Candidatul independent la președinția Franței, Emmanuel Macron, ar învinge-o pe lidera extremei drepte Marine Le Pen în turul doi de scrutin cu un scor de 61% la 39%, sugerează rezultatele unui nou sondaj de opinie date publicității astăzi. Autorii sondajului Odoxa/Dentsu-Consulting spun că o alianță cu politicianul centrist Francois Bayrou anunțată săptămâna aceasta l-a ajutat pe Macron să-l depășească pe conservatorul Francois Fillon, care nu va mai ajunge în turul doi. Sondajul mai arată că primul tur de scrutin, din 23 aprilie, va fi câștigat de Le Pen, lidera Fontului Național, cu 25% din voturi, Macron situându-se pe locul doi.

Președintele Iranului, Hassan Rohani, a decis să candideze pentru un al doilea mandat la alegerile din 19 mai, a anunțat un consilier prezidențial, Hossein-Ali Amiri, citat de agenția de stat IRNA. Dar președintele însuși nu a confirmat deocamdată luarea deciziei. Dacă va candida, Rohani va avea ca oponenți promotori ai unei linii dure conservatoare. Pe parcursul primului mandat, a fost acuzat de unii conservatori de gestionarea proastă a economiei și exagerarea beneficiilor obținute de Iran datorită încheierii acordului nuclear cu puterile lumii, în 2015, prin care țara și-a redus programul nuclear în schimbul relaxării sancțiunilor.

Mii de oameni participă la Moscova la un marș în memoria politicianului de opoziție Boris Nemțov, asasinat în 27 februarie 2015 în apropiere de Kremlin. Marșul, care a fost autorizat de autoritățile municipale, are loc pe traseul Piața Pușkin - Bulevardul Saharov. Demonstranții poartă drapelul rus și steaguri cu însemnele partidului de opoziție PARNAS și ale mișcării Solidaritatea. Fost vicepremier la sfârșitul anilor 1990, Nemțov a fost un critic vehement al președintelui rus Vladimir Putin. Cinci suspecți ceceni au fost arestați pentru uciderea lui Nemțov, între ei și un fost ofițer de securitate din anturajul liderului cecen Ramzan Kadîrov. Dar reprezentanții opoziției ruse și familia lui Boris Nemțov cer autorităților să-i aducă în fața justiției pe cei care au comandat asasinatul.

Președintele american Donald Trump a anunțat că nu va participa la tradiționala cină a corespondenților de presă de la Casa Albă (White House Correspondents' Dinner). Trump a făcut anunțul sâmbătă, într-o postare pe Twitter. Președintele a atacat de multe ori instituții media americane proeminente, acuzându-le că difuzează știri false, și spunînd despre ele că sînt dușmani ai poporului american. Din cauza relației problematice cu șeful actualei administrații de la Casa Albă, mulți jurnaliști americani au spus că nu vor merge nici ei la cina din 29 aprilie, un eveniment anual, la care președintele american și invitații săi, între care personalități ale lumii de afaceri, ale scenei politice americane, și actori renumiți, fac glume unul pe seama altuia. În 2011, când a participat la White House Correspondents' Dinner, Donald Trump a fost ținta mai multor glume ale fostului președinte Barack Obama.

Dizidentul rus Ildar Dadin a fost eliberat din închisoare duminică, la patru zile după ce Curtea Supremă din Rusia i-a anulat pedeapsa penală pentru participare repetată la proteste neautorizate. Agenția oficială de știri TASS o citează pe soția lui Dadin, Anastasia Zotova, confirmând că soțul ei a fost eliberat. Televiziunea oficială Russia TV a difuzat imagini înfățișându-l pe Dadin la ieșirea din colonia penală din regiunea Altai Krai în sudul Siberiei. Activistul, despre care mai multe organizații ruse și internaționale care militează pentru apărarea drepturilor omului au spus că e deținut politic, fusese condamnat în decembrie 2015, la doi ani și jumătate de detenție, din care a ispășit mai mult de un an. A fost primul condamnat în baza unei legi noi, care a introdus pedeapsa penală pentru participarea repetată la proteste neautorizate într-o perioadă de 180 de zile.

La Moscova are loc un marș în memoria politicianului de opoziție Boris Nemțov, asasinat în februarie 2015 în apropiere de Kremlin. Marșul autorizat de autoritățile municipale are loc în centrul capitalei ruse, din Piața Pușkin până la Prospectul Saharov. Fost vicepremier la sfârșitul anilor 1990, Nemțov a fost un critic vocal al președintelui rus Vladimir Putin. Cinci ceceni au fost arestați pentru executarea omorului, inclusiv un fost ofițer de securitate din anturajul liderului cecen Ramzan Kadîrov. Dar activiștii opoziției și familia lui Nemțov cer găsirea comanditarilor.

Opoziția social-democrată din Macedonia l-a nominalizat pe Zoran Zaev pentru funcția de prim ministru, după ce a reușit să formeze majoritatea parlamentară. Uniunea Social Democrată și-a unit forțele cu principalul partid al etnicilor albanezi, în urma unei crize politice îndelungate. Zaev mai trebuie desemnat de președintele Gjorge Ivanov. Dacă reușește să formeze guvernul, opoziția va pune capăt dominației fostului premier Nikola Gruevski. Acesta a demisionat la începutul anului 2016, după 10 ani de aflare la putere, în urma protestelor ample cauzate de un scandal al interceptărilor. În timpul alegerilor anticipate din decembrie, Gruevski a încercat să revină la putere, dar partidul său VMRO-DPMNE nu a obținut destule locuri pentru a forma majoritatea de unul singur, lăsând loc de manevre opoziției.

În Kîrgîzstan, un lider al opoziției a fost reținut de autorități și acuzat de corupție, ceea ce îl poate împiedica să participe la alegerile prezidențiale din noiembrie. Omurbek Tekebaev a fost reținut la aeroportul din Bishkek, la ora 3 noaptea, la întoarcerea în țară de la Viena, unde participase la lucrările Adunării Parlamentare a OSCE. Ceva mai devreme, procurorii au anunțat că inițiază ancheta de corupție împotriva lui Tekebaev, care conduce partidul de opoziție Ata-Meken. În vârstă de 58 de ani, el a fost un aliat al președintelui Almazbek Atambaev, dar i-a devenit oponent din cauza divergențelor asupra unor modificări constituționale, care au transferat primului ministru pârghii importante ale puterii președintelui. Atambaev nu poate candida la președinție pentru un nou mandat. Criticii cred că va încerca să devină, în schimb, prim-ministru.

28 de oameni au fost răniți după ce un șofer beat a intrat cu un camion în mulțime sâmbătă seară la New Orleans, Statele Unite, în timpul unei parade de Mardi-Gras. Întrebat dacă a fost un atac terorist, șeful poliției locale, Michael Harrison, a spus că șoferul, arestat între timp, conducea în stare de ebrietate. Autoritățile spun că 21 de oameni au fost internați la spital după incident, cinci dintre ei fiind în stare gravă.

Poliția din Heidelberg, Germania, a împușcat sâmbătă un șofer care a intrat cu mașina în mulțime, ucigând un pieton și rănind alți doi. Șoferul, un german de 35 de ani, a fost împușcat în timp ce încerca să fugă pe jos de la locul incidentului și se află la spital în stare gravă. Nu se cunosc deocamdată motivele pentru care suspectul a intrat în mulțime, Dar poliția a spus că nu există indicii că ar fi fot vorba de un atac terorist. Pietonul ucis era un bărbat de 73 de ani, care a decedat la spital din cauza rănilor. Pietonii răniți, care au primit îngrijiri medicale și au fost externați deja, sunt un austriac de 32 de ani și o bosniacă de 29.

Presa moldoveană a dat publicității un schimb de replici tăioase care ar fi avut loc între ambasadorii român și american pe de o parte și președintele Igor Dodon, pe de altă parte, după ce acesta a blocat participarea militarilor moldoveni la un exercițiu internațional, în România. Într-o scrisoare atribuită ambasadorilor Daniel Ioniță și James D. Pettit și publicată astăzi de portalul Independent.md se spune că președintele Dodon a dat dovadă de atitudine „neprietenoasă” față de cele două țări, care ajută Republica Moldova să-și consolideze instituțiile. În scrisoarea a cărei autenticitate nu a fost confirmată, Dodon mai este acuzat că lipsește armata moldoveană de acces la instruire prin faptul că i-a interzis să ia parte, alături de armatele altor opt țări din regiune, la exercițiul care se desfășoară zilele acestea pe poligonul Smârdan din România. Într-o replică publicată de același portal și atribuită președintelui Dodon, acesta le cere ambasadorilor să nu-i „ofere lecții” și avertizează că nu acceptă „ingerințe” în activitatea președinției moldovene. Nici ambasadorii, nici președintele nu au comentat deocamdată cele două scrisori care li se atribuie.

Câteva mii de oameni au participat la o demonstrație pro-guvernamentală la Târgoviște, un fief electoral al Partidului Social Democrat de guvernământ, într-o încercare de a spori popularitatea cabinetului Grindeanu, erodată de amplele proteste anticorupție din ultimele săptămâni. Participanții au purtat drapelul României și au scandat „Votul meu contează!”. Un sondaj de opinie al ISSPOL dat publicității în timpul protestelor declanșate de tentativa eșuată a guvernului de diluare a legislației anticorupție sugerează că popularitatea PSD a scăzut la 31%, față de cele 46% obținute la alegerile parlamentare din noiembrie.

Autoritățile din Azerbaigian și regiunea separatistă Nagorno-Karabah s-au acuzat reciproc de provocarea unor ciocniri în zona de securitate de-a lungul liniei de contact. Forțele separatiste au spus că au respins un atac al armatei azere în zonele estică și sud-estică ale liniei frontului, ucigând câțiva militari azeri, fără să sufere pierderi. Ministerul apărării de la Baku a confirmat că ciocnirile au avut loc noaptea trecută, dar a insistat că ar fi fost cauzate de forțele separatiste. Azerbaigianul a recunoscut că a suferit pierderi, dar nu a dat detalii. Ministerul apărării din Armenia a difuzat un avertisment, cerând azerilor să se abțină de la escaladarea tensiunilor.

Unul din cei mai experimentați diplomați ai Statelor Unite, Daniel Fried, a avertizat la sfîrșitul carierei sale că izolaționismul american și agresiunea rusă pun în pericol libertatea și democrația dobândite în urma „victoriei neconvingătoare” a Occidentului în Războiul Rece. Atunci, „marile instituții ale Occidentului, NATO și Uniunea Europeană, s-au extins pentru a primi 100 de milioane de europeni eliberați”, a spus Fried vineri, la o festivitate cu ocazia retragerii din diplomație. Dar „această mare realizare este astăzi atacată de Rusia”, a continuat diplomatul american care a avut o carieră de 40 de ani, fiind ambasador în Uniunea Sovietică și Polonia înainte să devină asistent al secretarului de stat pentru Europa. „E datoria generației de azi să apere libertatea în Europa, iar când se va ivi o nouă șansă, să o extindă”, a mai spus Fried, îndemnând Statele Unite să nu se retragă în interior și să nu cedeze în acest fel în fața dorinței Rusiei și a Chinei de a-și domina regiunile lor din lume.

Procurorul general al R.Moldova Eduard Harunjen a acuzat presa că ar manipula opinia publică prezentând în culori negative activitatea structurilor de drept. Harunjen a vorbit vineri la Adunarea Generală a Procurorilor, prima pe care a prezidat-o de la numirea în funcție la sfârșitul anului trecut. El și-a bazat critica împotriva presei pe presupusele rezultate ale unui un sondaj de opinie:

„Percepţia populaţiei asupra organelor cu competenţe în domeniul justiţiei, inclusiv a procuraturii, în mare parte este supusă unei manipulări fără precedent din partea televiziunilor, internetului, radioului şi a presei scrise”.

Acuzat de opoziție că ar fi loial Partidul Democrat de guvernământ, Harunjen respinge acuzațiile și spune că, în urma reformei adoptate anul trecut, procurorii au devenit „liberi în adoptarea deciziilor”.

Democrați din Congresul american s-au declarat consternați de cererea Casei Albe ca Biroul Federal de Investigații, FBI, să dezmintă relatările presei despre contactele dintre stafful de campanie al președintelui Donald Trump și serviciile de informații rusești. Lidera democrată din Camera Reprezentanților, Nancy Pelosi, a spus că legalitatea acestei cereri lansate de Reince Priebus, șeful de cabinet al președintelui, trebuie investigată de Departamentul Justiției. Potrivit relatărilor presei, conducerea FBI a refuzat să dea vreo dezmințire publică. Vineri, președintele Trump însuși a criticat Biroul Federal de Investigații, pe Twitter, pe motiv că ar fi incapabil să oprească scurgerile de informații clasificate.

Casa Albă a interzis câtorva instituții media importante accesul la o întâlnire cu presa a purtătorului său de cuvânt Sean Spicer. La întâlnirea din 24 februarie nu au putut participa, între alții, jurnaliștii CNN, New York Times, BBC. Spicer nu a explicat de ce au fost excluse aceste instituții, dar a avertizat că „discursul fals” al presei va primi o ripostă „agresivă” din partea Casei Albe. Jurnaliștii agenției Associated Press și revistei Time au plecat de la întâlnirea cu Spicer în semn de protest, când au aflat că instituțiile media au fost admise selectiv.

Deputata ucraineană Nadia Savcenko a vizitat o zonă din estul Ucrainei controlată de separatiști pro-ruși pentru a se întâlni cu ucraineni în prizonierat. Fostul pilot militar care a petrecut doi ani în detenție în Rusia a mers, vineri, la o închisoare din localitatea Makiivka, unde ar fi deținuți șase militari ucraineni. Savcenko le-a spus jurnaliștilor că vrea să obțină eliberarea prizonierilor din conflictul din estul Ucrainei printr-un schimb al tuturor contra tuturor. Dar vizita de vineri și o întâlnire secretă cu liderii separatiștilor pro-ruși, pe care a avut-o în luna decembrie la Minsk, au cauzat critici aspre la Kiev.

Procurorii francezi au anunțat că François Fillon, candidatul conservator la președinția Franței, va fi anchetat în legătură cu acuzațiile că și-ar fi angajat soția pe un post fictiv, în care aceasta ar fi primit salariu, fără să fi prestat vreun fel de activitate. Procurorii au spus că Fillon, fost premier francez cotat cu cele mai mari șanse la alegerile prezidențiale din aprilie, e bănuit de deturnare de fonduri publice și însușire de active private. În vârstă de 62 de ani, Fillon nu a fost pus oficial sub acuzare deocamdată. Acuzațiile au apărut inițial cu o lună în urmă în ziarul „Le Canard Enchaîne”, care a scris că politicianul ar fi folosit fonduri publice în valoare de cel puțin 680.000 de euro pentru a-și plăti soția, Penelope, angajată în calitate de consilieră parlamentară timp de 15 ani. Doi dintre copiii lui Fillon ar fi apărut și ei pe statele de plată ale parlamentului pentru perioade scurte.

Zeci de oameni au fost uciși în orașul Homs din vestul Siriei într-o serie de atentate sinucigașe asupra forțelor de securitate siriene. Atacurile de astăzi care au țintit sediile a două instituții de securitate au fost revendicate de organizația Jabhat Fateh al-Sham, fosta ramură a Al Qaida în Siria, cunoscută în trecut drept Frontul al-Nusra. Bilanțul victimelor variază. Guvernatorul Provinciei Homs, Talal Barazi, a spus că au fost uciși 32 de oameni. Dar potrivit Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului și-au pierdut viața cel puțin 42. Homs este al treilea oraș ca mărime din Siria și este controlat în mare parte de forțele guvernamentale.

Preşedintele american Donald Trump a repetat că Statele Unite vor construi un zid la granița cu Mexicul. Într-un discurs rostit la Conferința anuală pentru acțiune politică a Conservatorilor, care a avut loc Washington, Trump a mai spus că ofițerii serviciului de imigrari îi caută pe imigranţii fără drept de şedere America, despre care Donald Trump spune că ar fi infractori și traficanţi de droguri, și care „vor fi izgoniţi din ţară”. În același discurs, președintele american a promis reducerea impozitelor pentru clasa de mijloc americană şi ridicarea restricțiilor asupra resurselor energetice din Statele Unite. Șeful administrației americane a mai promis că va fi întocmit un plan de eliminare totală a grupării Statul Islamic. Trump a mai afirmat că organizațiile de presă care care publică ştiri false sunt duşmani ai poporului.

Trupele irakiene au intrat în partea de vest a orașului Mosul după o ofensivă de patru luni împotriva grupării Statului Islamic. Armata irakiană a anunțat joi că a capturat aeroportul de la Mosul, care nu mai e însă, şi baza militară Ghezlani. Partea estică a oraşului a fost eliberată în ianuarie. La Mosul, care e ultimul bastion al ISIS din Irak se află aproximativ 750.000. Reprezentanții armatei irakienie spun că recucerirea părţii apusene a orașului, pentru că zona e foarte populată și cu străzi foarte înguste unde nu pot fi folosite tancurile sau blindatele.

Avocații dizidentului rus Ildar Dadin au cerut ajutorul Curții Europene pentru Drepturile Omului de la Strasbourg pentru eliberarea acestuia care continuă sa fie ținut în arest deși condamnarea sa a fost anulată, a anunțat pe Twitter soția lui Dadin. Miercuri, Curtea Supremă a Rusiei a revocat condamnarea lui Dadin, dar oficialităţile de la colonia penitenciara din regiunea Altai Krai, din sudul Siberiei spun că nu îl pot elibera pînănu primesc ordinul scris de eliberare din partea Curții Supreme. Ildar Dadin a fost condamnat la doi ani si jumătate de închisoare pentru că a participat la mai multe proteste neautorizate într-un interval de 180 de zile.

Moțiunea simplă PSRM privind politica promovată de ministrul sănătății Ruxanda Glavan va fi examinată în 2 martie, a decis Biroul permanent al Parlamentului dela Chișinău. Moțiunea a fost depusă de socialiști vineri 24 februarie, în prima ședință a legislatvului moldovean din sesiunea de primăvară 2017. PSRM a criticat o recentă majorare a tarifelor pentru serviciile medicale de care beneficiază persoanele neasigurate. Joi, socialiștii au organizat un protest la Chișinău la care au participat mai multe zeci de oameni.

Secretarul cu presa al Patriarhului Georgiei Ilia a demisionat din cauza scandalului legat de arestarea unui mitroplit despre care autoritatile spun ca ar fi incercat sa transporte cianură în Germania, la spitalul în care a fost internat patriarhul Ilia la începutul acestei luni. Secretarul de presa al patriarhului, Mikael Botkoveli, care este preot, a anunţat că demisioneaza ca raspuns la acuzatiile care i.au fost aduse de seful serviciului de securitate al patriarhului, care l-a acuzat că a mințit. În 13 februarie, procurorul sef al Georgiei a anuntat ca mitropolitul Ghiorghi Mamaladze a fost arestat în cursa Tbilisi-Berlin pentru că avea cianurpă în bagaj. Procurorul sef a spus că mitropolitul a fost banuit că ar fi planificat uciderea unui înalt cleric, dar nu a dat publicităţii numele acestuia. Patriarhul Ilia are 84 de ani si are o mare influenţă în viata social politică a Georgiei.El a fost operat recent la o clinica in Berlin la vezica biliară.