Negocierile în formatul 5+2 ar putea fi reluate la primăvară, a relatat Radio Chișinău după prima întrevedere din ultimele patru luni între vicepremierul cu reintegrarea Gheorghe Bălan și reprezentantul Tiraspolului, Vitali Ignatiev. Potrivit aceleiași surse, Chișinăul și Tiraspolul s-au declarat gata să participe la o nouă rundă de negocieri internaționale, dar și să continue discuțiile bilaterale asupra unor subiecte ca școlile cu predare în limba română din stânga Nistrului sau accesul țăranilor la terenurile agricole controlate de separatiști. Ultima rundă de negocieri în format 5+2 a avut loc în iunie, anul trecut.

Președintele R.Moldova Igor Dodon s-a întâlnit marți la Bruxelles cu secretarul-general adjunct NATO Rose Gottemoeller. După discuții, la o conferință de presă, Gottemoeller a spus că discuțiile cu liderul moldovean au fost „pozitive”, iar secretarul-general NATO Jens Stoltenberg nu l-a putut primi personal pentru că este bolnav. Gottemoeller a spus că „NATO respectă neutralitatea constituțională a Moldovei” și faptul că „Moldova nu vrea să se alăture alianței”. Oficialul occidental a dat asigurări că biroul de legătură NATO ce se va deschide la Chișinău nu atinge în nici un fel neutralitatea Moldovei. Igor Dodon a spus la conferința de presă că apreciază „unele programe” realizate în colaborare cu NATO în Moldova, dar și-a reiterat opoziția față de deschiderea biroului de legătură NATO, și a cerut ca evenimentul să fie amânat, spunând că el dăunează șanselor de reglementare a conflictului transnistrean. Dodon a mai spus că a discutat cu oficialul NATO posibilitatea unor garanții scrise că alianța nu dorește să schimbe statutul neutru al Moldovei.

Ministerul de Interne din Belarus îi va ancheta penal pe oficialii ruși din domeniul siguranței alimentelor, într-o escaladare a disputei dintre cele două țări aliate și vecine. Declarația publicată la Minsk vine în urma unei directive a președintelui Aliaxandr Lukașenka. El a spus că Serghei Dankvert, șeful Rosslelhoznadzor, trebuie anchetat pentru „daune aduse statului”. Agenția condusă de Dankvert a interzis importul de produse agricole din Belarus pentru că Belarusul ar fi servit ca paravan pentru importul de produse alimentare interzise din Occident.

Aeroportul internațional din Chișinău a fost evacuat astăzi după-amiază din cauza unei alerte cu bombă, trimisă printr-un email în jurul orei 15.30. În mesaj o persoană neidentificată spunea există o bombă în aeroport, iar pentru a nu fi detonată trebuie plătită o recompensă. În jurul orei 17.00, după ce specialiștii au constatat că în aeroport nu există nici o bombă, a fost reluată funcționarea normală a aeroportului. Poliția a spus că lucrează la descoperirea autorului alertei false, care riscă o pedeapsă de până la doi ani de închisoare.

Președinta Lituaniei, Dalia Grybauskaite a spus că sosirea trupelor NATO în țara ei transmite un mesaj foarte limpede că alianța este puternică și unită. Grybauskaite a făcut declarația în 7 februarie la ceremonia de bun-venit pentru un batalion german, în orașul lituanian Rukla. Militarii germani vor conduce o unitate NATO internațională, care va avea în formulă completă, la primăvară, 1200 de membri. Prezentă la ceremonie, ministra germană a apărării, Ursula von der Leyen, a spus că evenimentul dovedește că Lituania nu este singură. Unități NATO sunt poziționate de asemenea în Polonia, Letonia și Estonia pe fondul temerilor de politicile agresive ale Rusiei. Moscova critică mișcările de trupe NATO.

Cancelarul Germaniei Angela Merkel și premierul Poloniei Beata Szydlo au subliniat importanța strângerii relațiilor bilaterale, dar au atins și subiecte divergente cu ocazia primei vizite a unui lider german în Polonia de la instalarea unui guvern populist la Varșovia în 2015. Szydlo a spus că Polonia se opune ferm proiectului unui nou gazoduct între Rusia și Germania. Iar Merkel a ridicat problema anchetării de către Comisia Europeană a ceea ce Bruxelles-ul consideră a fi încălcarea statului de drept de către partidul lui Szydlo. În remarci calificate de AP drept „critici binevoitoare”, Merkel și-a reamintit cum fost impresionată în tinerețe de sindicatul liber polonez „Solidaritatea” și a vorbit despre importanța pentru societatea de astăzi a „domniei legii, pluralismului și presei libere”.

Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a spus că opinia președintelui Statelor Unite Donald Trump privind situația din estul Ucrainei reprezintă „un salt calitativ” față de poziția fostului președinte Barack Obama. Lavrov a spus agenției rusești TASS că poziția lui Trump este să monitorizeze comportamentul taberelor beligerante. „Administrația Obama a încercat să ne pretindă nouă totul și să-l absolve pe (președintele ucrainean Petro) Poroșenko”, a spus Lavrov. Într-un recent interviu cu televiziunea americană Fox News, Trump spunea că Statele Unite nu au suficiente informații despre evoluțiile din estul Ucrainei.

Igor Dodon s-a plâns liderilor UE că situația în Moldova s-a înrăutățit în multe privințe după semnarea Acordului de Asociere. Fără să dea explicit vina pe această înțelegere, Dodon a spus că după 2014, când s-a semnat acordul, în Moldova au scăzut calitatea vieții cetățenilor, indicatorii macroeconomici, lupta împotriva corupției și altele. Potrivit unui comunicat de presă de la președinție, Dodon i-a mai spus la Bruxelles președintelui Consiliului European, Donald Tusk, că dacă moldovenii vor decide prin alegeri sau referendum că acordul cu UE trebuie anulat, el va da curs dorinței lor. Igor Dodon, care face o vizită de trei zile la Bruxelles, a mulțumit oficialilor UE pentru sprijinul financiar acordat Moldovei în ultimii opt ani, dar a atras atenția că multe din reformele de la Chișinău, promovate de putere, sunt numai „mimate”.

Președintele României, Klaus Iohannis, a acuzat principalul partid de guvernământ, PSD, că prin tentativa de modificare a legislației abuzului de serviciu a creat o criză în țară și l-a avertizat că dacă nu o rezolvă va organiza „consultări politice”. Într-un discurs rostit în Parlament, marți, Iohannis a insistat că nu vrea „răsturnarea” guvernului, dar vrea un guvern care să ia măsuri bune pentru țară, nu să apere „un grup de politicieni cu probleme”. Președintele român a mai spus că va convoca un referendum la care românii să spună dacă vor să fie continuată lupta anti-corupție. Discursul lui Iohannis, care provine dintr-un partid de centru-dreapta aflat acum în opoziție, a fost criticat de liderul PSD Liviu Dragnea.El a spus că s-ar fi așteptat la un mesaj care să îndemne la stabilitate. Iohannis a fost întrerupt de mai multe ori în timpul discursului de deputații puterii.

Fostul președinte francez Nicolas Sarkozy va fi judecat într-un dosar privind finanțarea campaniei electorale. Procuratura de la Paris a spus marți că Sarkozy și alți 13 oameni vor răspunde întrebărilor legate de acuzațiile că în 2012 ex-președintele ar fi depășit plafonul de 22,5 milioane de euro al cheltuielilor electorale permise, folosind facturi false din partea firmei de PR Bygmalion. Potrivit acuzării, Bygmalion ar fi perceput plăți partidului lui Sarkozy, în loc să ceară bani echipei sale de campanie. Liderii companiei au recunoscut frauda, dar Sarkozy susține că nu avea cunoștință de depășirea limitei de cheltuieli. Conservatorul Sarkozy a pierdut alegerile din 2012 în fața socialistului François Hollande și a eșuat în tentativa de a candida din nou, anul acesta.

Deputații socialiști vor ca steagul Comunității Statelor Independente să poată fi arborat în Moldova alături de steagul țării. Inițiativa legislativă a fost înregistrată deputatul socialist Maxim Lebedinschi, care spune că o asemenea lege ar înlătura o „discriminare”. El a spus că Moldova, membră în CSI, nu se află printre candidatele la aderarea la UE, dar steagul albastru cu stele galbene al UE este arborat la multe instituții de stat. Inițiativa socialistă a fost criticată de deputatul PLDM, Tudor Deliu, din comisia juridică a parlamentului, care a spus că o asemenea prevedere ar fi „o mare greșeală”. Noul președinte Igor Dodon, considerat pro-rus, a scos drapelul UE de la președinție, după învestitură.

„Guvernarea nu trebuie să adopte legi care ar încuraja spălarea de bani și corupția”, a avertizat organizația Transparency International, comentând inițiativa așa-numitei „amnistii fiscale”, votată de Parlament în primă lectură la sfârșitul anului trecut. În opinia organizației internaționale de combatere a corupției, „legea liberalizării capitalului şi stimulării fiscale”, cum se numește oficial, ar putea semnala că în Moldova corupția este tolerată și chiar încurajată. Într-un comunicat de presă. Transparency International îndeamnă partenerii internaţionali ai Republicii Moldova să facă presiune asupra guvernanţilor pentru a proiectul legislativ controversat, inițiat de deputații puterii, inclusiv de spicherul democrat Andrian Candu.

Un oficial afgan a spus că un atentator sinucigaș cu bombă a ucis 12 oameni lângă clădirea Curții Supreme din centrul capitalei Kabul. Najib Danish, purtător de cuvânt-adjunct al Ministerului de Interne, a spus că alți cel puțin 10 oameni au fost răniți în atacul de marți, 7 februarie. Danish a mai spus că atacatorul a mers pe jos la locul faptei și și-a luat ca țintă lucrătorii Curții Supreme. Nimeni nu și-a asumat răspunderea pentru atac.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a ordonat Rusiei să plătească unui grup de activiști despăgubiri de 183.000 de euro pentru că le-a limitat dreptul de a ține adunări publice. Printre cei 23 de activiști care ar urma să primească de la stat sume între 7.500 și 10.000 de euro se numără apărătorul drepturilor omului Lev Ponomariov și liderul Frontului Stângii, de opoziție, Serghei Udalțov. Activiștii dăduseră în judecată statul rus pentru că între 2009 și 2012 autoritățile locale i-au împiedicat prin diferite metode să țină cel puțin 28 de adunări și marșuri.

Președintele României, Klaus Iohannis, a spus într-un discurs în Parlamentul de la București că țara sa se află în criză. Vorbind despre urmările adoptării unei ordonanțe de guvern care ar fi slăbit lupta împotriva corupției, și care a fost retrasă după proteste masive de stradă, Iohannis a spus că demiterea unui ministru ar fi o consecință prea minoră, iar organizarea de alegeri anticipate, una prea mare. Iohannis le-a mai spus parlamentarilor că România are nevoie de un guvern puternic, „care lucrează transparent, predictibil şi nu noaptea, pe furiş”. Președintele român a fost întâmpinat la Parlament de reprezentanții partidelor de opoziție, nu de liderii celor două camere, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu. Parlamentarii puterii au întrerupt de mai multe ori discursul, iar unii au plecat din sală în semn de protest.

Aflat la Bruxelle, președintele Igor Dodon are programate întrevederi cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, cu președintele Consiliului European, Donald Tusk, și cu adjunctul secretarului-general NATO, Rose Gottemoeller. Președintele Dodon a declarat în repetate rânduri că deschiderea pieței europene, prin semnarea cu doi ani în urmă a Acordului de Asociere nu a compensat pierderile suferite de economia moldovenească prin pierderea piețelor tradiționale, în primul rând cea din Rusia, unde exporturile au fost blocate de un șir de embargouri impuse de Moscova.

Într-o analiză publicată luni pe pagina de internet a președinției, se afirmcă că „semnarea Acordului de asocierea cu UE nu a îmbunătățit poziția de export a Moldovei pe piețele UE. Deschiderea piețelor UE pentru Moldova a fost însoțită de o deteriorare catastrofală a condițiilor exporturilor moldovenești pe piața rusă”. Este motivul pentru care Dodon și-ar dori renegocierea Acordului și apropierea R. Moldova de Uniunea Economică Eurasiatică, dominată de Rusia. În ceea ce privește relațiile cu NATO, președintele a declarat că dorește revenirea asupra acordului prin care Alianța își deschide un birou de legătură la Chișinău.

Pentru a șaptea zi consecutiv, la București și în alte orașe ale România au continuat protestele împotriva guvernului Grindeanu, dominat de social-democrat, dar dimensiunea acestora a fost mult mai mică. În capitala României au manifestat între 15-20 de mii de persoane, cerând acum demisia guvernului și, în general, asumarea responsabilității pentru Ordonanța de urgență care dezincrimina parțial abuzul în serviciu și care a fost între timp retrasă. Pentru a doua zi consecutiv, luni seară, circa două mii de persoane au manifestat la Palatul Cotroceni, cerând demisia președintelui Klaus Iohannis, care ar fi incitat marile proteste de săptămâna trecută.

Miercuri, în Parlament, se dezbate și votează moțiunea de cenzură împotriva guvernului, înaintată de opoziție, în timp ce premierul Sorin Grindeanu a declarat deja că nu intenționează să demisioneze. Moțiunea are șanse minime de a trece prin Parlament.

Uniunea Europeană și Azerbaidjanul vor începe marți negocierea unui acord politic și economic, a anunțat luni președintele Consiliului European, Donald Tusk, într-o conferință de presă comună cu președintele azer, Ilham Aliev, cu ocazia vizitei acestuia la Bruxelles. Azerbaidjanul asigură în prezent circa 5% din cererea de petrol a Uniunii Europene. Fostul președinte al Comisiei Europene Jose Manuel Barroso și președintele Aliev au semnat în ianuarie 2011, la Baku, o declarație comună privind Coridorul Sudic pentru gaze. Pentru Azerbaidjan, UE este principalul partener comercial, cu 51% din comerțul exterior al țării.

Parlamentul israelian a adoptat luni, cu 60 de voturi pentru și 52 împotrivă, o lege care autorizează retroactiv 4000 de locuințe ale coloniștilor evrei, construite în Cisiordania, pe terenuri palestiniene aflate în proprietate privată. Înaintea votului, procurorul general al Israelului a afirmat că legea este neconstituțională și că nu o va susține în fața Curții Supreme. Organizația pentru Eliberarea Palestinei a reacționat critic, afirmând că legea „dovedește voința guvernului israelian de a distruge orice șansă de soluționare politică", iar colonizarea israeliană este „un obstacol în calea păcii și a posibilității unei soluții cu două state”.

Curtea de apel din San Francisco va asculta astăzi argumentele administrației Trump și ale statelor Washington și Minnesota privind decreterul prezidențial ani-imigrație din ianuarie. Casa Albă argumentează că decretul președintelui Donald Trump, prin care este blocată intrerea în Statele Unite a refugaților și temporar a cetățenilor din 7 țări majoritar musulmane, protejează securitatea americanilor. Mai mult, că a proteja securitatea țării este una din prerogativele președintelui. Statele Washington și Minnesota, care prin plângerile lor au reușit să blocheze aplicarea decretului lui Trump, susțin că locuitorii și industriile lor au de suferit și că nu ar exista nici o amenințare imminentă la adresa securității țării care să justifice decretul. Foștii secretari de stat americani John Kerry și Madeleine Albright se numără printre membri unui grup de democrați proeminenți care sprijină blocarea unora din prevederile cheie ale decretului. Democrații au argumentat că ordinul executiv „este prost gândit, prost pus în practică, și prost explicat”. Ei susțin că ordinul executiv pune în pericol securitatea națională prin faptul că alimentează sentimentele anti-americane și propaganda Organizației teroriste a Statului Islamic. Mari companii tehnologice, cum ar Microsoft, Google și Appel s-au adresat, de asemeni, Curții de apel din San Francisco, argumentând că ordinul prezidențial „creează greutăți serioase firmelor americane”.

Cei trei judecători ai Curții de Apel din San Francisco au dat de înțeles că vor veni cu un verdict foarte repede, dar indiferent de rezultat este de așteptat ca această dispută între administrația Trump și ramura judiciară să ajungă în fața Curții Supreme.

62% din moldoveni continuă să creadă că țara merge într-o direcție greșită, iar dacă ar fi alegeri duminica viitoare, în Parlament ar intra numai două partide, Partidul Socialiștilor și Partidul Acțiune și Solidaritate, arată primul sondaj al anului, realizat de compania „CBS AXA” pentru IDIS „Viitorul”. Personalitatea politică ce se bucură de cea mai mare încredere rămâne șeful statului Igor Dodon - 26,6%, urmat de lidera PAS, Maia Sandu - 9,9%, de Andrei Năstase - 2,5% și de premierul Pavel Filip - 2,1%. Cu toate acestea, numai 40,4% aprobă activitatea președintelui.

Președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, aflat la Bruxelles, și-a anulat întâlnirea cu președintele Parlamentului European Antonio Tajani, după ce acesta din urmă organizase o dezbatere pe teme „violării drepturilor omului în Azerbaidjan”. La dezbatere au participat un politician din Armenia, și colaboratoarea postului nostru de radio Hadija Ismailova, jurnalista azeră, arestată în decembrie 2014 pentru articolele investigative. Ismailova a făcut 17 luni de închisoare sub acuzație de „afaceri ilegale”, dosar respins de ea categoric drept unul cu tentă politică.

Foștii secretari de stat americani John Kerry și Madeleine Albright se numără printre membri unui grup de democrați proeminenți care au cerut Curții de apel din San Francisco să blocheze în continuare unele din prevederile cheie ale decretului anti-imigrație, semnat de președintele Donald Trump în ianuarie. Prin acest decret era suspendată intrarea în Statele Unite a refugiaților și temporar a cetățenilor din șapte țări predominant musulmane. Democrații au argumentat că ordinul executiv „este prost gândit, prost pus în practică, și prost explicat”. Ei susțin că ordinul executiv pune în pericol securitatea națională prin faptul că alimentează sentimentele anti-americane și propaganda Organizației teroriste a Statului Islamic.

Mari companii tehnologice, cum ar Microsoft, Google și Appel s-au adresat, de asemeni, Curții de apel din San Francisco, argumentând că ordinul prezidențial „creează greutăți serioase firmelor americane”. O decizie a Curții de apel este așteptată luni noapte dar indiferent de verdict, s-ar putea ca această dispută între administrația Trump și ramura judecători să ajungă în fața Curții Supreme.

La Astana a avut loc o nouă întrevedere între delegațiile Rusiei, Iranului și Turciei privind aplicarea Acordului de încetare a focului în Siria, negociat la sfârșitul lunii ianuarie. La această rundă de tratative, care nu a produs vreo declarație comună, au participat și reprezentanți ai Națiunilor Unite.

Uniunea Europeană trebuie să mențină presiunea asupra Rusiei pentru a se ajunge la pace în estul Ucrainei, indiferent de poziția administrației americane față de Moscova, au afirmat luni miniștrii de externe ai UE. Șefa diplomației europene, Federica Mogherini, a ținut să precizeze că europenii nu și-a schimbat poziția, consideră anexarea abuzivă a Crimeei drept ilegală, și cer respectarea totală a acordurilor de la Minsk privind înncetarea luptelor din estul Ucrainei.