Preşedintele Klaus Iohannis nu va declanșa acum referendumul pentru justiţie, dar nu a renunţat la ideea unui referendum, pe care îl va folosi „ca poliță de asigurare pentru salvarea justiţiei”, dacă partidul de guvernământ PSD „va încerca din nou să slăbească legislaţia penală sau va ataca instituţii cheie din sistemul judiciar”, scrie Hotnews, citând surse oficiale de la Cotroceni. Potrivit acestora, manifestaţiile de stradă și-au atins scopul iar ordonanţa 13 a guvernului, prin care se dezincriminau parțial abuzul în serviciu și conflictul de interese a fost oprită, astfel că un referendum acum ar deveni inutil. Preşedintele român a anunţat în 23 ianuarie organizarea unui referendum pe tema anticorupției, însă după ce primit avizul favorabil al Parlamentului în 13 februarie Klaus Iohannis n-a mai adus tema în discuţie.

Liderii partidelor de opoziție PAS, Platforma DA și PLDM au criticat ideea schimbării sistemului electoral din Republica Moldova și eventuala trecere la alegerea combinată a deputaților, pe liste de partid și în circumscripții uninominale. Maia Sandu, Andrei Năstase și Viorel Cibotaru suspectează Partidul Democrat de guvernământ că și-ar face planuri pentru ca să rămână la putere și după alegerile parlamentare din 2018.

La zece ani de la aderare, încrederea românilor în Uniunea Europeană continuă să fie peste media europeană (52% față de 36%), chiar dacă a scăzut semnificativ față de momentul aderării, când înregistra 65%, sugerează un sondaj de opinie publicat vineri de reprezentanța Comisiei Europene la București. Noul Eurobarometru, care se referă la toamna anului 2016, sugerează că încrederea în instituțiile naționale a continuat să rămână sub media europeană.

Înalte oficialități militare din Rusia și NATO au discutat pentru prima oară după ce Alianța Nord-Atlantică a întrerupt contactele militare cu Rusia acum trei ani din cauza intervenției Moscovei în Ucraina. Ministerul rus al apărării a spus că președintele Comisiei militare NATO, generalul Petr Pavel, a discutat la telefon în trei martie cu șeful statului major al armatei ruse, generalul Valeri Gherasimov, despre perspectivele reluării cooperării între NATO și Rusia, despre prevenirea altercațiilor accidentale dintre forțele armate, și despre alte chestiuni legate de securitate. Cartierul general al NATO de la Bruxelles a confirmat că discuția a avut loc, și potrivit unui purtător de cuvînt al Alianței cei doi generali au căzut de acord să rămână în continuare în legătură unul cu altul.

Sute de persoane au demonstrat a doua zi consecutiv în capitala Georgiei Tbilisi împotriva unei decizii judecătorești care prevede returnarea unui popular post de televiziune unui fost co-proprietar al său, bănuit că e apropiat guvernului georgian. Curtea Supremă georgiană a decis în două martie ca Rustavi-2, televiziune cunoscută pentru relatările sale critice la adresa guvernului, să fie returnată lui Kibar Halvași, e co-proprietar al acestui post TV. Decizia a generat mânie în rîndurile opozanților politici din Georgia, și îngrijorare în Occident privind nerespectarea libertății de exprimare în aceasă fostă republică sovietică. Protestatarii de la Tbilisi spun că decizia Curții Supreme ajută autoritățile să reducă la tăcere criticile anti-guvernamentale.

Autoritățile ruse par a se face ecoul criticilor administrației americane legate de controversa privind presupusele contacte între membri ai campaniei electorale a lui Donald Trump și reprezentanți ai Rusiei, spunînd că aceste critici ar fi o „vînătoare de vrăjitoare”. Descrierea a fost folosită vineri atît de ministrul rus de externe Serghei Lavrov, cît și de purtătorul de cuvînt al Kremlinului Dmitri Peskov. Președintele american Donald Trump a calificat drept vînătoare de de vrăjitoare solicitarea congresmenilor americani, republicani și democrați, ca ministrul american al justiției Jeff Sessions să se recuzeze din ancheta privind presupusele contacte dintre membrii ai campaniei prezidențiale a lui Trump și oficialități ruse. Sessions s-a recuzat din anchetă în două martie. El a omis să să declare la audierile de la confirmarea sa de către Congres să s-a întîlnit de două ori cu ambasadorul rus la Washington când era consilier în cadrul campaniei prezdidențiale a lui Donald Trump de anul trecut.

Cancelarul Germaniei Angela Merkel a respins acuzațiile că guvernul german ar încerca să respingă promovarea unui vot pozitiv la referendumul turcesc privind extinderea prerogativelor președintelui Recep Erdogan, programat luna viitoare în Turcia. Acuzațiile fuseseră făcute ceva mai devreme vineri de ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu, după ce autoritățile locale din orașul Gaggenheim din sud-vestul Germaniei nu au aprobat din motive de spațiu un miting de popularizare a referendulului turcesc, unde urma să vorbească ministrul turc al justiției. Un eveniment similar, care ar fi urmat să aibă loc în cinci martie, și unde ar fi urmat să vorbească ministrul turc al economiei, a fost blocat la Koeln. Vorbind vineri în Tunisia, Angela Merkel a spus că adunările publice în Germania sînt aprobate sau respinse la nivel local, aceste decizii fiind luate de municipalități. „În principiu, noi aplicăm libertatea de expresie în Germania”, a mai spus șefa guvernului german.

Ministrul eston de externe Sven Mikser, care s-a aflat in Moldova în cadrul unui turneu pe care îl efectuează în tarile Partaneriatului Estic, a declarat agentiei de presa IPN că pentru presedintia estonă a Uniunii Europene - care va fi preluata in luna iulie - dinamizarea Parteneriatului Estic va fi o prioritate. Seful diplomaţiei estone a mai spus, in interviu citat si ca singura „armă contra minciunilor” si propagandei ruse din presa, este adevarul şi o presa responsabilă si profesionista. „Nu este suficient să te aperi şi să corectezi toate minciunile mediatizate, trebuie să identifici oponenții şi le dezvălui agenda ascunsă. Trebuie să arăţi oamenilor că ai un nivel moral înalt şi argumente mai puternice”, a spus ministrul eston de externe citat de IPN.

Președintele Moldovei Igor Dodon a făcut publică lista candidaților la funcțiile de ambasadori ai Republicii Moldova, acceptați în urma întrevederii de joi cu prim-ministrul Pavel Filip. Astfel Andrei Neguță va fi ambasador în Federația Rusă, Aurel Ciocoi în Statele Unite ale Americii, Victor Sorocean în Republica Belarus, Victor Osipov în Austria, Emil Druc în Franţa, Victor Moraru la ONU, Anatol Vangheli în Grecia şi Violeta Agrici în Spania.

Procurorul General al Statelor Unite, Jeff Sessions, a anuntat in aceasta noapte ca se va recuza din orice anchetă oficiala cu privire la alegerile prezidentiale si posibila implicare a rusilor in incercarea de a influenta rezultatele scutinului. Decizia vine dupa ce presa americana a relatat despre discutiile purtate de Sessions cu ambasadorul rus de la Washington, Serghei Kisliak, şi a fost anunţată in cadrul unei conferinte de presa: „Am decis sa ma recuz din orice investigatie viitoare asupra oricaror aspect legate de campania pentru presedintele Statelor Unite.”

La citva timp după anunţ, presedintele Donald Trump, desi a catalogat cererea opozitiei democrate ca procurorul-general sa se retraga din aceasta investigatie „o vinătoare de vrajitoare”, a spus şi că domnul Sessions ar fi putut sa fie mai exact in declaratiile pe care le-a facut in audierile din Congres pentru numirea sa in functie. Rolul sau in investigatia legata de relaţia dintre presedintele Donald Trump si Moscova a fost luat de adjunctul procurorului general. Lidera democartilor din Camera reprezentatilor, Nancy Pelosi, a spus ca recuzarea procurorului gerenal din aceasta investigatie „nu este sufficientă” și i-a cerut să demisioneze.

Casa Alba si presa americana relateaza ca ambasadorul Moscovei in Statele Unite, Serghei Kisliak s-a inilnit in perioada campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale americane nu numai cu procurorul general Jeff Sessions, dar si cu ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner. Relatiile dintre echipa presedintelui Trump si Moscova sunt investigate în prezent si de Biroul Federal de Investigatii (FBI) si de comitete ale Congresului American. Casa Alba a anuntat ca domnul Kushner s-a intilnit in perioada de tranzitie de la presedintia Obama la presedintia Trump cu ambasadorul Rusiei, „într-o intrevedere de curtoazie”, iar agentia Associated Press si publicatia USA Today au relatat ca intrevederi cu ambasadorul Kisliak au avut si Cater Page, un fost consilier de politica externa al lui Trump din campanie şi J.D Gordon care a fost directorul de campanie electorala al lui Trump pe chestiuni de securitate nationala.

Directorul Biroului Federal de Investigatii (FBI), James Comey, nu a divulgat tot ce stie comitetului Camerei Reprezentantilor care investigheaza relatiile dintre Moscova si campania electorala americana de anul trecut, a declarat Adam Schiff, politicianul democrat cu cea mai mare funcţie in Comitetul pentru servicii de informatii al Camerei reprezentantilor. Audierea direcrorului FBI a avut loc in spatele usilor inchise si a durat trei ore. Congresmanul democrat a spus că nu este limpede daca rezervele in a raspunde unor intrebari au fost coordinate cu Departamentul de justiţie. Presedintele republican al comitetului Devin Nunes a respins aformatiile colegului său democrat spunind ca directorul FBI a raspuns limpede tuturor întrebarilor, dar ca aceasta audiere a fost „un prim pas bun”. Experti ai serviciilor de informatii americane au ajuns la concluzia ca Rusia a încercat sa îl ajute pe Donald Trump să devina presedintele Statelor Unite, discreditind-o pe candidata democraţilor Hillary Clinton prin publicarea unor corespondente ale ei prin posta electronica.

Al Qaeda a confirmat ca o drone a fortelor coaliţiei l-au ucis pe numarul doi al reţelei Abu al-Hair al-Masri din Siria. Anuntul a fost facut de grupul militant din Magreb si Peninsula Araba, moartea liderului fiind descrisa „ca o moarte eroică”. Atacul cu dronă, care l-a ucis pe al-Masri a fost condus de Agentia Centrala de Informatii a Statelor Unite şi a avut loc la 26 februarie, in apropiere de localitatea Idlib. Masri era ginerele fostului lider al Queda, Osama Bin Laden. Timp de 19 ani, forţele americane au căutat să îl prindă.

Autorităţile din Ucraina au anuntat că cel puțin opt mineri au murit într-o explozie urmată de o surpare la o mină din vestul Ucrainei. Serviciul ucrainean de stat pentru urgențe spune că șase mineri răniți au reușit să iasă din subteran după accidentul de la o mină din regiunea Lvov, și că alți 20 sînt dați dispăruți. Echipele de salvare încearcă să-i localize pe minerii dispăruți la cam 550 de metri sub pământ. Mina de cărbune operată de compania de stat Livvuhillia se află la cîțiva kilometri de granița cu Polonia. Premierul ucrainean Volodimir Groisman a plecat la Lvov după explozie și va merge la mina, a spus puratorul sau de cuvint.

Uniunea Europeana şi Statele Unite l-au criticat pe preşedintele Macedoniei, Ghiorghi Ivanov, pentru că a refuzat să ii dea mandatul de a forma un nou guvern liderului opozitiei social-democratul Zoran Zaev, in ciuda faptului că acesta a reuşit sa formeze o majoritate in Parlament. Presedintele este membru al partidului nationalist VMRO-DPMNE. Ivanov şi-a justificat decizia prin faptul că, pentru a forma o coaliţie, social-democratii au obtinut sprijinul partidelor albanezilor din Macedonia. In opinia presedintelui de la Skopje, social democratii ar fi obtinut sprijin „de la o putere străină”. Coordonatoarea politicii externe a Uniunii, Federica Mogherini, dupa discutii la Skopie cu liderii partidelor politice, i-a cerut preşedintelui Macedoniei sa îşi reconsidere decizia. Ambasadorul american in Macedonia a exprimat îngrijorarea Washingtonului pentru prelungirea crizei politice din aceasta ţara. Moscova i-a criticat pe social-democrati si a acuzat Alianţa Nord Atlantica, Uniunea Europeana, si Albania că ar vrea sa impuna in Macedonia un grup pro-albanez. Albania este membra a NATO, iar albanezii reprezinta o treime din populatia Macedoniei.

Ministrul german de externe Sigmar Gabriel a declarat că eforturile Rusiei de a-şi consolida prezenţa militară la graniţa cu tarile Baltice sunt „complet iraţionale” şi a promis ca forţele germane vor ramine in tarile Baltice „atit cit va fi necesar”. Sigmar Gabriel s-a aflat ieri la baza militara Rukla din Lituania unde sunt staţionaţi în jur de 400 de militari germani, care fac parte din batalionul NATO desfasurat in tarile baltice. Moscova şi-a aparat decizia de a-şi intari prezenta la granita cu tarile Baltice spunind ca trupele sale sunt defensive. Ieri, purtatoarea de civint a Ministerului rus de externe Maria Zaharova a descris sosirea militarilor americani in regiune drept o acțiune„dubioasă” şi o „provocatoare”.

Ambasadorii Uniunii Europene au decis sa menţina sancţiunile impuse fostului presedinte ucrainean Viktor Ianukovici şi unui numar de 14 asociaţi ai sai. Acestora li s-au înghetat conturile si accesul la proprietatile obtinute ilicit in tarile comunitare. Decizia ambasadorilor urmeaza sa fie validata de ministrii Uniunii Europene si sancţiunile sa fie prelungite cu inca un an. Curtea Europeana de Justutie a respins actiunea lui Ianukovici si a altor asociati ai lui de a contesta sancţiunile impuse. Curtea a decis ca ele au fost impuse pe drept.

Kremlinul încearcă să se distanțeze de controversa din Statele Unite legată de întîlnirile dintre noul procuror general american Jeff Sessions și ambasadorul rus Serghei Kisliak în timpul campaniei electorale de anul trecut. Purtătorul de cuvînt de la Kremlin Dmitri Peskov a spus presei joi că el nu are cunoștință de astfel de întrevederi, și că dacă ele au avut într-adevăr loc, asta a fost ceva de rutină. Sessions, fost consilier al campaniei lui Donald Trump, a fost întrebat la audierile pentru confirmarea sa în Congres din ianuarie dacă a existat cineva afiliat campaniei lui Trump care s-a întîlnit cu rușii. Sessions a răspuns că nu are habar de așa ceva. Faptul că nu a pomenit de cele două întîlniri pe care le avusese cu Kisliak i-a determinat pe mai mulți legislatori democrați să-i ceară lui Sessions să-și dea demisia și să se recuzeze din ancheta ministerului de justiție privind presupusele ingerințe rusești în campania electorală americană. Jeff Sessions a spus în 1 martie că nu a făcut nimic în neregulă, și că nu a discutat cu nici o oficialitate rusă chestiuni legate de campania electorală.

Cel puțin opt mineri au murit într-o explozie urmată de o surpare la o mină din vestul Ucrainei, au anunțat autoritățile ucrainene. Serviciul ucrainean de stat pentru urgențe spune că șase mineri răniți au reușit să iasă din subteran după accidentul de la o mină din regiunea Lvov, și că alți 20 sînt dați dispăruți. Echipele de salvare încearcă să-i localize pe minerii dispăruți la cam 550 de metri sub pământ. Mina de cărbune operată de compania de stat Livvuhillia se află la cîțiva kilometri de granița cu Polonia. Premierul ucrainean Volodimir Hroisman a plecat la Lvov după explozie și intenționează să se deplaseze la mină, a anunțat putătorul său de cuvînt.

Rusia a cerut Franței să-l extrădeze pe Serghei Pugaciov, bancher fugar și fost parlamentar rus care a avut cîndva legături apropiate cu Kremlinul. Oficiul procurorului general Aleksandr Kurennoi a spus în 2 martie că Pugaciov e căutat pentru deturnare de fonduri și abuz în serviciu. Serghei Pugaciov, fost consilier de campanie al președintelui Boris Elțîn, era cândva unul din cei mai bogați oameni din Rusia și fusese poreclit „casierul” Kremlinului. El a fugit în Marea Britanie în 2011, după ce autoritățile ruse l-au acuzat că a jefuit o bancă pe care o avea în administrare. S-a mutat în Franța în 2015. Pugaciov, în vîrstă de 54 de ani, susține că e victima unui complot al guvernului rus, care vrea să-i distrugă imperiul financiar.

Alegerile prezidențiale din Serbia vor avea loc în 2 aprilie, cu un eventual al doilea tur de scrurin în 16 aprilie, a anunțat președinta parlamentului de la Belgrad Maja Gojkovici. Observatorii scenei politice sîrbești spun că principalul favorit în cursa pentru președinție este actualul premier Aleksandar Vucici, și că nici unul din candidații opoziției - între care se află fostul ministru de externe Vuk Iremic, ultranașionalistul Voislav Sesei și fostul avocat al poporului Sașa Iankovici - nu va putea rivaliza cu Vucici. Constituția Serbiei îi conferă președintelui puteri limitate, și actualul președinte Tomislav Nicolici e văzut de mulți ca o figură marginalizată în politica Serbiei.

Confruntările politice legate de Acordului de Asociere şi de zona de liber schimb descurajează potențialii investitori care vor să vină în R. Moldova, este una din concluziile studiului realizat de experți de la Berlin Economics Institute dat publicității joi la Chișinău. IPN îl citează pe directorul acestui Institut, Ricardo Giucci, cu declarația că în prezent UE este fără îndoială partenerul comercial numărul unu al Moldovei: 65% din exporturile totale sunt îndreptate către UE și 49% din importuri vin în Moldova din Uniunea Europeană, și de aceea zona de liber schimb trebuie păstrată în interesul economic al țării și al populației. Investițiile creează locuri de muncă, iar acestea aduc venituri populației, mai spus Ricardo Giucci, adăugînd că orice manifestare de îndoială la adresa zonei de liber schimb slăbește efectul acesteia și are un impact economic negativ asupra țării. Potențialii investitori interesați să producă în Moldova și să exporte în UE ar putea să amâne sau chiar să-și anuleze deciziile investiționale, având în vedere noile riscurile pe care le percep din mesajele contradictorii transmise de autorități. Unul din autorii studiului, economistul Woldemar Walter, cpune că Moldova nu trebuie să aleagă între comerțul cu UE şi comerțul cu Rusia, pentru că zona de liber schimbe deplin compatibilă cu acordul de liber schimb existent cu Rusia.

Comisia Europeană a avertizat joi că va lansa proceduri de infringement împotriva țărilor care refuză să primească refugiați din Italia și Grecia, și a cerut înăsprirea măsurilor luate la nivel național împotriva migranților ilegali. Executivul european a solicitat de asemenea accelerarea expulzărilor, prin încheierea rapidă a unor acorduri de readmisie cu Nigeria și Tunisia. „E datoria noastră să le transmitem clar migranților, partenerilor noștri din terțe țări și concetățenilor noștri că dacă oamenii au nevoie de ajutor îi vom ajuta, iar dacă nu ei trebuie să se întoarcă”, a afirmat prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans. Cam 13.500 de solicitanți de azil au fost pînă acum relocați din Grecia și Italia (dintre care aproximativ 9.600 din Grecia), deși restul țărilor europene s-au angajat în septembrie 2015 să primească pînă la 160.000 în doi ani. Programul era menit să demonstreze solidaritatea UE cu migranții care fug de război și să reducă presiunea imensă asupra Atenei și Romei. Dar Ungaria, Austria și Polonia refuză în continuare să participe la program, în timp ce Republica Cehă, Bulgaria, Croația și Slovacia nu se implică decît într-o măsură foarte limitată, a mai spus eecutivul Uniunii Europene.

Deputații din Parlamentul European au cerut joi, 2 martie, Comisiei UE să reintroducă temporar vizele pentru cetățenii SUA.

Măsura este luată urmând ceea ce se numește principiul reciprocității. SUA impun încă vize cetățenilor a cinci țări UE (România, Polonia, Croația, Bulgaria și Cipru), în vreme ce toți cetățenii SUA pot circula liber în întreaga Europă.

În urma refuzului SUA de a suprima obligativitatea vizei pentru cetățenii celor cinci țări, Comisia era obligată încă din aprilie 2016 să reintroducă o viză, dar țările membre UE au făcut presiune, pentru a nu înrăutăți relațiile.

Europarlamentarii amenință că vor da în judecată Comisia dacă nu ia măsuri în termen de două luni.

Canada încă mai impune o viză românilor și bulgarilor, dar a anunțat că va suprima obligativitatea de la 1 decembrie 2017.

Deputatul socialist Vlad Bătrîncea s-a plâns că numai colegii săi de fracțiune, 24 în total, și-au pus semnătura pe inițiativa președintelui Igor Dodon care cere modificarea Constituției pentru a putea dizolva mai ușor Parlamentul. Bătrîncea a făcut declarația în debutul ședinței de joi a Parlamentului. Pentru declanșarea procedurii de modificare a Constituției, inițiativa șefului statului, fost lider al socialiștilor, trebuie să fie sprijinită prin semnături de cel puțin 34 de deputați. Președintele Dodon a propus marți cinci situații noi în care poate convoca alegeri anticipate, pe lângă numai două situații prevăzute actualmente de Constituție. El a spus că vrea să adune în Parlament semnăturile necesare pentru lansarea acestei revizuiri a Constituției, iar dacă nu reușește, o să recurgă la adunarea semnăturilor din partea populației.