Premierul Pavel Filip, a avut joi o convorbire telefonică cu secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, despre apropiata deschidere la Chișinău a unui Oficiu de legătură al Alianței, se arată într-un comunicat al guvernului, și l-a invitat să participe la ceremonie.

Potrivit comunicatului guvernului, secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a spus că în martie vor fi lansate procedurile de acreditare a șefului și a personalului Oficiului, iar în luna iunie se preconizează deschiderea Oficiului de Legătură al NATO.

Președintele Igor Dodon se opune acestui proiect, afirmând că ar fi o sfidare a neutralității Republicii Moldova.

Ministrul de externe muntenegrean Srdjan Darmanovic a declarat că se așteaptă ca țara sa să fie acceptată definitiv în NATO la summitul din luna mai al Alianței. Într-un interviu pentru agenția Reuters, el a precizat că a primit asigurări „sută la sută” că intrarea în NATO se va bucura de sprijinul Senatului american, dominat de Partidul Republican. Unele oficialități își exprimaseră temerea că administrația Trump ar putea bloca admiterea Muntenegrului, pentru a-și îmbunătăți relațiile cu Rusia, așa cum își dorește președintele american. După cum se știe, Rusia se opune principial extinderii NATO, mai ales în zona Balcanilor.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că țelul țării sale în Siria este „stabilizarea puterii legitime". Totodată, Rusia vrea să dea o „lovitură decisivă” terorismului, a mai spus Vladimir Putin, în contextul în care la Geneva se reiau discuțiile asupra conflictului sirian. Președintele rus a făcut declarațiile la o întâlnire cu ofițeri din flota rusă care au fost în misiune în Siria.

Partidul Politic Platforma „Demnitate şi Adevăr” a organizat un protest în centul Chișinăului împotriva proiectului de lege privind liberalizarea capitalului şi amnistia fiscală. Aceștia au cerut demisia președintelui Parlamentului, Andrian Candu, și deschiderea unei anchete penale împotriva autorilor proiectului, printre care se numără și Candu.

Potrivit vicepreședintelui partidului, Alexandru Slusari, prin acest proiect de lege se „legalizează corupția şi protecționismul”.

Proiectul a fost publicat pe pagina web a Parlamentului pe 1 decembrie, consultările publice au avut loc pe 14 decembrie și a fost votat în prima lectură pe 16 decembrie. Ca urmare a reacției negative a societății, președintele legislativului, Andrian Candu, a dat asigurări că proiectul de lege nu va fi votat în lectură finală până nu este discutat cu experții FMI, ai Băncii Mondiale și ai structurilor europene, precizează agenția IPN.

• Alla Ceapai

Odată cu parvenirea dispoziției de executare a deciziei Curții Supreme de Justiție, fostul premier Vlad Filat, urmează să fie transferat din Penitenciarul nr. 13 într-un alt penitenciar, unde să-și ispășească pedeapsa, a declarat pentru IPN Anișoara Botez, purtătoare de cuvânt a Departamentului Instituții Penitenciare.
Pe de altă parte, avocații fostului premier Vlad Filat au anunțat că vor contesta la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului decizia de miercuri, 22 februarie, a Curții Supreme de Justiție, care a respins ca inadmisibile recursurile depuse în favoarea premierului. Filat este condamnat la 9 ani de închisoare pentru corupere pasivă și trafic de influență. Într-o postare pe Facebook, Casa de avocatură „Popa și Asociații” califică decizia CSJ drept „ilegală” și „inechitabilă”.

Centrul National Anticorupție, prin directoarea adjunctă Cristina Țărnă, a precizat că din Strategia Națională de Integritate Anticorupție a fost retras așa-numitul pilon care s-ar fi ocupat de activitatea ONG-urilor și mas-media. Decizia ar fi fost anunțată în scris ONG-urilor pe 21 februarie, a mai declarat Țărnă, citată de IPN.

Dar tot Țărnă a ținut să precizeze că în mod paradoxal, deși organizațiile neguvernamentale au contribuit la ridicarea standardelor de integritate în sectorul public, marea majoritate dintre ele nu respectă exigențele de etică şi integritate. Probleme similare există şi în mass-media, politica redacțională a cărora este determinată de proprietarii şi beneficiarii efectivi, fără ca publicul să cunoască de fiecare dată legăturile existente cu lumea politică sau cea de afaceri, mai relatează IPN.

Ungaria va ridica încă un gard la granița cu Serbia, a anunțat joi șeful de cabinet al premierului Viktor Orban, relatează agenția de știri maghiară MTI. Oficialul a precizat că guvernul a luat această decizie pentru că se așteaptă la o creștere semnificativă a numărului de „imigranți ilegali în 2017” care ar putea încerca din nou să folosească așa-numita rută balcanică spre Germania și țările din nordul Europei, mult mai deschise refugiaților. Ruta balcanică este blocată între timp se o serie de garduri de frontieră, ridicate anul trecut.

Spaniolul Rodrigo Rato, fost director general al Fondului Monetar Internațional între anii 2004 și 2007, a fost condamnat joi de un tribunal din Madrid la patru ani și jumătate de închisoare pentru deturnare de fonduri la banca spaniolă Bankia, la care a fost președinte între 2010 și 2012. În 2012, Bankia a dat faliment, obligând guvernul spaniol să solicite un plan de salvare din partea Uniunii Europene în valoare de 41 de miliarde de euro pentru sectorul său bancar.

Regele Carl Gustaf al Suediei a făcut apel joi la mass-media să dea dovadă de responsabilitate și de obiectivitate în prezentarea situației din Suedia, fără a menționa polemica provocată de declarațiile președintelui american Donald Trump cu privire la problemele ridicate de integrarea migranților. Pentru a-și apăra politica de imigrare restrictivă, Donald Trump a menționat, sâmbătă, într-un discurs public, Suedia, lăsând de înțeles că țara scandinavă s-ar confrunta cu un val de violențe de la sosirea în țară a 244.000 de migranți în 2014 și 2015. Argumentul președintelui american nu este susținut de nici o statistică suedeză sau internațională privind rata criminalității în Suedia. Din contra, aceasta arată că străinii în general nu reprezintă un factor decisiv în creșterea criminalității, Luni însă, într-un cartier din Stockholm, cu o populație în mare parte de imigranți, au izbucnit ciocniri între bande de tineri și poliția care arestase un suspect.

Poliția turcă a arestat joi zeci de persoane, în cursul unei noi campanii împotriva rețelei clericului Fethullah Gulen, acuzat că ar fi pus la cale tentativa de lovitură de stat din iulie anul trecut. Totodată, Ankara i-a cerut noului ministru american al justiției, Jeff Session, să-l extrădeze pe clericul Fethullah Gulen, care trăiește în exil autoimpus în Statele Unite. Guvernul turc consider că rețeaua lui Gulen ar fi o organizaţie teroristă. Până acum, mii de persoane au fost reținute, și-au pierdut locul de muncă sau au fost forțate în exil de ofensiva lansată de autoritățile turce împotriva organizației lui Gulen.

Potrivit televiziunii de stat irakiene, armata susținută de Statele Unite a recucerit aeroportul din Mosul în cursul ofensivei lansate pentru cucerirea ultimelor cartiere de vest ale orașului, controlate încă de milițiile organizației teroriste Statul Islamic. A fost cucerită și o bază militară din apropiere, relatează aceeași sursă. Vestul orașului Mosul este ultimul bastion al grupării Statul Islamic, dar are și o valoare simbolică, fiind locul unde s-a proclamat nașterea organizației teroriste.

Gazprom urmează să anunțe pînă la sfîrșitul lui februarie prețul gazelor naturale livrate Republicii Moldova în 2017, a anunțat ministrul moldovean al economiei Octavian Calmâc, citat de IPN. „Prețul este calculat în baza formulei stabilite în contractul cu Gazprom. Se ia în considerație un coș de resurse energetice și se urmărește evoluția prețurilor la acestea în ultimele nouă luni”, a explicat Calmâc. Întrebat dacă o posibilă reducere a prețului de achiziție a gazelor naturale ar putea determina și micșorarea tarifelor pentru consumatorii finali, Octavian Calmâc a spus că este prematur să dea un răspuns

Cîteva zeci de persoane mobilizate de Partidul Socialiştilor au protestat astăzi la Ministerul Sănătăţii împotriva noilor tarife majorate pentru serviciile medicale. Oamenii au scandat „Jos tarife liberale!”, „Stopaţi genocidul!” şi au cerut anularea majorărilor şi demisia conducerii Ministerului Sănătăţii. Deputatul socialist Vlad Batrîncea a anunţat că fracţiunea PSRM va înainta vineri în Parlament o moţiune simplă împotriva Ministrului Sănătăţii, Ruxanda Glavan. În luna februarie tarifele la toate serviciile medicale au fost majorate de câteva ori în baza unei decizii guvernamentale. Anterior, Ministerul Sănătăţii, precum şi Compania naţională de Asigurări în Medicină au dat asigurări că noile tarife nu vor afecta cetăţenii care deţin poliţa de asigurare medicală.

Avocații fostului premier Vlad Filat vor contesta la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului decizia de miercuri, 22 februarie, a Curții Supreme de Justiție care a respins ca inadmisibile recursurile depuse în favoarea premierului. Filat este condamnat la nouă ani de închisoare pentru corupere pasivă și trafic de influență. Într-o postare pe Facebook, Casa de avocatură „Popa și Asociații” califică decizia CSJ drept „ilegală” și „inechitabilă”, relatează Radio Chișinău.

Malaezia a dat în căutare internațională, prin Interpol, patru suspecți nord-coreeni, bănuiți de implicare în asasinarea lui Kim Jong-nam, fratele vitreg al liderului nord-coreean Kim Jong-Un, a anunțat joi șeful poliției malaeziene. Kim Jong-nam a fost atacat în 13 februarie de două femei care l-ar fi stropit pe față cu o otravă cu acțiune rapidă în aeroportul din Kuala Lumpur, unde trebuia să se îmbarce pentru Macao. El a decedat în timp ce era transportat la spital. Oficiali sud-coreeni și americani cred că asasinatul a fost comis de agenți nord-coreeni. Două femei - o vietnameză și o indoneziancă - arestate săptămâna trecută fuseseră plătite pentru a comite atacul. Poliția malaeziană a mai arestat și un bărbat nord-coreean și se află în căutarea altor șapte persoane care ar putea fi implicate în acest asasinat.

Forțele irakiene, susținute de Statele Unite, continuă asaltul asupra cartierelor de vest din Mosul, ultimul bastion al grupării teroriste a Statului Islamic. În cursul ofensivei, a informat televiziunea de stat irakiană, joi au fost luate cu asalt principalul aeroport al orașului și o bază militară din apropiere.

Șefa de cabinet a lui Marine Le Pen, candidata la președinție a partidului de extrema dreaptă Frontul Național, a fost pusă sub acuzare, informează surse judiciare, citate de AFP. Catherine Griset, la fel ca bodygardul candidatei, Thierry Legier, au fost puși sub acuzare în ancheta asupra unor angajări fictive la Parlamentul European. Catherine Griset și Thierry Légier fuseseră plasați miercuri în detenție provizorie, la Paris. Legier a fost între timp pus în libertate. Ancheta a fost declanșată de sesizarea Parlamentului European, conform căreia mai mulți asistenți ai europarlamentarilor Frontului Național au fost plătiți de Bruxelles, deși numele lor figurau și în organigrama partidului, în Franța.

Directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), Christine Lagarde, a cerut miercuri restructurarea datoriei Greciei, afirmând în același timp că reducerea acesteia nu este necesară. Într-un interviu cu televiziunea publică germană (ARD), după o întrevedere cu cancelara Angela Merkel, Lagarde a declarat că FMI este „mult mai optimist" în ce privește o soluție pentru problema datoriei Greciei.

Ministrul economiei, Octavian Calmâc, speră ca prețul gazelor livrate de Gazprom să fie anul acestas mai mic, ținând cont de tendințele pietii internaționale. Gazprom urmează să anunțe prețul de livrare pe 2017 până la sfîrșitul acestei luni, relateză agenția IPN. Anul trecut prețul a fost de 176 de dolari pentru o mie de metri cubi. Actualul contract de livrare este valabil până în 2019, precizează IPN.

Curtea Supremă de Justiției a respins recursurile avocaților în dosarul fostului premier Vlad Filat, drept neîntemeiate. Decizia a fost pronunțată pe pe 22 februarie, iar motivația deciziei este așteptată astăzi, 23 februarie, informează IPN. La începutul lunii ianuarie, avocații lui Vlad Filat au contestat la Curtea Supremă de Justiție deciziile emise de Curtea de Apel și de Judecătoria Buiucani în dosarul care îl vizează pe fostul premier, condamnat la nouă ani de închisoare.

Astăzi la Chișinău se anunță două proteste, independente unul de altul. Socialiștii anunță că vor protesta contra creșterii prețurilor pentru servicii medicale, iar Platforma „Demnitate si Adevar” a anunţat că va protesta împotriva adoptării legii liberalizării capitalului și amnistiei fiscale. In opinia liderilor DA, autorităţile, în loc să confişte averile ilegale, ar legaliza actele de corupţie.

Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a declarat că este mulţumit de dialogul pe care îl are cu administraţia preşedintelui Donald Trump, in ciuda previziunilor anterioare că noua administraţie ar favoriza o relaţie mai strînsa cu Rusia. Poroşenko a spus ieri că este optimist dupa convorbirile recente pe care le-a avut cu Donald Trump, cu secretarul de stat Rex Tillerson, şi cu vicepreşedintele Mike Pence.

Rusia si Ucraina au anunţat un nou armistiţiu care ar fi trebuit să intre în vigoare pe 19 februarie, ambele părţi promitînd că îşi vor retrage armamentul greu de pe linia frontului. Ministrul german de externe Sigmar Gabriel a declarat însă ca armistiţiul nu este respectat şi că situatia este „alarmantă”.

Rusia este deschisă pentru un dialog cu Statele Unite pentru crearea de zone de siguranţă in Siria, dar crede că astfel de planuri trebuie coordonate cu administraţia preşedintelui Bashar al-Assad, de la Damasc. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a spus ca a discutat vag subiectul in Germania, la intrevederea pe care a avut-o cu omologul sau american Rex Tillerson. Moscova aşteapta sa vada planurile pe care le propune Washingtonul, caci presedintele american Donald Trump a cerut Ministerului apărarii si celui de externe să propună planuri pentru crearea acestor zone sigure in Siria care să permita acordarea de ajutor umanitar.

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a semnat legea prin care se aplica amenzi furnizorilor de Internet care refuză să restricţioneze accesul la informatii interzise de autorităţi. Toti furnizorii de Internet sunt obligaţi, in baza noii legi, să opreasca raspindirea informatiilor on line cerute de agentia rusa Roskomnadzor. Amenzile varianză între 87 de dolari si 1730 de dolari.

Oficialităţi turce au anunţat că au fost schimbate anumite reglementări şi că acum femeile care lucreaza in armata turcă pot să poarte valul islamic cind se afla la datorie. Pina acum numai persoanele civile care lucrau in armata puteau purta valul islamic. Turcia este membra a Alianţei Nord Atlantice şi in Constituţie este stipulat ca este o tară seculară. De la venirea la putere in 2002 a partidului islamist fondat de presedintele Recep Tayyip Erdogan, in Turcia s-a amendat legislaţia cu privire la portul valului islamic, permitindu-se acest lucru si in scoli si universitati ca si in institutiile statului.