Kremlinul încearcă să se distanțeze de controversa din Statele Unite legată de întîlnirile dintre noul procuror general american Jeff Sessions și ambasadorul rus Serghei Kisliak în timpul campaniei electorale de anul trecut. Purtătorul de cuvînt de la Kremlin Dmitri Peskov a spus presei joi că el nu are cunoștință de astfel de întrevederi, și că dacă ele au avut într-adevăr loc, asta a fost ceva de rutină. Sessions, fost consilier al campaniei lui Donald Trump, a fost întrebat la audierile pentru confirmarea sa în Congres din ianuarie dacă a existat cineva afiliat campaniei lui Trump care s-a întîlnit cu rușii. Sessions a răspuns că nu are habar de așa ceva. Faptul că nu a pomenit de cele două întîlniri pe care le avusese cu Kisliak i-a determinat pe mai mulți legislatori democrați să-i ceară lui Sessions să-și dea demisia și să se recuzeze din ancheta ministerului de justiție privind presupusele ingerințe rusești în campania electorală americană. Jeff Sessions a spus în 1 martie că nu a făcut nimic în neregulă, și că nu a discutat cu nici o oficialitate rusă chestiuni legate de campania electorală.

Cel puțin opt mineri au murit într-o explozie urmată de o surpare la o mină din vestul Ucrainei, au anunțat autoritățile ucrainene. Serviciul ucrainean de stat pentru urgențe spune că șase mineri răniți au reușit să iasă din subteran după accidentul de la o mină din regiunea Lvov, și că alți 20 sînt dați dispăruți. Echipele de salvare încearcă să-i localize pe minerii dispăruți la cam 550 de metri sub pământ. Mina de cărbune operată de compania de stat Livvuhillia se află la cîțiva kilometri de granița cu Polonia. Premierul ucrainean Volodimir Hroisman a plecat la Lvov după explozie și intenționează să se deplaseze la mină, a anunțat putătorul său de cuvînt.

Rusia a cerut Franței să-l extrădeze pe Serghei Pugaciov, bancher fugar și fost parlamentar rus care a avut cîndva legături apropiate cu Kremlinul. Oficiul procurorului general Aleksandr Kurennoi a spus în 2 martie că Pugaciov e căutat pentru deturnare de fonduri și abuz în serviciu. Serghei Pugaciov, fost consilier de campanie al președintelui Boris Elțîn, era cândva unul din cei mai bogați oameni din Rusia și fusese poreclit „casierul” Kremlinului. El a fugit în Marea Britanie în 2011, după ce autoritățile ruse l-au acuzat că a jefuit o bancă pe care o avea în administrare. S-a mutat în Franța în 2015. Pugaciov, în vîrstă de 54 de ani, susține că e victima unui complot al guvernului rus, care vrea să-i distrugă imperiul financiar.

Alegerile prezidențiale din Serbia vor avea loc în 2 aprilie, cu un eventual al doilea tur de scrurin în 16 aprilie, a anunțat președinta parlamentului de la Belgrad Maja Gojkovici. Observatorii scenei politice sîrbești spun că principalul favorit în cursa pentru președinție este actualul premier Aleksandar Vucici, și că nici unul din candidații opoziției - între care se află fostul ministru de externe Vuk Iremic, ultranașionalistul Voislav Sesei și fostul avocat al poporului Sașa Iankovici - nu va putea rivaliza cu Vucici. Constituția Serbiei îi conferă președintelui puteri limitate, și actualul președinte Tomislav Nicolici e văzut de mulți ca o figură marginalizată în politica Serbiei.

Confruntările politice legate de Acordului de Asociere şi de zona de liber schimb descurajează potențialii investitori care vor să vină în R. Moldova, este una din concluziile studiului realizat de experți de la Berlin Economics Institute dat publicității joi la Chișinău. IPN îl citează pe directorul acestui Institut, Ricardo Giucci, cu declarația că în prezent UE este fără îndoială partenerul comercial numărul unu al Moldovei: 65% din exporturile totale sunt îndreptate către UE și 49% din importuri vin în Moldova din Uniunea Europeană, și de aceea zona de liber schimb trebuie păstrată în interesul economic al țării și al populației. Investițiile creează locuri de muncă, iar acestea aduc venituri populației, mai spus Ricardo Giucci, adăugînd că orice manifestare de îndoială la adresa zonei de liber schimb slăbește efectul acesteia și are un impact economic negativ asupra țării. Potențialii investitori interesați să producă în Moldova și să exporte în UE ar putea să amâne sau chiar să-și anuleze deciziile investiționale, având în vedere noile riscurile pe care le percep din mesajele contradictorii transmise de autorități. Unul din autorii studiului, economistul Woldemar Walter, cpune că Moldova nu trebuie să aleagă între comerțul cu UE şi comerțul cu Rusia, pentru că zona de liber schimbe deplin compatibilă cu acordul de liber schimb existent cu Rusia.

Comisia Europeană a avertizat joi că va lansa proceduri de infringement împotriva țărilor care refuză să primească refugiați din Italia și Grecia, și a cerut înăsprirea măsurilor luate la nivel național împotriva migranților ilegali. Executivul european a solicitat de asemenea accelerarea expulzărilor, prin încheierea rapidă a unor acorduri de readmisie cu Nigeria și Tunisia. „E datoria noastră să le transmitem clar migranților, partenerilor noștri din terțe țări și concetățenilor noștri că dacă oamenii au nevoie de ajutor îi vom ajuta, iar dacă nu ei trebuie să se întoarcă”, a afirmat prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans. Cam 13.500 de solicitanți de azil au fost pînă acum relocați din Grecia și Italia (dintre care aproximativ 9.600 din Grecia), deși restul țărilor europene s-au angajat în septembrie 2015 să primească pînă la 160.000 în doi ani. Programul era menit să demonstreze solidaritatea UE cu migranții care fug de război și să reducă presiunea imensă asupra Atenei și Romei. Dar Ungaria, Austria și Polonia refuză în continuare să participe la program, în timp ce Republica Cehă, Bulgaria, Croația și Slovacia nu se implică decît într-o măsură foarte limitată, a mai spus eecutivul Uniunii Europene.

Deputații din Parlamentul European au cerut joi, 2 martie, Comisiei UE să reintroducă temporar vizele pentru cetățenii SUA.

Măsura este luată urmând ceea ce se numește principiul reciprocității. SUA impun încă vize cetățenilor a cinci țări UE (România, Polonia, Croația, Bulgaria și Cipru), în vreme ce toți cetățenii SUA pot circula liber în întreaga Europă.

În urma refuzului SUA de a suprima obligativitatea vizei pentru cetățenii celor cinci țări, Comisia era obligată încă din aprilie 2016 să reintroducă o viză, dar țările membre UE au făcut presiune, pentru a nu înrăutăți relațiile.

Europarlamentarii amenință că vor da în judecată Comisia dacă nu ia măsuri în termen de două luni.

Canada încă mai impune o viză românilor și bulgarilor, dar a anunțat că va suprima obligativitatea de la 1 decembrie 2017.

Deputatul socialist Vlad Bătrîncea s-a plâns că numai colegii săi de fracțiune, 24 în total, și-au pus semnătura pe inițiativa președintelui Igor Dodon care cere modificarea Constituției pentru a putea dizolva mai ușor Parlamentul. Bătrîncea a făcut declarația în debutul ședinței de joi a Parlamentului. Pentru declanșarea procedurii de modificare a Constituției, inițiativa șefului statului, fost lider al socialiștilor, trebuie să fie sprijinită prin semnături de cel puțin 34 de deputați. Președintele Dodon a propus marți cinci situații noi în care poate convoca alegeri anticipate, pe lângă numai două situații prevăzute actualmente de Constituție. El a spus că vrea să adune în Parlament semnăturile necesare pentru lansarea acestei revizuiri a Constituției, iar dacă nu reușește, o să recurgă la adunarea semnăturilor din partea populației.

Agenția pentru Siguranța Alimentelor a elaborat cerințe stricte pentru toate produsele livrate în instituțiile de învățământ, așa încât „să nu rămână niciun aspect fără control”, a declarat jurnaliștilor directorul general al ANSA, Gheorghe Gaberi. El a spus că agenția sa și Ministerul Sănătății și-au delimitat competențele pentru a fi „asigurat un control riguros”. În noiembrie trecut, în presă s-au scurs convorbiri interceptate între furnizori de alimente din care rezultă că unii livrau instituțiilor preșcolare produse alimentare alterate sau tratate cu substanțe chimice periculoase. Scurgerea interceptărilor care fuseseră făcute într-un dosar de corupție a declanșat un scandal și a mobilizat asociațiile de părinți să ceară controale mai stricte.

Parlamentul European a ridicat imunitatea de europarlamentară a liderei de extremă dreapta din Franța, Marine Le Pen, în legătură cu postarea via Twitter a unor fotografii înfățișând acte de violență comise de gruparea militantă Statul Islamic. Le Pen care candidează la alegerile prezidențiale franceze din luna aprilie, este cercetată în Franța în legătură cu postarea, în decembrie 2015, a trei imagini dramatice ale execuțiilor comise de Statul Islamic. Imaginile înfățișau între altele decapitarea jurnalistului american James Foley. Postările au fost răspuns al lui Le Pen la un interviu difuzat de o televiziune franceză în care se făcea o comparație între întărirea Frontului Național condus de ea și creșterea Statului Islamic.

Votul de astăzi din Parlamentului European confirmă o decizie preliminară luată pe 28 februarie de comitetul juridic al Parlamentului European. Imunitatea de europarlamentară o apăra pe Le Pen de tragerea la răspundere. Ea este acuzată de „publicarea imaginilor violente”, pasibilă de o amendă de 75 de mii de euro. Sondajele de opinie din Franța sugerează că Le Pen va câștiga turul întâi al alegerilor prezidențiale, dar va pierde în al doilea tur de scrutin.

Un tribunal de apel din Franța a amânat până pe 6 aprilie decizia în cazul cererii Serbiei de a i-l extrăda pe fostul premier și comandant de gherilă kosovar, Ramush Haradinaj. Acesta a fost reținut de autoritățile franceze pe 4 ianuarie, la cererea Belgradului care îl acuză de crime de război în perioada premergătoare războiului din 1998-99. Conflictul din Kosovo s-a soldat cu 13500 de morți, majoritatea etnici albanezi. Vorbindu-le jurnaliștilor după audierile lapidare de astăzi la tribunalul din Colmar, Haradinaj a spus că este „prizonier politic”. Fostul premier kosovar a fost judecat de două ori la Haga, la Tribunalul pentru crime de război în fosta Iugoslavie, dar a fost găsit nevinovat.

La Chișinău, sute de oameni, inclusiv militari și polițiști, au participat la un marș de comemorare a „eroilor căzuţi în acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii şi independenţei Republicii Moldova”, cu ocazia împlinirii a 25 de la începutul războiului de pe Nistru, declanșat pe 2 martie 1992.

Participanții la „Marșul Patrioților”, purtând portretele celor 280 de combatanți uciși, au mers din „Piaţa Marii Adunări Naţionale” până la monumentul „Maica Îndurerată” de la complexul memorial „Eternitate”.

La comemorări au participat combatanți ai războiului de pe Nistru, oficiali ai ministerelor de interne și apărării, Serviciului de Informații și Securitate, precum și fostul președinte Mircea Snegur. „Port pe suflet o povară grea și ea nu va dispărea niciodată cât voi trăi”, a spus Snegur la miting.

Presa a relatat că președintele Igor Dodon, împreună cu spicherul Andrian Candu și premierul Pavel Filip au depus flori la monumentul „Maica Îndurerată” în dimineața zilei, fără să facă declarații.

Într-un mesaj difuzat la Tiraspol, noul lider transnistrean Vadim Krasnoselski a spus că regiunea transnistreană ar fie ieșit victorioasă în urma conflictului, cu prețul a 800 de vieți pierdute.

Luptele între forțele de poliție moldovene și trupele de gardiști din stânga Nistrului sprijinite de fosta Armată a 14-a rusă au durat câteva luni și s-au încheiat după semnarea unui acord de încetare a focului de către președintele Mircea Snegur și omologul său rus Boris Elțin, pe 21 iulie 1992.

Noul procuror general al Statelor Unite, Jeff Sessions, care conduce Departamentul Justiției, a avut două conversații cu ambasadorul rus la Washington în timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale de anul trecut, când a făcut parte din echipa lui Donald Trump. Conversațiile cu ambasadorul Serghei Kisliak pe care Sessions nu le-a dezvăluit în timpul audierilor sale de confirmare în funcție, în luna ianuarie, pot alimenta solicitările de recuzare a acestuia în cazul investigației derulate de Departamentul Justiției în privința amestecului rusesc în alegeri.

Ministerul de Externe al Federației Ruse a fost luat prin surprindere de rechemarea ambasadorului moldovean la Moscova, Dumitru Braghiș, a declarat vice-ministrul rus de externe, Grigori Karasin, citat de agenția rusă de stat TASS. Karasin a spus că Braghiș „s-a bucurat de respect și a fost un membru cu autoritate al corpului de ambasadori de la Moscova”. Rechemarea lui Dumitru Braghiș din postul de ambasador în Rusia a fost anunțată tot miercuri de Guvernul Filip, fără să dea explicații. Cu două zile mai devreme, președintele Igor Dodon a anunțat că respinge trei ambasadori noi propuși de Guvern în Marea Britanie, Austria și Republica Belarus, înfuriind Ministerul de Externe.

Ministrul de externe al Germaniei, Sigmar Gabriel, a spus că, pentru țara sa, mărirea bugetului apărării până la minimul NATO de 2% din Produsul Intern Brut este nerealistă, contrazicând o declarație recentă a cancelarului Angela Merkel. Vorbind în timpul unei vizite în Estonia, social-democratul Gabriel a spus că Germania vrea să majoreze cheltuielile pentru apărare care constituie actualmente 1.2% din PIB, dar că acestea nu vor putea ajunge la 30 de miliarde de euro, echivalentul a 2%. Sâmbătă, conservatoarea Merkel a spus că Germania are o obligație față de NATO, iar „obligațiile trebuie îndeplinite”. Respectarea înțelegerilor privind minimul de cheltuieli în cadrul NATO este cerută insistent de președintele american Donald Trump. Dar ministrul german de externe a pus la îndoială că alte membre ale NATO cu excepția Statelor Unite ar dori într-adevăr ca Berlinul să investească masiv în armată.

Potrivit relatărilor presei, avocații Casei Albe au cerut staff-ului președintelui Donald Trump să păstreze materialele care pot avea legătură cu interferența Rusiei în alegerile prezidențiale din 2016. Oficiali anonimi citați de agențiile AP și Reuters au spus că staff-ul Casei Albe a primit o asemenea notă pe 28 februarie, după ce păstrarea tuturor materialelor despre orice contacte ale angajaților lui Trump cu rușii fusese cerută de Comitetul pentru Informații al Senatului și de democrații din Senat, care sunt îngrijorați că se pot pierde probele. Aceste contacte sunt investigate și de FBI. Comunitatea serviciilor de informații americane a ajuns la concluzia că Rusia a dat presei documente furate de hackeri de la Partidul Democrat pentru a-l ajuta pe președintele Trump s-o învingă în alegeri pe candidata democrată Hillary Clinton. Rusia și Casa Albă au respins aceste concluzii.

Secretarul de stat american Rex Tillerson a reiterat sprijinul pentru NATO și a spus că Statele Unite „vor colabora cu aliații pentru a contracara acțiunile țărilor care își amenință vecinii și își destabilizează regiunile”. Într-o declarație difuzată miercuri, Tillerson a mai spus că politica externă americană „trebuie să promoveze valorile noastre de bază ale libertății, democrației și stabilității”. Cu o zi mai devreme, președintele Donald Trump a declarat în Congres că, datorită insistențelor sale, țările membre ale Alianței „încep” să-și respecte obligațiile în privința cheltuielilor militare. Trump a mai vorbit despre propriile planuri de sporire a cheltuielilor militare, spunând că aliații Statelor Unite „vor descoperi că America este din nou gata să conducă”.

Kremlinul a spus că așteaptă „cu răbdare” indicii despre noul curs al politicii americane față de Rusia. Declarația a fost făcută miercuri de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Moscova „a auzit diferite declarații din partea președintelui Trump […] Așteptăm cu răbdare vreo acțiune în urma acelor declarații care să ne permită să înțelegem perspectivele pentru relațiile bilaterale”, a spus Peskov. Comentariul său a urmat primului discurs rostit în fața Congresului de președintele Donald Trump, la 40 de zile de la inaugurare. Deși nu a pomenit nici Rusia, nici conflictul din Ucraina, Trump a confirmat adeziunea Statelor Unite față de aliații săi din NATO.

Candidatul conservator la președinția Franței, François Fillon, a promis să rămână în cursa pentru alegerile din aprilie în ciuda anchetării sale pentru presupusa folosire inadecvată a fondurilor publice. În declarațiile făcute miercuri, Fillon a vorbit despre intenția unui judecător de a-l inculpa în mod oficial. În vârstă de 62 de ani, fostul premier francez este acuzat că și-ar fi angajat soția pe un post fictiv de consilieră parlamentară, în care aceasta ar fi primit salariu, fără să fi prestat vreun fel de activitate. Presa a scris că ar fi vorba de 680 de mii de euro timp de 15 ani. Popularitatea lui Fillon a scăzut în ultimele săptămâni, sondajele dându-l acum drept potențial învingător la prezidențiale pe candidatul independent, Emmanuel Macron, care ar învinge-o în turul doi de scrutin pe lidera extremei drepte Marine Le Pen.

Ministerul de Externe al Federației Ruse a fost luat prin surprindere de rechemarea ambasadorului moldovean la Moscova, Dumitru Braghiș, a declarat miercuri vice-ministrul rus de externe, Grigori Karasin, citat de agenția rusă de stat TASS. Karasin a spus că Braghiș „s-a bucurat de respect și a fost un membru cu autoritate al corpului de ambasadori de la Moscova”. Guvernul premierului Pavel Filip a anunțat l-a rechemat pe Dumitru Braghiș din postul de ambasador în Federația Rusă după ședința de guvern de astăzi, fără să dea explicații. Fost deputat, fost premier al Moldovei în anii 1999-2001, Braghiș fusese numit ambasador la Moscova la 27 noiembrie 2015, prin decretul președintelui de la vremea aceea, Nicolae Timofti.

Președintele macedonean Gjorge Ivanov a refuzat miercuri să dea mandatul formării guvernului unei coaliții de social-democrați și etnici albanezi, prelungind o criză politică veche de doi ani. Liderul social-democrat Zoran Zaev a format coaliția cu majoritate parlamentară după ce a promis sprijin pentru o lege care să extindă folosirea limbii albaneze. În această înțelegere au jucat însă un rol discuțiile dintre partidele etnicilor albanezi și Albania, iar președintele Ivanov a spus că asta face pactul inadmisibil. „Nu pot să dau mandatul cuiva care amenință suveranitatea Macedoniei”, a spus președintele reporterilor. Macedonia se află în vid de putere de la izbucnirea în urmă cu doi ani a unui scandal legat de interceptarea comunicațiilor, care l-a forțat pe veteranul naționalist Nikola Gruevski să-și dea demisia în ianuarie 2016.

În Finlanda a intrat miercuri în vigoare legea care permite căsătoriile gay, aducând țara nordică în rând cu vecinele sale. Finlanda este a 24-a țară din lume care permite căsătoriile între persoane de același sex după ce rămăsese ultima din nordul Europei care discrimina cuplurile homosexuale. Legea adoptată de Parlamentul de la Helsinki în 2014 dă perechilor gay toate drepturile, inclusiv la adopție și la folosirea aceluiași prenume de către soți. În Finlanda era în vigoare din 2002 o lege a parteneriatelor civile. În prezent, potrivit datelor publicate de Thomson Reuters Foundation, egalitatea conjugală este consfințită prin lege în Argentina, Belgia, Brazilia, Marea Britanie, Canada, Columbia, Danemarca, Finlanda, Franța, Groenlanda, Islanda, Irlanda, Luxembourg, Mexic, Olanda, Noua Zeelandă, Norvegia, Portugalia, Slovenia, Africa de Sud, Spania, Statele Unite, Suedia și Uruguay. Prima țară din lume care a legalizat căsătoriile gay a fost Olanda, în 2001.

Președintele Igor Dodon spune că un sfert de milion de moldoveni care se află ilegal în Rusia își vor putea legaliza în curând șederea. Dodon a spus că o „amnistie” în acest sens ar fi fost aprobată marți la Moscova în baza înțelegerilor sale din februarie cu președintele rus Vladimir Putin. Potrivit lui Dodon, moldovenii care doresc să-și legalizeze șederea trebuie să se adreseze secțiilor locale de migrație din Federația Rusă cel mai târziu la 20 martie. Președintele a mai spus că „amnistia” li se va aplica și celor 17.500 de moldoveni care au primit interdicție de intrare în Rusia în trecut. Lista lor ar urma să fie publicată în curând, și vor putea să intre în Rusia pentru a se „legaliza”, a mai spus Igor Dodon. Pe de altă parte, însă, mai multe organizații de presă de la Chișinău au scris în paginile lor electronice că declarațiile lui Dodon nu au fost confirmate de autoritățile ruse.

România a reiterat dorința de a sprijini integrarea europeană a Moldovei inclusiv prin ajutoare financiare, dar și cerința ca Chișinăul să pună în aplicare reforme. Ideea este cuprinsă în comunicatul de presă dat publicității la București după ce ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, l-a primit în vizită de curtoazie pe ambasadorul Republicii Moldova în România, Mihai Gribincea. Întâlnirea a avut loc, așa cum a remarcat Meleșcanu, la puțin timp după ce România a eliberat pe data de 27 februarie o nouă tranșă, de 50 de milioane de euro, dintr-un credit pentru Moldova în valoare de până la 150 de milioane de euro. Meleșcanu și Gribincea au discutat astăzi printre altele despre proiectele de interconectare în domeniul energiei și transportului.

Guvernul a anunțat l-a rechemat pe Dumitru Braghiș din postul de ambasador în Federația Rusă, fără să dea explicații. Fost deputat, fost premier al Moldovei în anii 1999-2001, Braghiș fusese numit ambasador la Moscova la 27 noiembrie 2015, prin decretul președintelui de la vremea aceea, Nicolae Timofti.