Presa moldoveană a dat publicității un schimb de replici tăioase care ar fi avut loc între ambasadorii român și american pe de o parte și președintele Igor Dodon, pe de altă parte, după ce acesta a blocat participarea militarilor moldoveni la un exercițiu internațional, în România. Într-o scrisoare atribuită ambasadorilor Daniel Ioniță și James D. Pettit și publicată astăzi de portalul Independent.md se spune că președintele Dodon a dat dovadă de atitudine „neprietenoasă” față de cele două țări, care ajută Republica Moldova să-și consolideze instituțiile. În scrisoarea a cărei autenticitate nu a fost confirmată, Dodon mai este acuzat că lipsește armata moldoveană de acces la instruire prin faptul că i-a interzis să ia parte, alături de armatele altor opt țări din regiune, la exercițiul care se desfășoară zilele acestea pe poligonul Smârdan din România. Într-o replică publicată de același portal și atribuită președintelui Dodon, acesta le cere ambasadorilor să nu-i „ofere lecții” și avertizează că nu acceptă „ingerințe” în activitatea președinției moldovene. Nici ambasadorii, nici președintele nu au comentat deocamdată cele două scrisori care li se atribuie.

Câteva mii de oameni au participat la o demonstrație pro-guvernamentală la Târgoviște, un fief electoral al Partidului Social Democrat de guvernământ, într-o încercare de a spori popularitatea cabinetului Grindeanu, erodată de amplele proteste anticorupție din ultimele săptămâni. Participanții au purtat drapelul României și au scandat „Votul meu contează!”. Un sondaj de opinie al ISSPOL dat publicității în timpul protestelor declanșate de tentativa eșuată a guvernului de diluare a legislației anticorupție sugerează că popularitatea PSD a scăzut la 31%, față de cele 46% obținute la alegerile parlamentare din noiembrie.

Autoritățile din Azerbaigian și regiunea separatistă Nagorno-Karabah s-au acuzat reciproc de provocarea unor ciocniri în zona de securitate de-a lungul liniei de contact. Forțele separatiste au spus că au respins un atac al armatei azere în zonele estică și sud-estică ale liniei frontului, ucigând câțiva militari azeri, fără să sufere pierderi. Ministerul apărării de la Baku a confirmat că ciocnirile au avut loc noaptea trecută, dar a insistat că ar fi fost cauzate de forțele separatiste. Azerbaigianul a recunoscut că a suferit pierderi, dar nu a dat detalii. Ministerul apărării din Armenia a difuzat un avertisment, cerând azerilor să se abțină de la escaladarea tensiunilor.

Unul din cei mai experimentați diplomați ai Statelor Unite, Daniel Fried, a avertizat la sfîrșitul carierei sale că izolaționismul american și agresiunea rusă pun în pericol libertatea și democrația dobândite în urma „victoriei neconvingătoare” a Occidentului în Războiul Rece. Atunci, „marile instituții ale Occidentului, NATO și Uniunea Europeană, s-au extins pentru a primi 100 de milioane de europeni eliberați”, a spus Fried vineri, la o festivitate cu ocazia retragerii din diplomație. Dar „această mare realizare este astăzi atacată de Rusia”, a continuat diplomatul american care a avut o carieră de 40 de ani, fiind ambasador în Uniunea Sovietică și Polonia înainte să devină asistent al secretarului de stat pentru Europa. „E datoria generației de azi să apere libertatea în Europa, iar când se va ivi o nouă șansă, să o extindă”, a mai spus Fried, îndemnând Statele Unite să nu se retragă în interior și să nu cedeze în acest fel în fața dorinței Rusiei și a Chinei de a-și domina regiunile lor din lume.

Procurorul general al R.Moldova Eduard Harunjen a acuzat presa că ar manipula opinia publică prezentând în culori negative activitatea structurilor de drept. Harunjen a vorbit vineri la Adunarea Generală a Procurorilor, prima pe care a prezidat-o de la numirea în funcție la sfârșitul anului trecut. El și-a bazat critica împotriva presei pe presupusele rezultate ale unui un sondaj de opinie:

„Percepţia populaţiei asupra organelor cu competenţe în domeniul justiţiei, inclusiv a procuraturii, în mare parte este supusă unei manipulări fără precedent din partea televiziunilor, internetului, radioului şi a presei scrise”.

Acuzat de opoziție că ar fi loial Partidul Democrat de guvernământ, Harunjen respinge acuzațiile și spune că, în urma reformei adoptate anul trecut, procurorii au devenit „liberi în adoptarea deciziilor”.

Democrați din Congresul american s-au declarat consternați de cererea Casei Albe ca Biroul Federal de Investigații, FBI, să dezmintă relatările presei despre contactele dintre stafful de campanie al președintelui Donald Trump și serviciile de informații rusești. Lidera democrată din Camera Reprezentanților, Nancy Pelosi, a spus că legalitatea acestei cereri lansate de Reince Priebus, șeful de cabinet al președintelui, trebuie investigată de Departamentul Justiției. Potrivit relatărilor presei, conducerea FBI a refuzat să dea vreo dezmințire publică. Vineri, președintele Trump însuși a criticat Biroul Federal de Investigații, pe Twitter, pe motiv că ar fi incapabil să oprească scurgerile de informații clasificate.

Casa Albă a interzis câtorva instituții media importante accesul la o întâlnire cu presa a purtătorului său de cuvânt Sean Spicer. La întâlnirea din 24 februarie nu au putut participa, între alții, jurnaliștii CNN, New York Times, BBC. Spicer nu a explicat de ce au fost excluse aceste instituții, dar a avertizat că „discursul fals” al presei va primi o ripostă „agresivă” din partea Casei Albe. Jurnaliștii agenției Associated Press și revistei Time au plecat de la întâlnirea cu Spicer în semn de protest, când au aflat că instituțiile media au fost admise selectiv.

Deputata ucraineană Nadia Savcenko a vizitat o zonă din estul Ucrainei controlată de separatiști pro-ruși pentru a se întâlni cu ucraineni în prizonierat. Fostul pilot militar care a petrecut doi ani în detenție în Rusia a mers, vineri, la o închisoare din localitatea Makiivka, unde ar fi deținuți șase militari ucraineni. Savcenko le-a spus jurnaliștilor că vrea să obțină eliberarea prizonierilor din conflictul din estul Ucrainei printr-un schimb al tuturor contra tuturor. Dar vizita de vineri și o întâlnire secretă cu liderii separatiștilor pro-ruși, pe care a avut-o în luna decembrie la Minsk, au cauzat critici aspre la Kiev.

Procurorii francezi au anunțat că François Fillon, candidatul conservator la președinția Franței, va fi anchetat în legătură cu acuzațiile că și-ar fi angajat soția pe un post fictiv, în care aceasta ar fi primit salariu, fără să fi prestat vreun fel de activitate. Procurorii au spus că Fillon, fost premier francez cotat cu cele mai mari șanse la alegerile prezidențiale din aprilie, e bănuit de deturnare de fonduri publice și însușire de active private. În vârstă de 62 de ani, Fillon nu a fost pus oficial sub acuzare deocamdată. Acuzațiile au apărut inițial cu o lună în urmă în ziarul „Le Canard Enchaîne”, care a scris că politicianul ar fi folosit fonduri publice în valoare de cel puțin 680.000 de euro pentru a-și plăti soția, Penelope, angajată în calitate de consilieră parlamentară timp de 15 ani. Doi dintre copiii lui Fillon ar fi apărut și ei pe statele de plată ale parlamentului pentru perioade scurte.

Zeci de oameni au fost uciși în orașul Homs din vestul Siriei într-o serie de atentate sinucigașe asupra forțelor de securitate siriene. Atacurile de astăzi care au țintit sediile a două instituții de securitate au fost revendicate de organizația Jabhat Fateh al-Sham, fosta ramură a Al Qaida în Siria, cunoscută în trecut drept Frontul al-Nusra. Bilanțul victimelor variază. Guvernatorul Provinciei Homs, Talal Barazi, a spus că au fost uciși 32 de oameni. Dar potrivit Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului și-au pierdut viața cel puțin 42. Homs este al treilea oraș ca mărime din Siria și este controlat în mare parte de forțele guvernamentale.

Preşedintele american Donald Trump a repetat că Statele Unite vor construi un zid la granița cu Mexicul. Într-un discurs rostit la Conferința anuală pentru acțiune politică a Conservatorilor, care a avut loc Washington, Trump a mai spus că ofițerii serviciului de imigrari îi caută pe imigranţii fără drept de şedere America, despre care Donald Trump spune că ar fi infractori și traficanţi de droguri, și care „vor fi izgoniţi din ţară”. În același discurs, președintele american a promis reducerea impozitelor pentru clasa de mijloc americană şi ridicarea restricțiilor asupra resurselor energetice din Statele Unite. Șeful administrației americane a mai promis că va fi întocmit un plan de eliminare totală a grupării Statul Islamic. Trump a mai afirmat că organizațiile de presă care care publică ştiri false sunt duşmani ai poporului.

Trupele irakiene au intrat în partea de vest a orașului Mosul după o ofensivă de patru luni împotriva grupării Statului Islamic. Armata irakiană a anunțat joi că a capturat aeroportul de la Mosul, care nu mai e însă, şi baza militară Ghezlani. Partea estică a oraşului a fost eliberată în ianuarie. La Mosul, care e ultimul bastion al ISIS din Irak se află aproximativ 750.000. Reprezentanții armatei irakienie spun că recucerirea părţii apusene a orașului, pentru că zona e foarte populată și cu străzi foarte înguste unde nu pot fi folosite tancurile sau blindatele.

Avocații dizidentului rus Ildar Dadin au cerut ajutorul Curții Europene pentru Drepturile Omului de la Strasbourg pentru eliberarea acestuia care continuă sa fie ținut în arest deși condamnarea sa a fost anulată, a anunțat pe Twitter soția lui Dadin. Miercuri, Curtea Supremă a Rusiei a revocat condamnarea lui Dadin, dar oficialităţile de la colonia penitenciara din regiunea Altai Krai, din sudul Siberiei spun că nu îl pot elibera pînănu primesc ordinul scris de eliberare din partea Curții Supreme. Ildar Dadin a fost condamnat la doi ani si jumătate de închisoare pentru că a participat la mai multe proteste neautorizate într-un interval de 180 de zile.

Moțiunea simplă PSRM privind politica promovată de ministrul sănătății Ruxanda Glavan va fi examinată în 2 martie, a decis Biroul permanent al Parlamentului dela Chișinău. Moțiunea a fost depusă de socialiști vineri 24 februarie, în prima ședință a legislatvului moldovean din sesiunea de primăvară 2017. PSRM a criticat o recentă majorare a tarifelor pentru serviciile medicale de care beneficiază persoanele neasigurate. Joi, socialiștii au organizat un protest la Chișinău la care au participat mai multe zeci de oameni.

Secretarul cu presa al Patriarhului Georgiei Ilia a demisionat din cauza scandalului legat de arestarea unui mitroplit despre care autoritatile spun ca ar fi incercat sa transporte cianură în Germania, la spitalul în care a fost internat patriarhul Ilia la începutul acestei luni. Secretarul de presa al patriarhului, Mikael Botkoveli, care este preot, a anunţat că demisioneaza ca raspuns la acuzatiile care i.au fost aduse de seful serviciului de securitate al patriarhului, care l-a acuzat că a mințit. În 13 februarie, procurorul sef al Georgiei a anuntat ca mitropolitul Ghiorghi Mamaladze a fost arestat în cursa Tbilisi-Berlin pentru că avea cianurpă în bagaj. Procurorul sef a spus că mitropolitul a fost banuit că ar fi planificat uciderea unui înalt cleric, dar nu a dat publicităţii numele acestuia. Patriarhul Ilia are 84 de ani si are o mare influenţă în viata social politică a Georgiei.El a fost operat recent la o clinica in Berlin la vezica biliară.

Cel puțin 40 de persoane au fost ucise în explozia unei bombe artizanale în periferia localităţii siriene Al-Bab. Nimeni nu şi-a asumat raspunderea pentru acest atac, care a fost anunţat de Observatorul Sirian pentru Drepturile omului de la Londra. Rebelii sprijiniti de Turcia din aceasta regiune anunţasera cu o zi in urmă că au preluat controlul asupra localității Al-Bab, aflată la în apropierea graniţei cu Turcia, de la militanții grupării Statul Islamic. În august 2016 armata turcă a declanşat o ofensivă împotriva ISIS, care a dus la recucerirea a 1900 de km pătraţi de la granita cu Siria de la gruparea Statul Islamic. Rebelii susţinuţi de Turcia avanseaza spre localitatea Raqqa, care e capitala de facto militantilor ISIS din Siria.

Zeci de belaruşi protestează pentru a cincea zi consecutiv la Minsk împotriva construirii unui centru comercial în apropierea unui monument dedicat victimelor represiunilor sovietice din anii 30 si 40 ai secolului trecut. La ordinul lui Stalin cel putin 30.000 de oameni au fost omoriti şi îngropaţi în acest loc de la periferia Minskului. Constructia centrului a inceput în 16 februarie, şi protestele au izbucnit imediat. Protestatarii spun că această construcție profaneaza memoria celor uciși de regimul sovietic. La proteste iau parte și lideri ai opoziției din Belarus. Oamenii au instalat corturi pentru a impiedica lucrările.

Șase oameni au murit într-o explozie la o fabrica de produse chimice din localitatea Ferghana, Uzbekistan, a declarat Europei Libere sub condiția anonimatului o oficialitate uzbecă. Autorităţile uzbece au anunțat oficial explozia, fără însă să spună că au fost înregistrați și morți.

Mai mulți politicieni ruși au reacţionat la afirmația președintelui american Donald Trump care a spus pentru Reuter că vrea să consolideze arsenalul nuclear al Statelor Unite ca să se asigure că țara sa va fi cea mai puternică din lume. Aleksei Puşkov, un important membru al partidului de guvernământ Rusia Unită și deputat în Duma de Stat, a spus că această afirmație a lui Trump întoarce lumea în secolul trecut, iar Viaceslav Nikonov, tot din partidul Rusia Unită a spus că după aceste declarații Statele Unite se pot astepta ca Moscova să adopte măsuri de răspuns simetrice sau asimetrice, pentru crearea unui sistem de apărare apărare anti-rachetă, odată cu mărirea, dacă va fi necesar, a capacităţilor nucleare ale Rusiei peste prevederile din acordul START. Trump spusese joi că Statele Unite ar fi rămas în urmă în privința înzestrării militare nucleare şi că tratatul americano-rus New START din 2011, care limitează armamentul nuclear, ar fi „încă un acord prost” facut de administraţia Obama, adăugând că va ridica această chestiune la întâlnirile sale cu președintele rus Vladimir Putin.

Un tribunal din Kiev a prelungit cu un an arestul preventiv al unei rude a fostului presedinte uzbec Islam Karîmov, căutat de autorităţile din Taşkent pentru delapidarea a sute de milioane de dolari în 2014. Akbarali Abdullaev, nepotul văduvei fostului președinte a declarat la audierile de ieri din tribunal că daca ar fi extrădat in Uzbechistan va fi omorit. El a fost arestat la aeroportul din Kiev, avind asupra sa pasaport uzbec si unul din Republica Dominicana. Nu este limpede când si cum a reuți să fugă din Uzbekistan.

Serviciul de securitate din Azerbaijan a anunțat arestarea a două persoane acuzate de înaltă trădare. E vorba de Elsan Amirli și Elcin Babaiev, care au fost arestati în 20 februarie pentru că ar fi adunat informaţii despre serviciul azer de securitate, despre personalul militar şi despre instalațiile militare azere cu scopul de a le transmite unei țări străine. Serviciul de securitate azer nu spune care anume e această țară.

Kremlinul a confirmat că preşedintele Turciei Recep Tayyip Erdogan se va afla la Moscova în martie pentru convorbiri cu omologul său rus Vladimir Putin. Potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov, vizita va avea loc între 9 și 10 martie. Presa rusă a relatat că Turcia ar putea cumpăra de la Rusia sisteme de rachete sol aer S 400. În afara dezvoltării relațiilor bilaterale, pe agenda convorbirilor se află situația din Siria și Irak, și combaterea terorismului internaţional. În Siria, Turcia sprijină o grupare rebelă care lupta împotriva forţelor guvernamentale ale președintelui Bașar al Assad, susținute militar de Moscova.

Grațierea în întregime a pedepselor de pînă la cinci ani e de natură să creeze un sentiment de insecuritate socială, se spune într-un document întocmit de Direcția legislație, documentare și contencios din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii de la București, ca punct de vedere la proiectul de lege privind gratierea unor pedepse, citat de agentia Agerpres. Documentul urmează să fie discutat în ședința CSM din 28 februarie.

Un nou protest de amploare este anunțat pentru duminică seara în Piața Victoriei din București, relaterază Hotnews.ro. Potrivit paginii de Facebook a evenimentului, numit „Operațiunea Steagul UE, #REZIST”, participanții la manifestație sunt rugați să aducă foi colorate in albastru, pentru ca multimea sa creeze un steag de mari dimensiuni al Uniunii Europene. Proteste sunt anunțate și la Cluj și Brasov.

Președintele Igor Dodon și-a repetat în fața emisarilor FMI cererea anulării legii „miliardului furat”, deși guvernul a dat aviz recent negativ inițiativei șefului statului. „M-am expus categoric împotriva faptului ca cetățenii Republicii Moldova să întoarcă banii furați”, a scris Dodon pe Facebook după ce s-a întâlnit astăzi la Chișinău cu o delegație a FMI care verifică felul cum își îndeplinește Moldova obligațiile dintr-un memorandum semnat în schimbul unui credit de salvare. Guvernul premierului Pavel Filip spune că transformarea banilor furați din sistemul bancar în datorie publică este inevitabilă, fiind susținută și de FMI.Dodon, care a criticat astăzi mai multe măsuri de austeritate din memorandumul cu FMI, a lansat recent o inițiativă legislativă pentru anularea „legii miliardului”. Avizată negativ de guvern, ea nu are șanse practice să fie aprobată de legislativ.