Președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, aflat la Bruxelles, și-a anulat întâlnirea cu președintele Parlamentului European Antonio Tajani, după ce acesta din urmă organizase o dezbatere pe teme „violării drepturilor omului în Azerbaidjan”. La dezbatere au participat un politician din Armenia, și colaboratoarea postului nostru de radio Hadija Ismailova, jurnalista azeră, arestată în decembrie 2014 pentru articolele investigative. Ismailova a făcut 17 luni de închisoare sub acuzație de „afaceri ilegale”, dosar respins de ea categoric drept unul cu tentă politică.

Foștii secretari de stat americani John Kerry și Madeleine Albright se numără printre membri unui grup de democrați proeminenți care au cerut Curții de apel din San Francisco să blocheze în continuare unele din prevederile cheie ale decretului anti-imigrație, semnat de președintele Donald Trump în ianuarie. Prin acest decret era suspendată intrarea în Statele Unite a refugiaților și temporar a cetățenilor din șapte țări predominant musulmane. Democrații au argumentat că ordinul executiv „este prost gândit, prost pus în practică, și prost explicat”. Ei susțin că ordinul executiv pune în pericol securitatea națională prin faptul că alimentează sentimentele anti-americane și propaganda Organizației teroriste a Statului Islamic.

Mari companii tehnologice, cum ar Microsoft, Google și Appel s-au adresat, de asemeni, Curții de apel din San Francisco, argumentând că ordinul prezidențial „creează greutăți serioase firmelor americane”. O decizie a Curții de apel este așteptată luni noapte dar indiferent de verdict, s-ar putea ca această dispută între administrația Trump și ramura judecători să ajungă în fața Curții Supreme.

La Astana a avut loc o nouă întrevedere între delegațiile Rusiei, Iranului și Turciei privind aplicarea Acordului de încetare a focului în Siria, negociat la sfârșitul lunii ianuarie. La această rundă de tratative, care nu a produs vreo declarație comună, au participat și reprezentanți ai Națiunilor Unite.

Uniunea Europeană trebuie să mențină presiunea asupra Rusiei pentru a se ajunge la pace în estul Ucrainei, indiferent de poziția administrației americane față de Moscova, au afirmat luni miniștrii de externe ai UE. Șefa diplomației europene, Federica Mogherini, a ținut să precizeze că europenii nu și-a schimbat poziția, consideră anexarea abuzivă a Crimeei drept ilegală, și cer respectarea totală a acordurilor de la Minsk privind înncetarea luptelor din estul Ucrainei.

Kremlinul a cerut televiziunii americane Fox News să-și ceară scuze pentru afirmația moderatorului Bill O'Reilly, care l-a numit „ucigaș” pe președintele rus Vladimir Putin, în timpul unui interviu cu președintele american Donald Trump. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că afirmația de duminică a lui O'Reilly's este „inacceptabilă și insultătoare”, iar Fox trebuie să-și ceară scuze. Dar Peskov nu a comentat răspunsul lui Trump, care a relativizat problema, replicând că și Statele Unite au „mulți criminali”.

Putin este bănuit a se fi aflat în spatele mai multor asassinate politice, cum ar fi uciderea jurnalistei Ana Politkovskaia în 2006 sau a politicianului din opoziție Boris Nemțov în 2015.

62% din moldoveni continuă să creadă că țara merge într-o direcție greșită, iar dacă ar fi alegeri duminica viitoare, în Parlament ar intra numai două partide, Partidul Socialiștilor și Partidul Acțiune și Solidaritate, arată primul sondaj al anului, realizat de compania „CBS AXA” pentru IDIS „Viitorul”. Personalitatea politică ce se bucură de cea mai mare încredere rămâne șeful statului Igor Dodon - 26,6%, urmat de lidera PAS, Maia Sandu - 9,9%, de Andrei Năstase - 2,5% și de premierul Pavel Filip - 2,1%. Cu toate acestea, numai 40,4% aprobă activitatea președintelui.

De luni 6 februarie, Poliția de Frontieră poate elibera citații șoferilor care au amenzi de circulație neachitate. Pînă în acum, dreptul de a elibera citații îl avea doar Inspectoratul Național de Patrulare, precizează Moldpres. Verificările la frontieră se vor face prin Sistemului automatizat de supraveghere a circulaţiei rutiere.

În România, guvernul, prin Ministerul justiției, a mai dat un pas înapoi în fața manifestațiilor masive. Ministerul Justiției a anunțat că renunță la proiectul de lege de modificare și completare a actelor normative privind Codurile penale, înaintat deja Consiliului Superior al Magistraturii, Inițial, Ministerul dorea să trasforme prevederile contestatei Ordonanțe de urgență într-un proiect de lege care să fie înaintat în Parlament. Luni, ministerul a precizat că „nu este preocupat” să elaboreze un proiect de lege pentru modificarea Codului penal și Codului de procedură penală. Ministerul Justitiei va centraliza deciziile Curtii Constitutionale, precum si punctele de vedere ce vor fi inaintate. Dupa analiza acestora urmeaza ca proiectul de lege sa fie pus „in dezbatere publica”, se mai arata intr-un comunicat de presa transmis de minister.

Duminică seară, în România, jumătate de million de oameni au ieșit pe străzi să protesteze, cerând acum demisia guvernului Grindeanu. Ordonanța de urgență care dezincrimina partial abuzul în serviciu fusese abrogată încă de la orele prânzului. Numai la București, însă, seara, au protestat peste 250.000 de oameni, care și-au exprimat astfel neîncrederea în intențiile guvernului.

În plenul Parlamentului român a fost citită moțiunea de cenzură împotriva guvernului Grindeanu, înaintată de partidele de opoziție, Partidul Național Liberal și Uniunea Salvați România. Motiunea va fi dezbătută și votată miercuri. Înntre timp însă, premierul Sorin Grindeanu a reafirmat că nu intenționează să demisioneze iar liderul partidului social-democrat, care domină guvernul, și-a exprimat toată încrederea în premier.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a făcut, luni, la Londra, un apel către „țările responsabile” să urmeze exemplul Statelor Unite și să solicite impunerea de noi sancțiuni la adresa Iranului, Prima întrevedere a premierului Netanyahu cu omologul său britanic Theresa May vine lao săptămână înainte de vizita la Washington, unde Netanyahu se va întâlni cu președintele american Donald Trump.

Președintele Igor Dodon începe o vizită de câteva zile la Bruxelles, prima de când este președinte, urmând să poarte convorbiri cu șefii oficiali ai Uniunii Europene și NATO. Purtătorul de cuvânt, Ion Ceban, a anunțat că șeful statului are planificate întâlniri cu șefii principalelor instituții europene, inclusiv președintele Consiliului European, Donald Tusk, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude JUNKER, șefa politicii externe și afaceri de securitate, Federica Mogherini și președintele Parlamentului European, Antonio Tajani. La NATO, se va întâlni cu secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg. În timpul recentei sale vizite la Moscova, Igor Dodon și liderul rus Vladimir Putin au sugerat că ar dori renegocierea Acordului de Asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană în format tripartit. Dodon a mai spus că dorește să convingă NATO să renunțe la deschiderea unui oficiu de legătură la Chișinău convenită cu Guvernul Filip.

Bașcanul autonomiei găgăuze, Irina Vlah, a trimis o scrisoare Congresului Puterilor Locale și Regionale al Consiliului Europei în care acuză Guvernul central de la Chișinău de adoptarea unei decizii discriminatorii. Pe 1 februarie, guvernul Filip a respins o inițiativă legislativă care cerea ca reprezentanții autonomiei să fie incluși obligatoriu în delegația națională a Republicii Moldova la acest Congres. În scrisoarea adresată forului de la Strasbourg, Vlah se plânge că doi candidați înaintați de autonomia găgăuză au fost respinși de Chișinău. „Reacția negativă față de inițiativa legislativă în cauză vădește refuzului Guvernului (…) să țină cont de statutul juridic al Autonomiei Găgăuze”, se spune în scrisoarea guvernatoarei. Ea mai îndeamnă Parlamentul să adopte inițiativa, în ciuda poziției guvernului.

Kremlinul a cerut televiziunii americane Fox News să-și ceară scuze pentru afirmația moderatorului Bill O'Reilly, care l-a numit „killer” pe președintele rus Vladimir Putin, în timpul unui interviu cu președintele american Donald Trump. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitr Peskov, a spus că afirmația de duminică a lui O'Reilly's este „inacceptabilă și insultătoare”, iar Fox trebuie să-și ceară scuze. Dar Peskov nu a comentat răspunsul lui Trump, care l-a apărat pe Putin, spunând: „Sunt mulți killeri. Noi avem mulți killeri. Ce credeți că țara noastră este așa de inocentă?”. Prin această afirmație, președintele Trump și-a atras la rândul său critici severe atât din partea democraților, cât și a republicanilor pentru minimalizarea asasinării unor lideri și activiști ai opoziției ruse. Liderul republican din Senat, Mitch McConnell, a spus că nu se poate pune semnul egalității între felul cum acționează Rusia și Statele Unite.

Premierul român Sorin Grindeanu a insistat că nu va demisiona, în ciuda imensului protest de duminică, la care sute de mii de oameni i-au cerut demisia din cauza ordonanței, între timp abrogată, de anulare a pedepsei penale pentru unele fapte de corupție. „Nu voi demisiona”, a spus Grindeanu televiziunii Antena 3, adăugând că poate fi forțat să o facă numai de Parlament, unde Partidul său Social Democrat controlează majoritatea. Duminică, guvernul și-a abrogat ordonanța de urgență prin care erau modificate codurile penale, dar protestele masive declanșate de ordonanța de marți nu au încetat. Participanții la proteste au promis să mențină presiunii până când și Parlamentul va respinge definitiv atât modificarea codurilor penale, cât și intenția de grațiere a multor condamnați, inclusiv pentru corupție.

Etnicii sârbi din Mitrovița, oraș din nordul Kosovo, au dărâmat cu buldozerul un zid pe care au început să-l construiască în decembrie și care îi despărțea de comunitatea albaneză din oraș. Dărâmarea zidului, duminică, a avut lloc în urma unei înțelegeri între guvernul kosovar și minoritatea sârbă din Kosovo, care a fost mediat de ambasada Statelor Unite și de Uniunea Europeană. Premierul kosovar Isa Mustafa amenințase că, dacă zidul nu este dărâmat de sârbi, va fi dărmat de guvern. Acțiunea a fost monitorizată de carabinierii italieni care păzesc zona în cadrul misiunii NATO de menținere a păcii în Kosovo. Comunitatea sârbă a construit zidul, spunând că va proteja de alunecări de teren o promenadă pe malul râului, dar autoritățile de la Priștina au spus că este o nouă tentativă de divizare a orașului și așa împărțit pe criterii etnice.

Guvernul social democrat al României a abrogat duminică ordonanța de urgență prin care erau modificate codurile penale și slăbite prevederile anticorupție, dar protestele masive declanșate de ordonanța de marți nu au încetat. Potrivit estimărilor televiziunilor românești, la demonstrațiile de duminică seara, cele mai mari de la Revoluția din 1989, a participat, la scară națională, un număr record de peste jumătate de milion de oameni, inclusiv sute de mii în București. Mulți au cerut demisia guvernului Grindeanu, care se află în funcție de numai o lună. Liderii protestatarilor au îndemnat la menținerea presiunii până când și Parlamentul va respinge definitiv intenția guvernării de modificare a codurilor penale, precum și pe cea de grațiere a multor condamnați, inclusiv pentru corupție.

Luptele din localitatea Avdiivka din estul Ucrainei s-au potolit duminică, după o săptămână de escaladare a violențelor între armata ucraineană și forțele separatiștilor sprijiniți de Rusia, în care au murit cel puțin 35 de oameni. Părțile au încheiat un armistițiu pentru a putea restabili alimentarea cu energie electrică în localitatea cu 25 de mii de oameni. Sâmbătă seara, președintele ucrainean Petro Poroșenko a purtat o convorbire telefonică cu omologul său american Donald Trump, care a spus că Statele Unite și Ucraina vor colabora la aplanarea conflictului. Potrivit președinției ucrainene, cei doi lideri s-au pronunțat pentru un acord de încetare completă a focului în regiune. Convorbirea Trump-Poroșenko survine după mai multe declarații ale președintelui american, care au îngrijorat Kievul, despre posibilitatea anulării unor sancțiuni impuse Rusiei pentru amestecul acesteia în Ucraina.

Casa Albă spune că președintele Donald Trump a discutat despre perspectivele unei soluționări pașnice a conflictului din estul Ucrainei cu Secretarul General al NATO Jens Stoltenberg. Duminică, în timpul unei convorbiri telefonice, Trump a atat să se întâlnească cu liderii alianței, în luna mai, în Europa. Președintele american care declarase în trecut că NATO este „învechită”, și-a exprimat, în discuția cu Stoltenberg, „sprijinul puternic” pentru Alianță, dar a cerut ca alte țări membre să-și mărească contribuția financiară.

Președintele american Donald Trump l-a apărat într-un interviu televizat pe omologul său rus Vladimir Putin, atrăgându-și noi critici, atât din partea Democraților, cât și a Republicanilor. În interviul de duminică la televiziunea Fox, Trump a spus că îl respectă pe Putin. Jurnalistul Bill O'Reilly a parat, spunând că „Putin este un ucigaș”, dar Trump a răspuns: „Sunt mulți ucigași. Avem și noi mulți ucigași. Ce credeți că țara noastră este așa de inocentă?”. Într-o replică, liderul Senatului, Mitch McConnell, și el republican, a declarat televiziunii CNN că nu se poate pune semnul egalității între felul cum acționează rușii și Statele Unite. Putin „este fost agent KGB, o brută, care nu a fost ales în ceea ce se consideră alegeri libere”, a spus McConnell. Michael McFaul, fost consilier al președintelui Barack Obama și fost ambasador american în Rusia a spus că declarațiile lui Trump sunt „dezgustătoare”.

Partidul Socialist din Bulgaria a promis să întărească economia și să combată corupția, în programul său electoral pentru alegerile parlamentare anticipate din 26 martie, adoptat duminică. Socialiștii se vor confrunta cu rivalii de centru dreapta din partidul GERB. Anticipatele au fost cauzate de demisia premierului de centru-dreapta, Boiko Borisov, ca reacție la victoria în alegerile prezidențiale din noiembrie a socialistului pro-rus, Rumen Radev.

Lidera extremei dreapta din Franța Marine Le Pen și-a lansat oficial campania pentru alegerile prezidențiale din luna aprilie, atacând, duminică, Uniunea Europeană, imigrația și islamul radical. Într-un mesaj amintind de cel care l-a adus la Casa Albă pe președintele american Donald Trump, Le Pen a spus în fața suporterilor în orașul estic Lyon că va pune Franța înainte de toate. Ea a avertizat că va convoca un referendum pentru ieșirea Franței din Uniunea Europeană, pe care a numit-o „un coșmar”. Sondajele de opinie sugerează că lidera de extremă dreapta va obține destule voturi pe 23 aprilie pentru ajunge în turul doi de scrutin, dar că poate fi învinsă în turul al doilea.

Presedintele Partidului Social Democrat din România, Liviu Dragnea, a apreciat că modul de organizare si dimensiunea finantarii protestelor din Piata Victoriei ar demonstra o organizare profesionista, chiar daca exista oameni care particip la proteste din convingere, relatează Agerpres. Într-o intervenție televizată, în seara de duminică, Dragnea (al cărui partid domină Parlamentul) a lăsat de înțeles că în spatele protestelor din România ar putea fi și interesele altor țări, referindu-se și la harta „Moldovei mari” primită în ianuarie cadou de președintel Igor Dodon, în cursul întâlnirii sale de la Moscova cu președintele rus Vladimir Putin.
"Cine are de câştigat? Probabil că şi unii din ţară, dar sigur au de câştigat unii din jurul nostru, din jurul acestei ţări. Este o situaţie destul de complicată în R. Moldova, sunt pretenţii ale noului preşedinte, care vorbeşte de Moldova mare, există şi alte mişcări în interiorul ţării, există un context european, un context regional şi un context internaţional, în schimbare, după alegerea preşedintelui Americii. În România, numai asta nu trebuie, o asemenea tulburare” a declarat între altele liderul PSD la România Tv, citat de Agerpres.

Potrivit televiziunilor de știri din România, circa jumătate de milion de oameni au protestat și duminică seară după ce guvernul anunțase că a adoptat o ordonanță de urgență prin care să fie abrogată ordonanța controversată de marți seara care dezincrimina parțial abuzul în serviciu și aducea modicări la codurile penale. Tot duminică, câteva sute de persoane au protestat în fața Palatului Cotroceni, cerând demisa președintelui Klaus Iohannis, pe care îl acuză de incitarea la manifestațiile din ultimele 6 zile.

La București, la Palatul Cotroceni, are loc un protest împotriva președintelui Klaus Iohannis la care participă câteva zeci de persoane.

Atât guvernul social-democrat cât și aliații săi liberali îl consideră pe președinte indirect responsabil de marile proteste care au izbucnit în toată România cu cinci zile în urmă și care se pare că vor continua si duminică. În fața guvernului, la București, sunt strânse în jur de 1.500 de persoane, relatează televiziunile de știri.

Guvernul român a abrogat deja, printr-o Ordonanță de urgență, Ordonanța de urgentă de marți seară, prin care erau modificate Codurile penale și se dezincrimina parțial abuzul în serviciu.

Guvernul român a abrogat printr-o Ordonanță de urgență, OUG 13, de marți seară, prin care erau modificate Codurile penale și se dezincrimina parțial abuzul în serviciu. Cu toate acestea, la București, în fața guvernului s-au strâns circa 1.500 de manifestanți, relatează televiziunile de știri românești. Sâmbătă, peste 300 de mii de persoane au protestat pentru a cincea zi consecutiv în toată țara, cerând anularea Ordonanței de marți. Tot sâmbătă seară, guvernul și-a anunțat decizia de a retrage Ordonanța de urgență criticată.

Zeci de oameni s-au adunat la Palatul Cotroceni și protestează împotriva președintelui Klaus Iohannis, acuzat de partidul social-democrat de guvernământ că ar fi instigat manifestațiile din ultimele cinci zile.

Fostul ministru român al justiției, Monica Macovei a cerut ca guvernul de la București să emită o Ordonanță de urgență prin care să fie abrogată în totalitate și „fără ambiguități juridice, fără să ne păcălească” Ordonanța de marți, care aducea modificări la Condurile penale și dezincrimima partial abuzul în serviciu, relatează Agerpres.

Monica Macovei, membră a Parlamentului European, a mai spus că este important de știut că ordonanța care a scos sute de mii de oameni în stradă timp de cinci zile, va fi oricum dezbătută și supusă votului în Parlament. „Ca să se îndeplinească voința sutelor de mii de români care protestează de 5 zile, ea trebuie respinsă de ambele camere ale Parlamentului.

Macovei a cerut și retragerea proiectului de grațiere, aflat în Parlament, pentru că „CEDO nu a cerut niciodată grațierea ca soluție la condițiile proaste de detenție din unele penitenciare, ci a cerut îmbunătățirea condițiilor de detenție, accesul real la îngrijire medicală sau eliminarea abuzurilor asupra deținuților.