Rusia a repetat opozitia ei faţă de folosirea sancţiunilor în relatiile internaţionale, considerindu-le „mai degraba destructive si dăunatoare pentru ambele părti”. Declaraţia ii apartine purtatorului de cuvint al Kremlinului, Dmitri Peskov, dupa ce un grup de senatori americani – atit republicani cit si democrati – au introdus un proiect de lege care l-ar putea impiedica pe presedintele Donald Trump să ridice sancţiunile impotriva Moscovei, daca ar dori să facă acest lucru. Peskov a respins si posibilitatea ca Washingtonul si Moscova ar putea negocia o intelegere în ceea ce priveste Ucraina. El a spus ca Moscova doreste ca Statele Unite să faca presiuni asupra Kievului pentru a respecta acordul de la Minsk, care ar duce la încetarea violentelor in estul Ucrainei. Kievul spune ca Moscova nu respectă înţelegerea.

Poliţia germană a anunţat ca a arestat doi barbati suspectati ca ar fi planuit un atac terorist. Au fost întreprinse 12 raiduri coordonate care au dus la arestarea unui algerian de 27 de ani si a unui nigerian de 23, descrisi de poliţie ca militanţi islamici. Cei doi au fost nascuti in Germania, dar din relatarile presei nu este limpede daca erau cetateni germani. Raidurile au avut loc in localitatea Giettingen. Tot astazi, politia germana a anunţat ca arestat ieri in Bavaria un afgan, apropiat talibanilor, care ar fi participat la un atac din Afganistan in care a fost omorit un soldat american.

Generalul american John Nicholson, comandatul operatiunilor militare din Afganistan a declarat intr-o audiere in Comisia pentru servicii militare din Senatul american că Rusia şi-a înteţit sprijinul deschis și acoperit pentru talibani, cu scopul de a compromite Statele Unite si Alianta Nord Atlantica. In Afganistan se mai afla 8400 de militari americani, iar de la retragerea trupelor mai multor tari NATO, pozitiile talibanilor s-au întarit si ar fi nevoie de citeva mii de soldati din tarile aliate pentru a fi intarita pozitia fortelor militare afgane. Generalul Nicholson a mai spus si ca de anul trecut, Rusia şi-a schimbat pozitia fata de talibani şi le ofera legitimitate spunind ca ar fi de fapt luptatori impotriva militantilor ISIS, invitindu-i la intilniri la Moscova despre viitorul Afganistanului la care nu au participat si reprezentati ai guvernului afgan. In opinia generalului american versiunea Moscovei despre talibani este „complet falsă”.

Agentiile internationale de presa relatează că aviatia ruseasca a ucis in raidurile din nordul Siriei 11 militari turci. Autorităţile turce spun ca preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a transmis condoleante pentru incident. In opinia liderului de la Kremlin, comunicată presedintelui Turciei, Recep Tayyip Erdogan, incidentul s-a petrecut pentru ca nu a exista o coordonare buna intre Moscova si Ankara. Cei doi preşedinti au căzut de acord să colaboreze mai bine în Siria. În lupta impotriva militantilor ISIS Rusia susţine trupele guvernului presedintelui Bashar Al-Assad, iar Turcia sprijina anumite grupuri moderate care doresc inlaturarea de la putere a presedintelui Assad.

Germania, care are cea mai mare economie a Uniunii Europene, a raportat un nou record la exporturi anul trecut. Germania a exportat mărfuri în valoare de 253 de miliarde de euro mai mult decit a importat. Consilierul economic al presedintelui american Donald Trump, Peter Navarro a acuzat luna trecuta Berlinul că exploateaza „subevaluata” valoare a monedei europene pentru a-şi mări exporturile. Potrivit Berlinului, majoritatea exporturilor Germaniei merg către țările comunitare, iar exporturile către tari din afara Uniunii Europene au scazut cu 0, 2 procente.

Ministerul de externe de la Skopje a respins cu indignare declaratiile facute de un congressman american republican, Dana Rohrabacher, potrivit căruia Macedonia nu ar fi o ţara şi ea ar trebui divizată între Kosovo, Bulgaria şi, eventual, alți vecini. Politicianul este presedintele unui subcomitet al Camerei Reprezentantilor şi a făcut declația la un post de televiziune albanez. Congresmanul american a spus că a fost o greşeală ca in 1990 Macedonia sa fie considerată o ţara, fiind, de fapt o naţiune divizata pe criterii etnice si unde este imposibil de trăit în pace. Ministerul de externe al Macedoniei a respins vehement declaratiile politicianului american spunind ca ele generează „agitație” si „inflamează retorica naţionalistă, întorcind ţara spre trecut”. Rohrabacher a spus că in subcomitetul pe care il conduce vor avea loc audieri în legatura cu „schimbarea granițelor, astfel încit sa aducem pacea in Balcani”.

Diplomatia de la Skopje şi-a exprimat speranta ca Departamentul de stat de la Washington se va distanta de afirmatiile politicianului republican.

Speakerul Camerei reprezentantilor din Congresul american, republicanul Paul Ryan, a apărat ordinul executiv dat de preşedintele Donald Trump prin care interzice intrarea in America a tuturor refugiatilor si a cetăţenilor din șapte ţări predominant musulmane. Paul Ryan a ţinut să precizeze intr-un interviu cu postul public de radio din Statele Unite ca masura nu este îndreptată împotriva unei religii, argumentînd că dacă ar fi fost aşa, el însuşi s-ar fi opus masurii. Paul Ryan a spus că retorica din jurul acestei chestiuni este „aţîţătoare” şi nu este oportună.

Prim-ministrul Moldovei, Pavel Filip, a avut astăzi o întrevedere cu vicepreședintele Consiliului de Administrație „Gazprom”, Valeri Golubev, informeaza agentia Moldpress. Potrivit unui comunicat al guvernului s-a discutat despre situaţia în domeniul livrării de gaze naturale si datoria regiunii transnistrene. Premierul a spuscă Republica Moldova a reuşit în 2016 să achite toate cheltuielile curente la consumul de gaze naturale şia cerut negociereaunui acord privind restructurarea datoriilor acumulate anterior. Pavel Filip a cerut să fie examinată posibilitatea transferării datoriilor acumulate de regiunea transnistreană către SRL „Tiraspol trans gaz” şi ulterior către administraţia regiunii. La data de 1 ianuarie 2017, datoria pentru livrarea gazului în regiunea transnistreană era de peste 5 miliarde de dolari , reprezentind 88,6% din datoria totală a SA „Moldovagaz”..

Presedintele Moldovei, Igor Dodon, a prezentat la Chisinau rezultatele vizitei sale de la Bruxelles, unde a avut întrevederi cu înalti oficiali ai Uniunii Europene si cu adjuncta secretarului general al NATO. Dodon a spus că i-ar fi asigurat pe oficialii de la Bruxelles că Moldova doreşte implementarea reformelor şi că direcţia de politica externă a ţării va trebui decisa prin referendum. Preşedintele moldovean a spus şi că la NATO şi-a exprimat îndoielile referitoare la deschiderea unui birou al Alianţei la Chisinau şi că, după alegerile parlamentare acest birou va fi închis. Adjuncta secretarului general al NATO, Rose Gottemoeller, i-a declarat lui Igor Dodon la Bruxelles că biroul NATO va fi deschis pentru ca exista o intelegre aprobata de Parlamentul de la Chisinau în acest sens şi ca biroul va fi deschis la cererea guvernului Moldovei. Potrivit agentiei IPN, in cursul zilei preşedintele Dodon s-a intilnit si cu ambasadorul Rusiei, Farit Muhametșin, şi cu ambasadorul SUA, James D. Pettit.

Ministrul român al justiției Florin Iordache a anuntat ca a hotarat sa-si inainteze demisia. Iordache a facut anuntul la Guvern, fara a raspunde la intrebari pe aceasta tema. Plecarea lui vine in contextul Ordonantei 13 de modificarea a Codurilor penale, OUG abrogata duminica dupa declansarea protestelor masive din Piata Victoriei si din intreaga Romanie, la care au participat o jumătate de milion de oameni.

Curtea Constituțională de la Bucuresti a respins joi, cu majoritate de voturi, sesizarea Avocatului Poporului ca inadmisibilă, argumentand că Ordonanta de urgență 13 - care a scos in strada jumătate de milion de oameni in ultimul timp - a fost abrogata si astfel nu mai exista, a anuntat Valer Dorneanu, presedintele Curtii Constituţionale din România. Potrivit Hotnews.ro, întrebat ce se va intampla daca Ordonanța de urgență, prin care a fost respinsa cea cu numarul 13, va intra in vigoare, presedintele Curtii Constituționale a susținut ca CCR nu judeca după supozitii. De asemenea, reprezentanta Avocatului Poporului a explicat si faptul că CCR se poate pronunta pe fondul Ordonanţei buclucaşe, chiar daca actul normativ nu mai este in prezent in vigoare. Ea a adus doua argumente in acest sens: prevederi din Constituție si din legea de functionare a Avocatului Poporului, care nu fac distinctie intre textele in vigoare si cele care nu mai sunt in vigoare si asupra carora Curtea, odata sesizata, poate sa se pronunte.
La randul sau, reprezentantul Parchetului General a cerut Curtii Constitutionale sa se pronunte pe fondul Ordonantei de urgenta nr. 13, atragand atentia că, în caz contrar, aceasta ar putea intra in vigoare chiar daca a fost abrogrată de catre Guvern.

Camera de Comert Americană din România (AmCham) respinge ofensiva Paridului Social Democrat impotriva multinationalelor si afirma că „propagarea unor insinuari lipsite de fundament” este nesanatoasa pentru societatea românească si subliniaza ca „prin volumul investitiilor, amploarea operatiunilor si numarul de locuri de munca create, companiile multinationale asigura bunastarea a sute de mii de familii de români”. Liderul PSD, Liviu Dragnea a facut recent mai multe declaratii presei în care critica participarea la protestele masive din Bucuresti împotriva corupţiei a unor inalti reprezentanti ai companiilor multinationale din Romania, acuzindu-i de interese obscure.

Criticul regimului Vladimir Putin, activistul Vladimir Kara-Murza jr, care a fost spitalizat la Moscova, în urma a ceea ce familia si prietenii suspecteaza ca ar fi fost otravirea cu o substanta necunoscuta, şi-a revenit din comă şi starea lui se amelioreaza. Kara-Murza jr are 35 de ani şi a fost internat de urgenta pe 2 februarie la sectia de terapie intensivă. El este coordonatorul activităţilor organizatiei lui Mikail Hodorkovski, „Open Russia” şi a pledat pe linga politicienii americani pentru impunerea de sancţiuni impotriva unor inalti oficiali rusi pentru nerespectarea drepturilor omului in Rusia.

Câțiva senatori americani, atât republicani cit şi democraţi, au introdus un proiect de legislație care să facă mai dificilă eventuala ridicare de către administrația președintelui Donald Trump a sancțiunilor impuse Rusiei din cauza crizei ucrainene. Măsura numită „Russia Review Act” vine pe fondul unor semne de întrebare legate de intențiile administrației Trump față de Rusia. Senatorii Ben Cardin (democrat de Maryland) și republicanii John Mc Cain, Lindsey Graham, Marco Rubriose numără printre promotorii legislației care dă Congresului drept de supraveghere și de veto asupra eventualelor decizii ale administrației Trump privind ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei. Predecesorul lui Trump, Barack Obama, a înghețat averile și a impus interdicție de viză oficialilor ruși considerați vinovați pentru anexarea Crimeii ucrainene de către Moscova în 2014.

Oficialităţi ucrainene spun ca jurnalistul Pavel Şeremet a fost ucis din cauza activităţilor lui profesionale de un ucigaş plătit. Declaraţia a fost facută de ministrul Arsen Avakov într-o conferinţă de presă în care a afirmat şi că uciderea jurnalistului a fost pusă la cale de „un grup de oameni, şi în continuare „ancheta nu exclude ca această crimă a fost ordonată din Federaţia Rusă”. Pavel Şeremet, belarus de origine, locuia si muncea in Ucraina. Jurnalistul a fost ucis de explozia propriei masini la Kiev, in iulie anul trecut. Pozitiile sale erau foarte critice fata de politica liderilor autoritari din Rusia si Belarus şi fata de politicienii ucraineni cu legaturi cu separatistii pro rusi din estul Ucrainei.

Președintele Igor Dodon s-a întîlnit cu ambasdorul Rusiei la Chișinău Farit Muhametșin, în prima zi după discuțiile avute la Bruxelles cu lideri ai Uniunii Europene și cu adjuncta secretarului general NATO. Potrivit agenție Moldpres, Igor Dodon a salutat faptul că în scurt timp, în Republica Moldova va veni un grup de experți de la Rosselhoznadzor și Rospotrebnadzor din Federația Rusă pentru a inspecta întreprinderile din această țară, în vederea reluării exporturilor de produse moldovenești în Rusia, precum și majorarea numărului categoriilor de produse și a companiilor care vor exporta pe piața rusă. Dodon a salutat și faptul că la Moscova s-ar lucra intens asupra ridicării, în cel mai optim timp, a restricțiilor impuse unui numar de circa 50.000 de cetățeni ai Republicii Moldova care au interdicție de intrare pe teritoriul Federației Ruse.

Europarlamentarul Sigfried Mureșan, raportor pentru buget al Parlamentului, a declarat că pentru anul viitor a cerut din nou o creștere a sprijinului financiar pentru R.Moldova, Ucraina și Georgia, cele trei țări din Parteneriatul estic care au semnat Acordul de Asociere. „Vă spun şi vă arăt acum, în premieră, că în priorităţile politice ale Parlamentului European pentru bugetul Uniunii Europene pe anul următor, eu, ca raportor general din partea Parlamentului European, propun sporirea alocărilor din bugetul Uniunii Europene pentru vecinătatea estică a Uniunii Europene, datorită riscului agresiunii Federaţiei Ruse în acea regiune” – a declarat Mureșan într-un interviu pentru radio Europa Liberă. Anul acesta, R..Moldova va primi deja un ajutor suplimentar de 100 de milioane de euro , pe lângă cele 746 de milioane alocate pentru perioada 2014-2020. Dar Sigfried Mureșan a precizat că acești bani vor fi eliberați numai dacă Republica Moldova pune în aplicare, nu numai „pe hîrtie”, toate reformele agreate cu Uniunea Europeană.

Președintele american Donald Trump i-a trimis omologului său chinez Xi Jinping o scrisoare în care își exprimă dorința unei relații constructive între Statele Unite și China. Regimul de la Beijing a mulțumit pentru scrisore, declarând că îmbunătățirea cooperării este oricum singura cale rezonabilă.

După vizita la Bruxelles a președintelui Igor Dodon, europarlamentara Monica Macovei a atras atenția că Acordul de Asociere semnat de R.Moldova cu UE „nu se poate amenda în niciun fel … care este, vreau să vă spun, este cel mai favorabil făcut vreodată de Uniunea Europeană către o ţară terţă, cel cu Republica Moldova”. Președintele Dodon susține că R.Moldova ar fi avut mai mult de pierdut din încheierea acordului cu UE fiindcă a pierdut piața rusească, fără a menționa însă șitul de embargouri impuse de Rusia (încă înainte de semnarea Acordului de Asociere) asupra importurilor din Moldova Într-un interviu pentru radio Europa Liberă, Monica Macovei a mai declarat: „Dacă pentru el relaţia cu Rusia este mai importantă decât cu UE, aceasta este altă discuţie. Dar acest acord nu afectează relaţia cu Rusia, cum aţi auzit, poţi avea relaţii şi cu Rusia, şi cu Uniunea Europeană”.

Manifestațiile antiguvernamentale din România au continuat pentru a noua zi consecutiv. Aproximativ 6.000 de manifestanți, relatează televiziunile de știri, s-au strâns miercuri seara în Piața Victoriei. Tot miercuri, guvernul roman a supraviețuit unui vot de neîncredere în Parlament după care premierul Sorin Grindeanu a lăsat de înțeles că ministrul justiției ar putea fi demis astăzi. Premierul i-a reproșat lui Florin Iordache faptul că nu a reușit să comunice corect conținutul ordonanței de urgență care încerca să dezincrimineze abuzul în serviciu, ordonanță care a scos sute de mmii de oameni pe străzi înainte de a fi retrasă.

Senatul american l-a confirmat miercuri pe republicanul ultra-conservator Jeff Sessions în funcția de procuror general/ ministru al justiției în administrația lui Donald Trump. Sessions a fost una din cele mai controversate candidaturii, acesta fiind acuzat de rasism. În 10 ianuarie, în debutul audierii sale de confirmare în Senat, senatorul Sessions s-a angajat să protejeze drepturile minorităților și mai ales ale afro-americanilor. În plus, el a dat garanții că va acționa independent de președintele Trump pentru că ministrul justiției 'trebuie să fie capabil să spună ''nu''

Deputații britanici au adoptat miercuri, cu largă majoritate, în primă lectură, proiectul de lege al guvernului conservator care dă prim-ministrului, Theresa May, puterea de a declanșa procesul de ieșire a țării din Uniunea Europeană. Guvernul a fost obligat de o decizie din ianuarie a Curții Supreme de a prezenta acest proiect de lege în parlament.

Guvernul a aprobat rectificarea Legii Bugetului de Stat pentru anul curent, care prevede o ușoară și egală creștere a cheltuielilor și veniturilor, precum și crearea unei rezerve de lichidități în mărime de două miliarde de lei. Această rezervă este comparabilă cu 6% din veniturile planificate ale bugetului. Ea nu implică costuri adiționale și este creată, între altele, pentru a reduce eventuale riscuri de refinanțare a datoriei de stat, a spus Guvernul citat de Moldpres. Rezerva de lichidități însă nu va putea fi utilizată pentru finanțarea deficitului bugetar, fiind admise doar situații excepționale. Rectificarea bugetului mai trebuie dezbătută de Parlament.

Ministerul de externe a anunțat că oficiul de legătură al NATO la Chişinău prevăzut de un acord semnat anul trecut se va deschide în luna aprilie și va fi condus de o diplomată din Lituania, Kristina Baleisyte. Anunțul a fost făcut la cererea premierului Pavel Filip, la o zi după vizita la sediul NATO a președintelui Igor Dodon, care s-a pronunțat împotriva acestui oficiu. Într-un interviu pentru Europa Liberă, purtătoarea de cuvânt a NATO, Oana Lungescu, a precizat că va fi un oficiu diplomatic de felul celor deschise de Alianța Nord Atlantică în multe alte țări, iar majoritatea angajaților vor fi cetățeni moldoveni.

Cel mai important comandant militar american din Irak este de părere că forțele sprijinite de Statele Unite vor recuceri două bastioane ale Statului Islamic – orașele Raqqa din Siria și Mosul din Irak – în cel mult șase luni, a declarat miercuri purtătorul lui de cuvânt. Lt.-gen de armată american Stephen Townsend a fost citat cu declarația făcută agenției Associated Press că „în următoarele șase luni cred că vom vedea încheiate ambele campanii”. Purtătorul de cuvânt al lui Townsend, colonelul de aviație John Dorrian, a confirmat remarcile pentru Reuters.