Președintele rus Vladimir Putin spune că Moscova nu va sprijini impunerea de noi sancțiuni regimului președintelui sirian Bashar al-Assad, și avertizează că noi măsuri punitive vor afecta negativ eforturile de a pune capăt războiului civil care durează de șase ani în Siria. Remarcile făcute de Putin în 28 februarie par să indice că Rusia se va folosi de dreptul său de veto în Consiliul de Securitate ONU pentru a bloca o inițiativă occidentală de a impune sancțiuni împotriva guvernului de la Damasc pentru atacuri cu gaze toxice. Consiliul de Securitate urmează să supună rezoluția la vot la sediul ONU de la New York. Acest vot vine după ce săptămâna trecută, la Geneva, a început o nouărunde de tratative de pace pentru Siria, mediate de ONU.

Un polițist afgan și-a împușcat mortal 11 colegi în timp ce aceștia dormeau la un punct de control din Lașkar Gah, în provincia Helmand din sudul Afganistanului. Masacrul a avut loc în noaptea de 27 spre 28 februarie, a anunțat un purtător de cuvînt al guvernatorului provinciei, iar după crimă atacatorul a luat armele și muniția victimelor și a plecat într-un automobil al poliției, probabil să se alăture Talibanilor, care au revendicat atacul. Așa-numitele atacuri „din interior”, în care militari sau polițiști își ucid colegii sau atacă forțele internaționale, au fost o problemă majoră și constantă în cei 15 ani de când durează războiul din Afganistan. Forțele de securitate afgane care luptă împotriva Talibanilor se străduie să evite astfel de incidente, și trebuie să facă față unui număr record de victime și dezertări.

Cîteva mii de persoane au protestat în capitala Macedoniei, la Skopje, împotriva unui acord politic care va asigura folosirea pe scară largă a limbii albaneze în acest stat divizat etnic. Protestul a venit după ce liderul social-democraților Zoran Zaev a prezentat semnăturile de sprijin din partea a trei partide politice albaneze, ceea ce înseamnă că va avea suficientă susținere parlamentară pentru a forma un nou guvern luna viitoare. Partidele albaneze și-au condiționat sprijinul pentru coaliția guvernamentală a lui Zaev de aplicarea unei legi care prevede o folosire mai largă a limbii albaneze în Macedonia. În momentul de față, albaneza e limbă oficială în această țară numai în locurile unde albanezii constituie mai mult de 20% din populație.

Procurorul special din Kosovo l-a pus sub acuzare pe imamul principalei moschei din țară pentru incitare la terorism și pentru că i-a încurajat pe credincioși să plece în Siria și în Irak ca să lupte în „jihad”. Procuratura de la Priștina spune într-o declarație oficială Imamul Shefet Krasniqi s-a folosit de predicile sale și de rețelele sociale într-un mod care a determinat mulți oameni să plece în Siria și Irak pentru ca a comite acte de terorism. Comunicatul mai spune că Imamul a făcut asta în mod continuu și cu intenție, și că e pus sub acuzare și pentru incitare la ură, pentru intoleranță națională, rasială și religioasă, și pentru evaziune fiscală.

Poliția rusă a percheziționat apartamentul de la Moscova al jurnalistei Zoia Svetova, care are legături cu organizația Rusia Deschisă a lui Mihail Hodorkovski, dușman de ani de zile al Kremlinului, au anunțat marți mai mulți prieteni ai ziaristei. Avocata Anna Stavițkaia a scris pe Facebook că un anchetator și alte zece persoane perchezționează apartamentul lui Svetova, și că percheziția, care a inclus și examinarea mai multor computere ,are legătură cu o anchetă legată de Hodorkovski și de alți foști membri în conducerea fostei firme petroliere Yukos. Yukos a fost dezmembrată și vîndută la licitație după ce Hodorkovski a fost arestat și condamnat la închisoare pentru delicte financiare în 2013, în două procese despre care s-a spus că au fost motivate politic. Omul de afaceri, amnistiat de președintele Putin după ce a petrecut 10 ani în închisoare, a părăsit Rusia în 2010. Zoia Svetova scrie pentru Rusia Deschisă, care promovează respectarea drepturilor omului și a statului de drept în Rusia, și pentru publicația „New Times”.

Președintele R.Moldova Igor Dodon a propus un proiect de lege pentru modificarea Constituției, care prevede cinci cazuri noi în care șeful satului să poată dizolva Parlamentul, relatează IPN. În primul caz, Dodon solicită dreptul să dizolve legislativul după consultarea fracțiunilor parlamentare; în al doilea, dacă Parlamentul nu a pus în practică timp de 12 luni voința poporului exprimată prin referendum consultativ; în al treilea, dacă un referendum republican privind demiterea președintelui s-a soldat cu un rezultat negativ; în al patrulea, dacă Parlamentul nu a adoptat Legea bugetului de stat în termen de două luni de la începutul exercițiului financiar; în al cincilea caz, Igor Dodon cere să poată dizolva legistativul prin referendum inițiat de șeful statului.

Mai mulți experţi recomandă guvernului de la Chișinău să pună în practică reforme reale, și nu să facă numai rapoarte, iar Uniunii Europene să supravegheze mai strict asistența tehnică şi financiară oferită Republicii Moldova. Declarații în acest sens au fost făcute în cadrul unei dezbateri organizată de Fundația Soros-Moldova cu titlul „Implementarea Acordului de Asociere: progrese sau regrese?”. Directorul departamentului Bună Guvernare de la Fundația Soros Petru Culeac a remarcat că după un an de reforme Consiliul UE şi-a exprimat îngrijorarea față de lipsa independenței sectorului justiției. Președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova Vladislav Gribincea a remarcat că lupta adevărată împotriva corupţiei nici măcar nu a început, spunînd că e inutil să se vorbească de combaterea corupției la nivel înalt, dacă nu se începe eradicarea corupţiei în rîndul structurilor care trebuie să combată acest fenomen. În opinia lui Igor Boţan, directorul executiv al Asociației pentru Democrație Participativă, finanţarea obscură a partidelor este principala sursă prin care se răspândește corupţia politică.

Proiectul legii de desființare a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării din România a fost adoptat tacit marți de Camera Deputaților, cu mențiunea că Senatul este camera decizională. Proiectul de lege a fost depus anul trecut de către fostul deputat și lider al Partidului România Unită, Bogdan Diaconu. În expunerea de motive la proiectul de lege se afirma că CNCD s-ar fi remarcat „prin amendarea tuturor românilor care au luat atitudine împotriva extremismului maghiar. CNCD a devenit un instrument de sustinere a autonomiei teritoriale maghiare și a acțiunilor teroriste...”. Liderul ultranaționalist fusese amendat anul trecut de Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării pentru declarații homofobe.

„Cauza principală a nesoluționării conflictului transnistrean este corupția, iresponsabilitatea și incompetența clasei politice din R.Moldova”, se spune într-o declarație comună semnată de liderii Partidului Liberal Democrat, Partidului Acțiune și Solidaritate, Partidului Politic Platforma Demnitate și Adevăr,și de expertul în problema transnistreană Oazu Nantoi. În declarația prezantată la o conferință de presă la IPN, se mai spune că „clasa politică moldoveană nu e capabilă și nu dorește să ajungă la un consens asupra principiilor de bază care urmează să stea la temelia statului moldovenesc și nu este în stare să exprime o voință comună de rezistență la tentativele guvernanților de la Moscova de a menține regimul separatist din stânga Nistrului”.

Senatorul republican Marco Rubio a introdus un proiect de lege prin care strada din fata sediului ambasadei Rusiei la Washington, să fie numită Piaţa Boris Nemţov, in onoarea politicianului opozitiei ucis acum doi ani. In opinia senatorului Rubio, astfel, „regimului Putin si poporului rus li se va reaminti mereu ca vocile dizidenţei si apăratorilor libertătii nu pot să fie reduse la tăcere”. Pentru ca strada sa poarta noul nume este nevoie de votul Camerei Reprezentailor si a Senatului si de aprobarea presedintelui Donald Trump.

Preşedintele Comitetului pentru servicii de Informatii din Camera reprezentailor, republicanul Devin Nunes, a declarat că nu există nici o dovadă că ar fi avut loc contacte nepotrivite între oficialităţi ruseşti si cei din echipa de campanie electorala a preşedintelui Donald Trump. Devin Nunes a respins solicitările democraţilor de a cere unui procuror special sa investigheze cazul in mod imparţial şi sa dea publicităţii declaratiile de impozitare ale preşedintui Trump şi să facă lumină în speculaţiile că preşedintele ar avea interese de afaceri cu Rusia. Devin Nunes a facut parte din echipa de tranzitie a presedintelui Trump. Cel mai important congresman democrat din cadrul comitetului, Adam Schiff, a declarat că este prea devreme sa se facă astfel de declaraţii pentru că investigaţia abia începe şi a pus sub semnul întrebării capacitatea republicanului de a conduce ancheta. Lidera democraţilor din Camera reprezentanţilor, Nancy Pelosi a criticat si ea declaratiile republicanului Nunes.

Consiliul de Securitate ONU urmeaza sa voteze astazi in legatura cu presupusa folosire a gazelor toxice de catre guvernul sirian in razboiul care dureaza de șase ani. Votul va avea loc in ciuda opozitiei Rusiei, care a anunţat că va opune veto oricarei rezolutii impotriva regimului de la Damasc. Din 2011, de la inceputul razboiului din Siria, Rusia s-a opus unui numar de șase rezolutii ale Consiliului de Securitate. O echipa de investigatori ai Naţiunilor Unite a intocmit un raport in luna decembrie, care arata ca regimul presedintelui Bashar Al Assad a folosit arme chimice. Siria a respins acuzatiile, iar Rusia a spus că investigatorii ONU nu au gasit suficiente dovezi pentru a se acţiona la nivelul Consiliului de Securitate.

Presedintele Moldovei, Igor Dodon, a comis un abuz atunci când a interzis participarea contingentului militar moldovenesc la exercițiile multilaterale din România, consideră liderului PLDM, Viorel Cibotaru, fost ministru al apărarii. Într-un comentariu postat pe Facebook, Viorel Cibotaru consideră că situația este cu atât mai gravă, cu cât decizia luată de șeful statului a fost urmată de o atitudine nepotrivită a acestuia față de reacția ambasadorului român și a celui american la gestul său. Cibotaru scrie că cere Procuraturii Generale, și altor instituții ale statului să se sesizeze în acest caz.

Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Andrei Galbur, se află astzi şi mîiine intr-o vizită oficială în Israel, prilejuită de marcarea aniversării celor 25 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre Republica Moldova și Israel. Potrivit site-urilor moldoveneşti, Andrei Galburva avea întrevederi cu premierul israelian, Benjamin Netanyahu, cu Președintele Knessetului, și cu ministrul Apărării, Avigdor Liberman.

Casa Alba a anuntat că preşedintele Donald Trump va cere Congresului sa suplimenteze bugetul apărarii pentru anul viitor cu 54 de miliarde de dolari sau cu 10%, bani ce ar urma sa fie obţinuti din reducerile la alte cheltuieli, inclusiv o reducere drastica a cheltuielilor de ajutor extern. Presedintele Trump a spus că bugetul apărarii ar ajunge astfella 603 de miliarde de dolari, „si că va fi un mesaj transmis lumii în aceste vremuri periculoase despre puterea Americii”. Importanti membri republicani ai congresului afirma că propunerea de buget a Casei Albe nu va ramine nemodificată in urma dezbaterilor din Congres. Agenţia Reuter citează oficialităţi americane care spun că vor fi alocate fonduri suplimentare pentru aviatia si marina militara pentru a intari prezenta americana in zone de interes strategic. Reuters citeaza şi o alta oficialitate care a afirmat că reducerile programelor Departamentului de Stat ar putea fi de 30%, ceea ce ar implica eliminarea mai multor programe de asistenţă internaţionala. 50 de miliarde de dolari sunt cheltuiţi anual pentru asistenta straina de Departamentul de Stat. Anul fiscal al Statelor Unite incepe la 1 octombrie.

Pentagonul a anunţat că a întocmit un plan menit să ducă la victoria impotriva militanţilor Statului Islamic care a fost trimis ieri la Casa Albă, iar ministrul apărărarii Jim Mattis il va prezenta in cursul zilei. Potrivit purtatorului de cuvint al Pentagonului, planul cuprinde propuneri mai ample, care nu sunt legate strict de lupta impotriva ISIS in Siria si Irak. La prezentarea planului la Casa Alba vor lua parte si secretarul de stat Rex Tillerson, şeful Trezoreriei, si liderii comunitatii de informatii.

Citeva mii de oameni au protestat în capitala Macedoniei, Skopje, noaptea trecută împotriva acordului politic încheiat de coaliţie pentru a acorda limbii albaneze dreptul de a fi folosită mai mult in institutiile statului şi de a deveni a doua limba oficiala. Partidele etnicilor albanezi au condiţionat participarea la guvernare de aceasta înţelegere. Macedonia este confruntata cu o criza politica de aproape doi ani şi înţelegerea de acum a social-democratilor cu partidele albanezilor ar putea asigura formarea unui guvern. Partidul conservator nationalist al fostului premier Nikola Gruevski detine 51 de mandate, iar social-democratii 49 in Parlamentul ţării. Nici unul din partide nu poate forma un cabinet fara sprijinul partidelor albaneze. O treime din populaţia de două milioane a Macedoniei este reprezentată de albanezi.

Procuratura din Kosovo a anunţat că l-a pus sub acuzare pe imamul celei mai mari moschei din Kosovo pentru incitare la acte de terorism şi propaganda in favoarea „razboiului sfint” din Siria si Irak. Potrivit procuraturii din capitala Priştina, imamul Şefqet Krasniqi s-a facut vinovat de aceste activităţi „în mod continuu si cu intenţie”.

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, care îşi încheie astzi turneul in tari ale Asiei Centrale a declarat că s-a înţeles cu presedintele Tadjikistanului, Emomali Rahmon, să sprijine eforturile de întarire a graniţei cu Afganistanul. In acest efort, a spus liderul de la Kremlin, se va folosi baza militara rusa din Tadjikistan, aceasta ţară, fiind, in opinia lui Putin „un stat cheie pentru securitatea regionala”. Șapte mii de militari rusi se afla staţionaţi in Tadjikistan, la o baza din apropierea capitalei Duşanbe.

In România, fostul deputat social-democrat Sebastian Ghita este urmarit penal pentru încă patru infractiuni de trafic de influenta, trei infractiuni de spalare a banilor in forma continuata si constituirea unui grup infractional organizat, in noul dosar penal instrumentat de procurorii DNA Ploiesti informeaza site-ul Hotnews.ro. Procurorii anitcoruptie vor propune totodata instantei emiterea unui nou mandat de arestare in lipsa pe numele lui Sebastian Ghita, disparut din decembrie si dat in urmarire de autoritati. Doi apropiati ai fostului deputat PSD au fost retinuti luni seara de procurorii DNA pentru 24 de ore, in dosarul in care exista suspciuni ca s-ar fi acordat mita de 50 de milioane de euro unor demnitari in schimbul atribuirii unor contracte pe bani publici in domeniul IT.

Autorităţile azere au anuntat că au luat cadavrele celor cinci militari azeri ucişi în zona dintre Azerbaijan si enclava armeană Nagorno-Karabach cu ajutorul organizatiilor internaţionale OSCE si Crucea Rosie. Cei cinci soldaţi au fost ucişi in ciocnirile cu forţele separatiste acum trei zile. Autorităţile de la Baku susţin ca ciocnirile au fost provocate de separatistii sustinuti de Armenia. Razboiul din Nagorno-Karabach din anii '90 a facut in jur de 30 de mii de morţi.

Autorităţile turce l-au arestat ieri pe jurnalistul publicaţiei germane Die Welt, acuzindu-l de sprijin in favoarea unei organizatii teroriste şi de incitare la violenţă, informeaza agenţia Reuter. Deniz Yucel are cetăţenie dubla – germana şi turcă – şi este primul jurnalist german arestat de autoritrăţile de la Ankara dupa lovitura de stat esuata din vara anului trecut, cind atacurile impotriva jurnalistilor s-au inteţit. Jurnalistul de la Die Welt a relatat despre afacerile ginerului presedintelui Recep Tayyip Erdogan. Cancelara Angela Merkel a criticat decizia tribunalului de la Ankara considerind-o „disproporţionată”, iar ministrul german de externe Sigmar Gabriel a spus că acest caz arata limpede deosebirile esenţiale între modul în care evalueaza fiecare libertatea presei si libertatea de opinie.

Gruparea militantă Abu Sayyaf din Filipine a difuzat o inregistrare video aratind decapitarea unui barbat, identificat ca fiind un ostatec german capturat in luna noiembrie a anului trecut. Potrivit site-ului care a difuzat video-ul, barbatul este Jurgen Kantner. Agentia Reuter relateaza ca gruparea Abu Sayyaf a răpit mai multe persoane pentru care cere rascumpărare, iar termenul limită in cazul ostatecului german pentru rascumpărare expirase duminică.

Estonia va acorda Republicii Moldova tot sprijinul necesar pentru aplicarea reformelor şi punerea în practică a Acordului de Asociere cu UE, a declarat ministrul eston de externe Sven Mikser după întrevederea cu omologul său moldovean Andrei Galbur, relatează Moldpres. Vorbind la o conferință de presă comună la Chișinău cu Sven Mikser - a căui țară a preluat președinția prin rotație a Uniunii Europene, Andrei Galbur spus că Estonia este un partener important al Moldovei și un susţinător activ al parcursului său european. Sven Mikser a afirmat că țara sa va susţine în continuare relaţiile bune de cooperare dintre Estonia și Moldova, și aşteaptă rezultate durabile în realizarea angajamentelor Chișinăului faţă de Uniunea Europeană, care vor avea un efect direct asupra îmbunătăţirii vieţii moldovenilor.

Statele Unite au cerut Rusiei să respecte urgent acordul de încetare a focului în estul Ucrainei. Într-o declarație dată publicității în 26 februarie, departamentul de stat american cere Rusiei și forțelor separatiste să respecte imediat acordul de încetare a focului, să-și retragă armamentul greu și să permită accesul neîngrădit în regiune pentru observatorii trimiși de Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa. Apelul Washingtonului a venit la o zi după ce misiunea OSCE din estul Ucrainei a anunțat că bărbați înarmați din teritoriul controlat de separatiști la nord de Donețk au confiscat una din dronele neînarmate cu care observatorii internaționali monitorizează încetarea focului.