Estonia va acorda Republicii Moldova tot sprijinul necesar pentru aplicarea reformelor şi punerea în practică a Acordului de Asociere cu UE, a declarat ministrul eston de externe Sven Mikser după întrevederea cu omologul său moldovean Andrei Galbur, relatează Moldpres. Vorbind la o conferință de presă comună la Chișinău cu Sven Mikser - a căui țară a preluat președinția prin rotație a Uniunii Europene, Andrei Galbur spus că Estonia este un partener important al Moldovei și un susţinător activ al parcursului său european. Sven Mikser a afirmat că țara sa va susţine în continuare relaţiile bune de cooperare dintre Estonia și Moldova, și aşteaptă rezultate durabile în realizarea angajamentelor Chișinăului faţă de Uniunea Europeană, care vor avea un efect direct asupra îmbunătăţirii vieţii moldovenilor.

Statele Unite au cerut Rusiei să respecte urgent acordul de încetare a focului în estul Ucrainei. Într-o declarație dată publicității în 26 februarie, departamentul de stat american cere Rusiei și forțelor separatiste să respecte imediat acordul de încetare a focului, să-și retragă armamentul greu și să permită accesul neîngrădit în regiune pentru observatorii trimiși de Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa. Apelul Washingtonului a venit la o zi după ce misiunea OSCE din estul Ucrainei a anunțat că bărbați înarmați din teritoriul controlat de separatiști la nord de Donețk au confiscat una din dronele neînarmate cu care observatorii internaționali monitorizează încetarea focului.

Fostul preşedinte al consiliul de administraţie al Băncii de Economii și primarul orașului Orhei Ilan Şor rămâne în arest la domiciliu încă 30 de zile, după ce luni Curtea de Apel Chişinău a lăsat în vigoare hotărârea Judecătoriei Buiucani, relatează Radio Chișinău. Şor a fost arestat în 22 iunie 2016, a stat în detenţie la penitenciar o lună şi jumătate, după care Curtea de Apel a decis punerea lui în arest la domiciliu. Ilan Șor e acuzat de spălarea a 5 miliarde de lei care au fost transferate prin către zeci de companii înregistrate în off-shore. Implicarea sa în escrocheriile financiare a fost confirmată în raportul agenţiei KROLL, care investighează furtul miliardului de euro din băncile din Moldova.

Mai mulți comercianți au protestat în fața parlamentului de la Chișinău împotriva obligației de a folosi casele de marcat, relatează IPN. Comercianții cer ca această obligație să fie eliminată din lege și înlocuită cu o taxă specială, pe care sînt dispuși să o plătească. Potrivit IPN, protestatarii spun că se creează impresia că autoritățile au decis să recupereze miliardul furat din sistemul bancar al Moldovei prin amenzile pe care sînt obligați să le plătească dacă nu folosesc aparatele de marcat.

Președintele rus Vladimir Putin a început un turneu de două zile în Kazahstan, Tadjikistan și Kîrgîstan. În discuțiile avute la Alma Ata cu omologul său din Kazahstan Nursultan Nazarbaiev, Putin a lăudat rolul jucat de această țară în organizarea recentelor trative de pace legate de războiul din Siria care au avut loc în capitala kazahă Astana. În cadrul întrevederii cu Putin, Nazarbaiev a spus că la un sfert de secol după căderea Uniunii Sovietice, Rusia este partenerul economic și politic numărul unu al Kazahstanului. Rusia se luptă pentru influență în Asia Centrală cu China, care are și ea graniță u Kazahstanul și în ultimii ani a devenit din ce în ce mai prezentă în regiune. După convorbirile cu Nazarbaiev, Putin a plecat în Tadjikistan, unde a avut convorbiri cu președintele Emomali Rahmon.

Uniunea Europeană și Armenia sînt gata să ajungă la un nou acord de strîngere a relațiilor politice, la mai mult de trei ani după ce Erevanul a părăsit tratativele legate de Acordul de Asociere cu UE, și s-a alăturat Uniunii Euroasiatice condusă de Rusia. Noul acord se află pe agenda convorbirilor de la la Bruxelles dintre președintele armean Serj Sarkisian și oficialitățile europene. Negocierile pentru noua înțelegere dintre Armenia și Uniunea Europeană au început în decembrie 2015 și e posibil ca ea să fie semnată în mai 2017. Armenia a negociat cu Bruxelles-ul Acordul de Asociere, care includea și un tratat de liber- schimb, dar a făcut cale întoarsă în 2013. Noul acord nu va avea și componenta de liber-schimb, de care se bucură acum Moldova, Georgia și Ucraina.

Țările Uniunii Europene trebuie să strîngă rîndurile în fața presiunilor noii administrații americane și ale Rusiei, au afirmat luni la Viena cancelarul Austriei Christian Kern și ministrul german de externe Sigmar Gabriel. „Sîntem martorii unei noi conturări a lumii” a declarat șeful diplomației germane după convorbirile cu cancelarul austriac. El a avertizat că ar fi o greșeală pentru țările Uniunii Europene să caute individual răspunsuri la provocările actuale, și nu soluții comune în cadrul blocului pan-european. În cadrul întrevderii cu Sigmar Gabriel, cancelarul austriac Christian Kern a spus că președintele Statelor Unite Donald Trump a încercat pe față să slăbească Uniunea Europeană, și că au fost înregistrate eforturi similare în „vecinătatea noastră estică”, o referire indirectă la Rusia. Kern și Gabriel au subliniat de asemenea că Uniunea Europeană trebuie să se concentreze mai mult pe membrii mai vulnerabili a societății și să asigure prosperitate pentru toți membrii ei.

Partidul Socialiștilor din R.Moldova spune că va investiga dacă un bărbat reținut de poliție după ce a lăsat o geantă suspectă în fața ambasadei americane la Chișinău este într-adevăr membru al său. „Ceea ce s-a întâmplat în fața Ambasadei SUA este un incident regretabil și foarte dubios”, a scris secretarul executiv al formațiunii, Vlad Bătrâncea, pe Facebook, exprimându-și părerea de rău pentru „emoțiile prin care a trecut ambasada”. Dar Bătrâncea a sugerat că bărbatul identificat drept Andrei Colesnic asupra căruia s-a găsit un carnet de membru al PSRM poate fi parte a unei „diversiuni orientate spre discreditarea” partidului. Potrivit relatărilor de presă, serviciul 902 a înregistrat duminică un apel despre geanta suspectă lăsată de un necunoscut la intrarea principală a ambasadei, poliția reținând la scurt timp suspectul, care ar fi spus că a vrut să verifice cum reacționează paza ambasadei. În geantă se afla un notebook.

De la Moscova se relatează că poliția a reținut șase persoane la un memorial improvizat în apropiere de Kremlin, pe locul unde a fost ucis cu doi ani în urmă liderul de opoziție Boris Nemțov, un critic al președintelui rus Vladimir Puton. Portalul OVD-Info care monitorizează arestările în Rusia relatează că cei șase au fost reținuți duminică târziu în apropierea podului Bolșoi Moskvorețkii. Un angajat al serviciilor de salubritate care a venit la locul asasinării lui Nemțov împreună cu poliția a înlăturat ulterior florile și lumânările lăsate de simpatizanții opozantului. Incidentul s-a petrecut după un marș de comemorare a lui Nemțov, în capitala rusă, la care au participat, duminică, aproximativ 15.000 de oameni.

Președintele Igor Dodon spune că s-a întâlnit cu ambasadorul rus la Chișinău, Farit Muhametșin, pentru a discuta cu acesta despre înțelegerile convenite de președinte cu autoritățile ruse în timpul vizitei sale de luna trecută, la Moscova. „În special am discutat mersul realizării angajamentelor asupra cărora am convenit la Moscova în domeniul migranților, precum și a reluării exporturilor produselor moldovenești pe piața rusă”, a scris șeful statului pe Facebook, fără să dea detalii. Întâlnirea are loc la câteva zile după ce presa a publicat un schimb de replici tăioase între ambasadorii român și american și Dodon, după ce acesta a împiedicat participarea militarilor moldoveni la un exercițiu multinațional în România.

Administrația americană urmează să anunțe astăzi propunerile sale bugetare pentru 2018 care prevăd majorarea cheltuielilor pentru apărare promisă de președintele Donald Trump, relatează agențiile Reuters și Associated Press, citând oficiali ai administrației. Majorarea cheltuielilor pentru apărare ar urma să se facă din contul micșorării fondurilor pentru Departamentul de Stat și Agenția de Protecție a Mediului. Propunerile președintelui Trump ar include fonduri majorate pentru construcția de nave și avioane militare și pentru „stabilirea unei prezențe mai robuste în zone și puncte de control cheie din apele internaționale”, a spus un oficial anonim citat de Reuters. Într-un discurs rostit pe 24 februarie, președintele Trump a promis să asigure finanțare pentru „una din cele mai importante extinderi a capacităților militare din istoria Americii”.

La Chișinău, este așteptat astăzi în vizită ministrul de externe al Estoniei, Sven Mikser. Este primul musafir de asemenea rang pe care îl va primi la Chișinău președintele Igor Dodon, de când și-a început mandatul în luna decembrie. Agenda ministrului eston a cărui țară face parte din Uniunea Europeană și NATO mai include convorbiri cu spicherul Andrian Candu, premierul Pavel Filip și cu omologul său moldovean, Andrei Galbur, alături de care va susține și o conferință de presă.

La București, câteva mii de protestatari s-au adunat în Piața Victoriei pentru a patra duminică la rând, cerând demisia Guvernului Grindeanu în urma tentativei nereușite a acestuia de diluare a legislației anticorupție. Participanții la protestul de duminică seara au creat din pânză și hârtie un uriaș steag al Uniunii Europene. Confruntat cu proteste fără precedent, guvernul condus de social democrați a renunțat luna aceasta la tentativa de eliminare din Codul penal a unor fapte de corupție. Sâmbătă, Partidul Social Democrat a organizat la Târgoviște, fieful său electoral, o manifestare în sprijinul guvernului.

Mii de oameni au participat, la Moscova, duminică, la un marș în memoria politicianului de opoziție Boris Nemțov, care a fost asasinat în apropierea zidurilor Kremlinului, pe 27 februarie 2015. Participanții au purtat portretul lui Nemțov și drapele ale formațiunilor de opoziție. Cinci ceceni au fost arestați pentru asasinarea opozantului, care a fost un critic vocal al președintelui Vladimir Putin. Dar activiștii opoziției și familia lui Nemțov se tem că cei care au comandat asasinatul nu vor fi trași la răspundere niciodată.

Pentagonul spune că un nou candidat a respins oferta președintelui Donald Trump pentru o funcție în Ministerul american al apărării. Fostul ofițer de informații Philip Bilden a anunțat că nu acceptă propunerea să devină secretar al forțelor navale din motive personale și de afaceri. Ministrul Apărării, Jim Mattis, a spus că va propune pe altcineva. La începutul lunii, și candidatul pentru funcția de secretar al armatei a respins oferta. Iar vice-amiralul în rezervă Robert Harward a refuzat postul de consilier pe probleme de securitate națională oferit de președintele Trump.

În Kârgâzstan, câteva sute de oameni au protestat duminică în fața Comitetului de Stat pentru Securitatea Națională din Bișkek, cerând eliberarea liderului de opoziție Omurbek Tekebaev, care a fost reținut în noaptea precedentă sub acuzația de corupție. Susținătorii liderului partidului Ata-Meken, printre care se numără fosta președintă Roza Otunbaeva, au spus la protest că opozantul este persecutat din motive politice, pentru a nu putea participa la alegerile prezidențiale din noiembrie. În vârstă de 58 de ani, Tekebaev a fost un aliat al președintelui Almazbek Atambaev. Dar i-a devenit oponent, când șeful statului a promovat o reformă constituțională menită aparent să-l ajute să conducă mai departe țara ca prim-ministru, după ce îi expiră mandatul prezidențial.

Forțele irakiene sprijinite de Statele Unite, care asaltează orașul Mosul, încearcă să construiască un pod plutitor peste fluviul Tigru către malul drept vestic aflat încă sub controlul grupării Statul Islamic. Duminică, forțele irakiene care au eliberat deja malul estic au avansat către unul din podurile existente, dar zona este minată. Operațiunea de recucerire a orașului pe care militanții l-au ocupat în iunie 2014, declarându-l capitală a lor, a început în octombrie, dar s-a dovedit mai complicată decât se anticipa. Armata irakiană este sprijinită de aviația americană, de miliții șiite și forțele kurde.

„Moonlight” a câștigat, duminică seara, la Los Angeles, premiul Oscarul pentru cel mai bun film. Dar finalul celei de a 89-a ediții a ceremoniei de decernare a premiilor Academiei americane de film a fost marcat de o gafă fără precedent, prezentatorul Warren Beatty anunțând inițial, în mod greșit, că premiul pentru cel mai bin film a revenit producției „La La Land”. Regizat de Barry Jenkins, „Moonlight” redă povestea maturizării unui băiat în Miami, a cărui mamă este consumatoare de droguri iar tată – traficant. Casey Affleck a primit Oscarul pentru cel mai bun actor pentru rolul său din „Manchester by the Sea". Oscarul pentru cea mai bună actriță i-a revenit lui Emma Stone pentru rolul său în „La La Land", un musical despre o actriță și un pianist de jazz, care încearcă să se afirme la Hollywood. Filmul iranian, în coproducție cu Franța, „Clientul”, al regizorului Asghar Farhadi, a cîștigar Oscarul pentru cel mai bun film străin. Decernarea Oscarurilor a fost anul acesta un prilej pentru starurile americane să celebreze diversitatea și să-și exprime opoziția față președintele Donald Trump și politicile acestuia, ceremonia fiind deschisă de comedianul Jimmy Kimmel cu o serie de glume la adresa lui Trump.

Candidatul independent la președinția Franței, Emmanuel Macron, ar învinge-o pe lidera extremei drepte Marine Le Pen în turul doi de scrutin cu un scor de 61% la 39%, sugerează rezultatele unui nou sondaj de opinie date publicității astăzi. Autorii sondajului Odoxa/Dentsu-Consulting spun că o alianță cu politicianul centrist Francois Bayrou anunțată săptămâna aceasta l-a ajutat pe Macron să-l depășească pe conservatorul Francois Fillon, care nu va mai ajunge în turul doi. Sondajul mai arată că primul tur de scrutin, din 23 aprilie, va fi câștigat de Le Pen, lidera Fontului Național, cu 25% din voturi, Macron situându-se pe locul doi.

Președintele Iranului, Hassan Rohani, a decis să candideze pentru un al doilea mandat la alegerile din 19 mai, a anunțat un consilier prezidențial, Hossein-Ali Amiri, citat de agenția de stat IRNA. Dar președintele însuși nu a confirmat deocamdată luarea deciziei. Dacă va candida, Rohani va avea ca oponenți promotori ai unei linii dure conservatoare. Pe parcursul primului mandat, a fost acuzat de unii conservatori de gestionarea proastă a economiei și exagerarea beneficiilor obținute de Iran datorită încheierii acordului nuclear cu puterile lumii, în 2015, prin care țara și-a redus programul nuclear în schimbul relaxării sancțiunilor.

Mii de oameni participă la Moscova la un marș în memoria politicianului de opoziție Boris Nemțov, asasinat în 27 februarie 2015 în apropiere de Kremlin. Marșul, care a fost autorizat de autoritățile municipale, are loc pe traseul Piața Pușkin - Bulevardul Saharov. Demonstranții poartă drapelul rus și steaguri cu însemnele partidului de opoziție PARNAS și ale mișcării Solidaritatea. Fost vicepremier la sfârșitul anilor 1990, Nemțov a fost un critic vehement al președintelui rus Vladimir Putin. Cinci suspecți ceceni au fost arestați pentru uciderea lui Nemțov, între ei și un fost ofițer de securitate din anturajul liderului cecen Ramzan Kadîrov. Dar reprezentanții opoziției ruse și familia lui Boris Nemțov cer autorităților să-i aducă în fața justiției pe cei care au comandat asasinatul.

Președintele american Donald Trump a anunțat că nu va participa la tradiționala cină a corespondenților de presă de la Casa Albă (White House Correspondents' Dinner). Trump a făcut anunțul sâmbătă, într-o postare pe Twitter. Președintele a atacat de multe ori instituții media americane proeminente, acuzându-le că difuzează știri false, și spunînd despre ele că sînt dușmani ai poporului american. Din cauza relației problematice cu șeful actualei administrații de la Casa Albă, mulți jurnaliști americani au spus că nu vor merge nici ei la cina din 29 aprilie, un eveniment anual, la care președintele american și invitații săi, între care personalități ale lumii de afaceri, ale scenei politice americane, și actori renumiți, fac glume unul pe seama altuia. În 2011, când a participat la White House Correspondents' Dinner, Donald Trump a fost ținta mai multor glume ale fostului președinte Barack Obama.

Dizidentul rus Ildar Dadin a fost eliberat din închisoare duminică, la patru zile după ce Curtea Supremă din Rusia i-a anulat pedeapsa penală pentru participare repetată la proteste neautorizate. Agenția oficială de știri TASS o citează pe soția lui Dadin, Anastasia Zotova, confirmând că soțul ei a fost eliberat. Televiziunea oficială Russia TV a difuzat imagini înfățișându-l pe Dadin la ieșirea din colonia penală din regiunea Altai Krai în sudul Siberiei. Activistul, despre care mai multe organizații ruse și internaționale care militează pentru apărarea drepturilor omului au spus că e deținut politic, fusese condamnat în decembrie 2015, la doi ani și jumătate de detenție, din care a ispășit mai mult de un an. A fost primul condamnat în baza unei legi noi, care a introdus pedeapsa penală pentru participarea repetată la proteste neautorizate într-o perioadă de 180 de zile.

La Moscova are loc un marș în memoria politicianului de opoziție Boris Nemțov, asasinat în februarie 2015 în apropiere de Kremlin. Marșul autorizat de autoritățile municipale are loc în centrul capitalei ruse, din Piața Pușkin până la Prospectul Saharov. Fost vicepremier la sfârșitul anilor 1990, Nemțov a fost un critic vocal al președintelui rus Vladimir Putin. Cinci ceceni au fost arestați pentru executarea omorului, inclusiv un fost ofițer de securitate din anturajul liderului cecen Ramzan Kadîrov. Dar activiștii opoziției și familia lui Nemțov cer găsirea comanditarilor.

Opoziția social-democrată din Macedonia l-a nominalizat pe Zoran Zaev pentru funcția de prim ministru, după ce a reușit să formeze majoritatea parlamentară. Uniunea Social Democrată și-a unit forțele cu principalul partid al etnicilor albanezi, în urma unei crize politice îndelungate. Zaev mai trebuie desemnat de președintele Gjorge Ivanov. Dacă reușește să formeze guvernul, opoziția va pune capăt dominației fostului premier Nikola Gruevski. Acesta a demisionat la începutul anului 2016, după 10 ani de aflare la putere, în urma protestelor ample cauzate de un scandal al interceptărilor. În timpul alegerilor anticipate din decembrie, Gruevski a încercat să revină la putere, dar partidul său VMRO-DPMNE nu a obținut destule locuri pentru a forma majoritatea de unul singur, lăsând loc de manevre opoziției.