Guvernul a aprobat rectificarea Legii Bugetului de Stat pentru anul curent, care prevede o ușoară și egală creștere a cheltuielilor și veniturilor, precum și crearea unei rezerve de lichidități în mărime de două miliarde de lei. Această rezervă este comparabilă cu 6% din veniturile planificate ale bugetului. Ea nu implică costuri adiționale și este creată, între altele, pentru a reduce eventuale riscuri de refinanțare a datoriei de stat, a spus Guvernul citat de Moldpres. Rezerva de lichidități însă nu va putea fi utilizată pentru finanțarea deficitului bugetar, fiind admise doar situații excepționale. Rectificarea bugetului mai trebuie dezbătută de Parlament.

Ministerul de externe a anunțat că oficiul de legătură al NATO la Chişinău prevăzut de un acord semnat anul trecut se va deschide în luna aprilie și va fi condus de o diplomată din Lituania, Kristina Baleisyte. Anunțul a fost făcut la cererea premierului Pavel Filip, la o zi după vizita la sediul NATO a președintelui Igor Dodon, care s-a pronunțat împotriva acestui oficiu. Într-un interviu pentru Europa Liberă, purtătoarea de cuvânt a NATO, Oana Lungescu, a precizat că va fi un oficiu diplomatic de felul celor deschise de Alianța Nord Atlantică în multe alte țări, iar majoritatea angajaților vor fi cetățeni moldoveni.

Cel mai important comandant militar american din Irak este de părere că forțele sprijinite de Statele Unite vor recuceri două bastioane ale Statului Islamic – orașele Raqqa din Siria și Mosul din Irak – în cel mult șase luni, a declarat miercuri purtătorul lui de cuvânt. Lt.-gen de armată american Stephen Townsend a fost citat cu declarația făcută agenției Associated Press că „în următoarele șase luni cred că vom vedea încheiate ambele campanii”. Purtătorul de cuvânt al lui Townsend, colonelul de aviație John Dorrian, a confirmat remarcile pentru Reuters.

La Simferopol a fost fixată data procesului ziaristului Mykola Semena în Crimeea anexată de ruși. Avocatul lui Semena, Emil Kuberdinov, a spus miercuri Europei Libere că audierile preliminare în acest caz se vor ține la judecătoria districtului Zaliznicinîi din Simferopol la 17 februarie. El a mai spus că procesul propriu-zis al colaboratorului Europei Libere va începe la 28 februarie. Semena este acuzat de separatism și ar putea primi o pedeapsă maximă de cinci ani de închisoare din pricina unui articol de blog critic la adresa anexării Crimeii de către Rusia în 2014. Semena neagă acuzațiile. El este supus în prezent unui ordin al autorităților rusești de ocupație care-i interzice să părăsească Crimeea, obligându-l să ceară permisiune oficială ca să iasă din capitala regională Simferopol. Puterile occidentale și OSCE, precum și organizațiile internaționale de protecție a jurnaliștilor, și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu dosarul despre care activiștii spun că face parte din represaliile rusești împotriva presei independente și dizidenței în Crimeea.

Președintele american Donald Trump a criticat rețeaua de magazine de confecții Nordstrom pentru decizia de a nu mai vinde îmbrăcămintea creată de firma fiicei sale. „Fiica mea Ivanka a fost tratată așa de nedrept de Nordstrom” – a scris Trump într-un tweet. „Este o persoană așa de grozavă, totdeauna mă convinge să fac lucruri bune! Groaznic!”. Compania Nordstrom, care are cam 350 de magazine în Statele Unite și Canada, a spus săptămâna trecută că renunță la gama Ivankăi, cuprinzând haine, accesorii și pantofi de damă, din cauza vânzărilor slabe. AFP notează că este prima oară când Trump, un mare fan Twitter, folosește platforma socială pentru a apăra o parte a imperiului economic al familiei sale, despre care criticii au spus mereu că va fi o sursă de profunde conflicte de interese pentru Casa Albă.

Senatorii Ben Cardin (democrat de Maryland) și Lindsey Graham (republican din Carolina de Sud) se numără printre promotorii unei legislații care ar da Congresului drept de supraveghere și de veto asupra eventualelor decizii ale administrației Trump privind ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei. Măsura numită „Russia Review Act” are promotori democrați și republicani, deopotrivă, și vine pe fondul unor semne de întrebare legate de intențiile administrației Trump față de Rusia.

Premierul Pavel Filip va face o vizită la Kiev la 13 februarie, la invitația omologului său ucrainean, Volodimir Groisman, a informat guvernul de la Chișinău, citat de Moldpres. Filip se va întâlni, de asemenea, cu președintele Ucrainei, Petro Poroșenko. Pe agenda discuțiilor se vor afla relațiile economice bilaterale, protejarea mediului pe râul Nistru și rezolvarea conflictului transnistrean. Pavel Filip s-a întâlnit ultima oară cu Petro Poroșenko în octombrie, în cel mai estic punct al Republicii Moldova, la Palanca-Maiaki-Udobnoe, un punct de trecere a frontierei comune ce urmează să fie modernizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene.

Un reprezentant al profesorilor a recunoscut că majorarea cu 50% a salariilor s-ar putea dovedi un obiectiv prea ambițios, dar a adăugat că speră să se ajungă la un compromis acceptabil, a informat Radio Chișinău. Președintele Federației Sindicale a Educației și Științei din Moldova, Dumitru Ivanov, a spus după o nouă întâlnire cu reprezentanții guvernului că executivul a cerut un nou răgaz de o lună „pentru a găsi soluții și resurse financiare”. „E clar că noi nu vom primi ceea ce am cerut, dar la un consens trebuie să ajungem”, a spus Ivanov. Profesorii au protestat luna trecută în scopuri salariale, iar guvernul a creat un „grup de lucru” pentru a le analiza revendicările.

Președintele României, Klaus Iohannis, a spus într-un interviu cu agenția Associated Press că lupta împotriva corupției a dezvelit „fața urâtă a politicii” și i-a lăudat pe protestatari pentru că s-au opus în număr mare tentativei guvernului de a modifica legislația abuzului în serviciu. Iohannis s-a declarat „surprins” de mărimea mulțimilor adunate mai ales în capitală. „Să ai 200.000 de oameni în Piața Victoriei este ceva extraordinar”, a spus liderul de la București. Iohannis a mai declarat AP că protestatarii au reușit pentru moment să blocheze Ordonanța de urgență controversată a guvernului, și că chestiunea ar urma să fie de acum discutată „așa cum se cuvine” în Parlament.

Amnesty International spune că o nouă lege din Rusia ce dezincriminează unele forme de violență în familie reprezintă un mare risc pentru femei. La 7 februarie, președintele Vladimir Putin a semnat legea care consideră numai contravenții, nu delicte, incidentele de violență în familie care provoacă durere, dar nu și daune corporale. Suporterii schimbării spun că ea urmărește să prevină intervenția statului în chestiuni de familie. Dar Amnesty International a atras atenția miercuri că legislația promulgată de Putin „este o încercare dezgustătoare de a bagateliza și mai mult violența în familie, o chestiune pe care conducerea Rusiei o minimalizează de multă vreme”.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, i-a criticat miercuri pe judecătorii federali, caracterizându-i drept „politici”, în vreme ce o Curte de Apel dezbate dacă să reinstaureze o interdicție de călătorie pentru refugiați și cetățenii din șapte state predominant musulmane. „Cred că siguranța noastră este în pericol azi”, a spus Trump la o întâlnire cu șerifi din toată țara, apărându-și ordinul executiv blocat de tribunalele federale la o săptămână după intrarea în vigoare. „Nu vreau să spun că instanțele sunt părtinitoare”, a spus Trump, adăugând că „tribunalele par să fie așa de politice” și că „ar trebui să facă ce este bine să facă”.

S-au finalizat și trimis în judecată dosarele celor 14 foști și actuali magistrați bănuiți de implicare în spălarea a 20 miliarde de dolari din Federația Rusă prin sistemul bancar din Moldova, a informat Procuratura Generală. În același caz s-au finalizat și dosarele a doi executori judecătorești. Majoritatea suspecților au fost reținuți toamna trecută, dar un judecător și un executor judecătoresc au fost dați în urmărire internațională, iar un judecător din cei suspectați a decedat. Pentru infracțiuni de felul celor imputate magistraților legislația prevede pedepse de până la zece ani de închisoare.

Compania Națională de Asigurări în Medicină din Moldva spune că peste 14.600 de moldovenii și-au plătit în ianuarie prima de asigurare obligatorie de asistență medicală (AOAM) în sumă fixă, cu 4300 mai mulți decât în aceeași perioadă a anului trecut, informează MOLDPRES. Dintre plătitori, peste 10.000 au beneficiat de reducere de 50%, un avantaj rezervat fondatorilor de întreprinderi individuale, arendașilor, deținătorilor de patentă și altor. Alte 4500 de oameni, proprietari de terenuri agricole, au avut reducere de 75%. Prima AOAM în sumă fixă pentru 2017 are prețul de 4056, iar reducerile de 50% și 75% sunt valabile până la 31 martie anul curent.

Ministerul Educației de la Chișinău spune că peste 500 de copii n-au fost transportați astăzi la școli din cauza drumurilor înzăpezite și ghețușului. Au fost afectate patru rute în raionul Taraclia, două în Șoldănești și o rută în Vulcănești, raion din autonomia găgăuză. Condițiile meteo nefavorabile au făcut necesară închiderea grădiniței și liceului din satul Ciumai, raionul Taraclia, frecventate de peste 300 de copii. Meteorologii au emis până la 10 februarie avertizare de schimbare bruscă a vremii, cu precipitații ce se transformă din ploaie în lapoviță și ninsoare și cu o scădere accentuate a temperaturilor atmosferice. Potrivit serviciilor de urgență, în ultimele 24 de ore cel puțin 80 de persoane au suferit traumatisme din cauza ghețușului.

Guvernul României a supraviețuit unei moțiuni de neîncredere depusă de opoziția parlamentară în legătură cu tentativa eșuată a social-democraților de relaxare a unor măsuri anti-corupție. Coaliția de guvernământ alcătuită din social-democrați, aliații lor din ALDE și partidul etnicilor maghiari, Uniunea Democrată Maghiară din România, are aproximativ 61% din fotoliile parlamentare, iar deputații ei s-au abținut astăzi de la vot. Ca să răstoarne guvernul, moțiunea avea nevoie de 233 de voturi, sau 50% din totalul parlamentarilor. Votul din parlament are loc după o săptămână de proteste masive de stradă împotriva unor modificări ale codului penal făcute prin ordonanță de guvern și între timp retrase, care ar fi dezincriminat abuzul în serviciu implicând sume mai mici de 45.000 de euro.

O judecătorie rusească l-a condamnat la cinci ani de închisoare cu suspendare pe politicianul rus de opoziție Alexei Navalnîi, punându-i un obstacol în calea participării la alegerile prezidențiale de la anul, la care vrea să candideze împotriva președintelui în exercițiu Vladimir Putin. Navalnîi, cunoscut pentru criticile sale la adresa Kremlinului, a fost de asemenea amendat cu 500.000 de ruble la capătul unui proces repetat pentru că ar fi furat jumătate de milion de dolari într-o afacere cu cherestea. Prima sentință de vinovăție dată în același caz în 2013 fusese anulată de Curtea Supremă. După aflarea verdictului pronunțat miercuri în orașul Kirov, Navalnîi a spus că este „un semnal de la Kremlin” că îl consideră „periculos”. El a mai spus că va face apel. Împreună cu Navalnîi a fost judecat și condamnat în același caz partenerul său de afaceri, Piotr Ofițerov.

Comitetul Internațional al Crucii Roșii (ICRC) a spus că șase angajați de-ai săi au fost uciși într-un atac petrecut în provincia din nordul Afganistanului Jowzjan. Organizația umanitară internațională a mai spus că alți doi lucrători ICRC sunt dați dispăruți. Șeful poliției locale, Rahmatullah Turkistani, a spus că incidentul s-a petrecut la 35 km vest de capitala provinciei, Shibirghan. Lucrătorii Crucii Roșii se aflau într-un convoi transportând ajutoare pentru zone lovite de avalanșe. Nimeni nu și-a asumat răspunderea pentru atac de îndată, dar guvernatorul provinciei, Mawlawi Lutfullah Azizi, a spus că-i suspectează luptătorii Statului Islamic, care ar fi „foarte activi” în regiune.

Un comandant al separatiștilor din regiunea Doneţk, estul Ucrainei, a fost asasinat, a declarat postului nostru de radio o sursa apropiata militanţilor si autorităţilor separatsite. Mihail Tolstih, cunsocut sub numele de luptator Givi a fost omorît în explozia unei bombe la sediul biroului său miercuri dimineaţa la ora 6. Potrivit agentiei ruse Ria Novosti, separatistii au calificat incidentul drept „o continuare a razboiului terorist al autorităţilor de la Kiev” impotriva locuitorilor din estul Ucrainei. Givi era comandantul batalionului Somalez şi este cunoscut pentru atacul brutal asupra aeroportului din Doneţk. Inregistrari video din 2015, îl arată abuzindu.i fizic şi psihic de militarii ucrainieni capturaţi in timpul atacului asupra aeroportului din Doneţk. Un alt comandat militar al separatistilor Arseni Pavlov, cunoscut si sub numele de Motorola, a murit la 16 octombrie, in explozia unei bombe amplasate in liftul blocului în care locuia in Donteţk. In luptele din estul Ucrainei au fost omoriti, din aprilie 2014 şi pina acum aproape 10 000 de oameni.

O expoziție de la Kiev despre situața din Ucraina de la protestele de pe Maidan si dupa inlaturarea de la putere a președintelui Viktor Ianukovici a fost vandalizată de persoane necunoscute. Angajaţi ai Centrului de Arte Vizuale si Cultura de la Kiev au declarat postului nostru de radio că 15 barbati mascati au vandalizat expozia artistului David Cicikan, intitulată „ O şansă pierdută”. Bărbatii au desenat grafitti pe pereţii expozitiei, au distrus citeva exponate , au spart un zid si au fugit, au spus angajatii centrului. Textele graffiti-urilor spuneau „Sclavi ai separatistilor” si „ Purtatorii de cuvint ai Moscovei”. A fost lansata o anchetă

Un tribunal de la Kirov, Rusia, l-a găsit vinovat pe liderul opoziției ruse Aleksei Navalnîi. Aleksei Navalnîi si Piotr Ofţerov au fost judecati din nou pentru delapidare de fonduri de la compania de stat Kirovles. Amindoi acuzatii susţin că sunt nevinovaţi, iar Navalnîi consideră procesul sau motivat politic şi menit să îl împiedice să candideze in alegerile prezidenţiale de anul viitor împotriva presedintelui Vladimir Putin. Procuratura a cerut cinci ani de detenţie cu suspendare pentru Navalnîi si patru ani cu suspendare pentru Ofţerov şi amendarea amindurora.

Autorul alertei false cu bombă de la Aeroportul International Chișinău ar fi un minor de 12 ani din raionul Ocniţa. Oamenii legii au efectuat percheziţii la domiciliul acestuia, de unde au ridicat telefonul și calculatorul suspectului, informează agenţia IPN citind un comunicat de presă al Poliţiei de Frontieră. Impotriva suspectului a fost deschis dosar penal, iar infractiunea se pedepseşte cu amenda intre 200 si 500 de lei sau cu munca in folosul comunitatii intre 180 si 240 de ore, sau chiar cu inchisoare pina la 2 ani.

Postul vamal de tip debarcader Soroca și-a sistat temporar activitatea din cauza formării podurilor de gheață peste râul Nistru. Rămâne sistată şi activitatea postului vamal Cosăuți, informeaza agentia IPN. Potrivit serviciului vamal din Moldova, din cauza traseelor înzăpezite sunt restricții de circulație și prin postul vamal intern de control Rezina-pod.

Senatorul american republican John McCain şi-a exprimat îngrijorarea în legatura cu starea sănătatii lui Vladimir Kara Murza jr, un critic acerb al politicii presedintelui Vladimir Putin. Vladimir Kara Murza este coordonatorul organizatiei lui Mihail Hodorkovski Open Rusia şi un sprijinitor activ al sancţiunilor impuse oficialităţilor rusesti pentru abuzurile impotriva activistilor politici si civici.Vladimir Kara Murza a fost internat la terapie intensive la 2 februarie si soţia sa a anunţat luni că doctorii l-au diagnosticat cu “ otravire cu o substanţă necunoscută”. Senatorul McCain a spus că este încurajat că starea sanatatii activistului este stabilă şi a lăudat curajul bărbatului care “ şi-a păstrat credinţa in idealurile sale în c onfruntarea cu un sistem autoritar crud si periculos”. Mc Cain a mai spus că, avînd în vedere morţile violente ale mai multor opozanţi ai regimului lui Vladimir Putin, Kara Murza a mers totusi în Rusia chiar ştiind” că Putin este un criminal şi că el ar putea fi urmatoarea ţintă”.

Preşedintele Statelor Unite Donald Trump a vorbit la telefon în 7 februarie cu preşedintele Turciei Recep Tayyip Erdogan, și şi-a exprimat sprijinul pentru Turcia „ca un partener strategic şi un aliat în NATO” şi a spus că cele două ţări sunt la fel de hotarite să lupte împreună impotriva terorismului în toate formele sale. Relaţia Ankarăi cu fostul preşedinte democrat Barack Obama a fost mai rece în ultimul timp, din cauza refuzului Washingtonului de a-l extrăda pe clericul Fethullah Gulen, considerat de autorităţile turce drept iniţiatorul loviturii de stat eşuate din vara trecută din Turcia. Un alt subiect de divergenta intre Ankara si Washington a fost sprijinul acordat de Statele Unite militiilor kurde din Siria, pe care Ankara le considera organizatii teroriste.

Preşedintele rus Vladimir Putin a pus aviaţia ţării sale in alertă maximă pentru un exercitiu de inspecţie. Ministrul rus al apărraii Serghei Şoigu a declarat astazi că exerciţiul este menit să evalueze gradul de pregatire al aviatiei ruse in eventualitatea unui atac. In ultimul timp armata rusă a organizat o serie de exercitii si manevre pentru a intari pregatirea militarilor. In ciuda situatiei economice din ţara, Kremlinul a continuat să cheltuiască masiv pentru modernizarea armatei, pe fundalul tensiunilor cu Occidentul si al conflictului din estul Ucrainei.