016, când a fost condamnat definitiv la şase ani şi două luni de închisoare în dosarul privind devalizarea societăţii Petromservice.