Cinci întreprinderi vinicole din Republica Moldova vor putea relua exporturile către Federaţia Rusă, iar întreprinderea de vinuri și coniacuri Kvint de la Tiraspol își va putea extinde gama de produse exportate pe piața rusă. Anunțul a fost făcut sâmbătă printr-un comunicat al Rospotrebnadzor. Experții ruși au vizitat în luna februarie 13 fabrici de vinuri din Republica Moldova, iar comunicatul citat anunță că în urma acestei vizite vor primi acces pe piața rusă întreprinderile Cricova, Chateau Vartely, Castel Mimi, Lion-Gri și MoldIugVin. Autoritățile ruse au impus un embargou la importul producției vinicole moldovenești în septembrie 2013, astfel încât au mai putut exporta în Rusia doar întreprinderile din autonomia găgăuză și regiunea transnistreană. Comunicatul mai precizează că accesul pe piața rusă se va face în continuare în regim de „ghișeu unic”.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, îl acuză pe fostul președinte Barack Obama că ar fi ordonat să i se intercepteze comunicațiile în timpul alegerilor de anul trecut. Trump nu a oferit vreo dovadă, nici nu a spus ce anume îl face să creadă că a fost supravegheat. Într-o serie de postări pe Twitter, Trump a spus că „tocmai” și-a dat seama că Obama i-ar fi instalat dispozitive de ascultare în Turnul Trump din New York. Trump a comparat pretinsa interceptare a comunicațiilor sale cu scandalul Watergate din vremea președintelui Nixon și cu „vânătoarea de anti-americani” cunoscută ca McCarthyism. Obama nu a reacționat, iar Casa Albă nu a dat detalii. Acuzațiile vin după ce săptămâna aceasta a ieșit la iveală că procurorul general Jeff Sessions, unul din primii suporteri politici ai lui Trump, a vorbit de două ori cu ambasadorul rus în campanie, dar nu a menționat asemenea contacte când a fost audiat în Congres, deși a fost întrebat explicit dacă le-a avut.

Ministrul de Externe al Marii Britanii va merge în curând în Rusia într-o vizită despre care oficiul său de presă spune că va fi consacrată „dialogului precaut”. Boris Johnson va fi primul șef al diplomației britanice care vizitează Moscova în peste cinci cinci ani. Calendarul exact al vizitei mai trebuie confirmat. Oficiul de presă al lui Johnson a spus sâmbătă că discuțiile cu ministrul de Externe rus Serghei Lavrov se vor axa pe relațiile bilaterale și „chestiuni internaționale actuale, inclusiv Siria și Ucraina”. Johnson a criticat în trecut politicile rusești. Presa britanică citată de AP a scris din surse anonime că vizita nu semnalează vreo „resetare” în relațiile bilaterale, care nu este probabilă câtă vreme Rusia nu-și schimbă politica din Ucraina.

Malaiezia a anunțat sâmbătă expulzarea ambasadorului nord-coreean într-un conflict diplomatic izbucnit după asasinarea pe aeroportul din Kuala Lumpur a fratelui după tată al liderului de la Fenian. „Ambasadorul a fost declarat persona non grata”, a spus într-o declarație de presă ministerul de Externe malaiezian, adăugând că a solicitat fără succes ca Fenianul să-și ceară scuze pentru criticile la adresa anchetei malaieziene. Kim Jong-Nam, de 45 de ani, a fost otrăvit cu VX, o substanță atât de toxică încât se află pe lista armelor de distrugere în masă. Coreea de Sud a pus crima pe seama nordului comunist, care ar fi vrut să elimine un posibil rival pentru liderul său autoritar Kim Jong-Un. Coreea de Nord, care nici nu a recunoscut identitatea persoanei ucise, a protestat împotriva anchetei, spunând că Malaiezia face jocul dușmanilor săi. În replică, Malaiezia a anulat regimul de liberă călătorie pentru nord-coreeni și și-a rechemat ambasadorul de la Fenian.

Premierul Somaliei spune că 110 oameni au murit de foame în ultimele 48 de ore numai într-o regiune a țării est-africane afectată de secetă. AP scrie că aceste sunt primele decese provocate de secetă anunțate de conducerea somaleză după ce a declarat marți stare de dezastru național. Națiunile Unite estimează la cinci milioane numărul somalezilor care au nevoie de ajutoare alimentare, pe fondul avertismentelor că s-ar putea declanșa foametea. Premierul Hassan Ali Khaire a vorbit sâmbătă la o întâlnire cu Comitetul Național de Secetă al Somaliei. Bilanțul morților se referă la regiunea Bay din sud-vestul țării.

Șefa politicii externe a UE a îndemnat opoziția din Kosovo să ratifice un acord de demarcare a frontierei cu Muntenegrul, ultimul pas care mai trebuie făcut de kosovari ca să capete dreptul la liberă circulație în spațiul Schengen, informează AP. Federica Mogherini s-a aflat sâmbătă la Priștina, ultima etapă a turneului său prin cele șase țări din vestul Balcanilor care încă nu fac parte din UE. Mogherini i-a lăudat pe liderii kosovari pentru poziția „constructivă” care a permis aplanarea unor recente tensiuni cu Serbia. Opoziția din noul stat balcanic, nerecunoscut de Serbia, România Moldova, Rusia și alte câteva țări, a împiedicat Parlamentul kosovar să ratifice acordul de frontieră cu Muntenegrul, ca și o înțelegere cu Serbia care ar da mai multe drepturi etnicilor sârbi din Kosovo. AP notează că „tacticile obstrucționiste” ale opoziției parlamentare kosovare includ folosirea gazelor lacrimogene, a fluierelor, aruncarea cu sticle cu apă în adversari, în timp ce suporterii opoziției se bat frecvent lângă clădirea parlamentului cu polițiștii.

Parlamentarul rus ultra-conservator Vitali Milonov, arhitectul legilor anti-gay din Rusia, a atras atenția că un nou film de desene animate american ar face propagandă homosexuală, informează AFP. Într-o scrisoare către ministrul culturii, Milonov spune că filmul „Frumoasa și bestia” al studiourilor Disney ar fi „propagandă nerușinată și sfidătoare a păcatului și a relațiilor sexuale perverse”. Regizorul filmului care ar urma să aibă premiera rusească la 16 martie a spus că el conține „un prim moment gay”, despre care criticii de film spun însă că nu este deloc spectaculos și este așa de scurt, încât poate fi trecut ușor cu vederea. Vitali Milonov s-a făcut cunoscut ca principalul inițiator al legii rusești anti-gay, semnată de președintele Vladimir Putin în 2014, și care prevede, în esență, că oricine poate fi pedepsit dacă spune în fața minorilor că a fi gay este în regulă.

Autoritățile italiene spun că autorul atacului cu camionul din târgul de crăciun de la Berlin, Anis Amri, folosea constant cocaină și marijuana. Agenția italiană ANSA, preluată de DPA, a spus că autopsia nu a putut stabili dacă Amri luase droguri în ziua când a murit, dar nici nu a exclus că s-ar fi putut afla sub efectul lor. Amri a furat un camion polonez, intrând în mulțimea dintr-un târg de crăciun din Berlin la 19 decembrie într-un atac soldat cu 12 morți și peste 50 de răniți. El a fost ucis într-un schimb de focuri cu poliția italiană lângă Milano, patru zile mai târziu.

Președinția Moldovei s-a declarat „îngrijorată” de reținerea fostului guvernator al Băncii Naționale, Leonid Talmaci, care tocmai fusese făcut membru în Consiliul Economic al șefului statului. „Leonid Talmaci este o personalitate importantă pentru Republica Moldova, apreciată înalt și de comunitatea internațională”, se spune într-o postare pe rețele sociale a lui Ion Ceban, purtătorul de cuvânt al președintelui Igor Dodon. Ceban adaugă că speră că reținerea lui Talmaci a fost „o eroare” și că „situația se va clarifica”. Procuratura Anticorupție spune că Talmaci, care după demiterea din postul de guvernator BNM a devenit șef la Moldincombank, a fost plasat de ieri în arest pe 15 zile pentru presupusa participare la furtul a 15 milioane de lei din conturile Biroului Naţional al Asigurătorilor de Autovehicule și riscă o pedeapsă cu închisoare de până la 15 ani.

Liderul Partidului Platforma „Demnitate și Adevăr”, Andrei Năstase, a criticat felul cum a fost arestat fostul guvernator BNM, Leonid Talmaci, relatează Unimedia. Năstase, după ce a precizat că nu-l cunoaște personal pe Talmaci, a spus că stilul în care s-a produs reținerea a fost „caracteristic” epocii comuniste”. În aceeași declarație, Năstase sugerează că arestarea ar fi „în interesul personal” al „coordonatorului de bănci, televiziuni, guvern, Parlament”, o posibilă aluzie la liderul PD, omul de afaceri devenit politician Vlad Plahotniuc. Leonid Talmaci a fost arestat vineri, sub bănuiala de participare la o mare sustragere de fonduri prin câteva bănci moldovene.

Adunarea Populară din UTA Găgăuzia (APG) are un nou președinte în locul lui Alexandru Tarnovski, care și-a dat luna trecută demisia invocând faptul că nu stăpânește limba găgăuză. Potrivit IPN, noul președinte al legislativului de la Comrat este Vladimir Cîssa, ales cu majoritatea voturilor în cadrul unei ședințe speciale pe 3 martie. Potrivit paginii de net oficiale a Adunării Populare, au fost propuse două candidaturi: Vladimir Cîssa și Mihail Manolov, iar 18 din cei 22 de deputați care au participat la vot l-au ales pe Cîssa. Deputatul Gheorghe Leiciu a declarat că, împreună cu un grup de deputați, manifestă respect pentru ambii candidați, dar nu participă la vot. Alexandru Tarnovski a fost ales tot ieri vicepreședintele APG, la propunerea lui Vladimir Cîssa.

Șefa politicii externe a UE a fost întâmpinată cu huiduieli și scandări pro-rusești în Parlamentul Serbiei, unde a făcut vineri un apel la integrarea țărilor din vestul Balcanilor în UE. Parlamentarii sârbi de extremă-dreapta, care se opun admiterii țării lor în UE, au lovit cu pumnii în bănci scandând „Serbia, Rusia, nu vrem în Uniune!” în timpul discursului de 25 de minute al Fredericăi Mogherini. „Nu e frumos să fi nepoliticos cu o femeie”, a spus Mogherini după discurs, dar a adăugat că „este o chestiune politică”, și că sunt „interpretări diferite ale căii pe care o urmează Serbia”. Mogherini s-a adresat Parlamentului sârb în cadrul turneului său prin cele șase țări din estul Balcanilor. Ele se află pe trepte diferite de integrare europeană, dar au toate promisiunea politică de a deveni într-o zi membre cu drepturi depline în UE.

Zeci de mii de civili sirieni au fugit în ultima săptămână în nordul Siriei din calea ofensivei forțelor guvernamentale sprijinite de Rusia, relatează AFP citând Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului. Organizația cu sediul la Londra a spus că majoritatea celor 30.000 de oameni refugiați din provincia Alep sunt femei și copii. Potrivit aceleiași surse, armata a recucerit câteva sate din mâinile Statului Islamic în cadrul unei ofensive vaste, aflată sâmbătă încă în plină desfășurare. Majoritatea refugiaților s-au îndreptat spre o zonă din jurul localității Manbij, aflată sub controlul Forțelor Democratice Siriene (SDF), alianță de luptători kurzi și arabă sprijinită de Statele Unite, care luptă și ea împotriva Statului Islamic.

Agenția semi-oficială de presă Tasnim din Iran relatează că Teheranul a testat cu succes un sistem rusesc sofisticat de apărare anti-aeriană. În relatarea de sâmbătă a agenției considerată apropiată Gărzilor Revoluționare se spune că testarea sistemului S-300 a avut loc în cadrul unor recente exerciții militare numite Damvand, după numele celui mai înalt munte din Iran. AP amintește că Rusia a livrat Iranului sistemul S-300 în 2016, la aproape 10 ani de la semnarea contractului. Livrarea a fost întârziată de sancțiunile internaționale impuse Iranului din cauza programului său nuclear. Sancțiunile au fost ridicate anul trecut după semnarea unui acord istoric între Iran și puterile globale.

Familiile pasagerilor de la bordul avionului malaiezian dispărut în urmă cu trei ani au lansat sâmbătă o campanie privată de strângere de fonduri pentru continuarea căutării, pe care autoritățile au abandonat-o. Zborul MH370, având la bord 239 de oameni, a dispărut pe ruta Kuala Lumpur-Beijing la 8 martie, 2014. În ianuarie Australia, Malaiezia și China au abandonat oficial operațiunile de căutare a aeronavei. Grace Nathan, un avocat malaiezian a cărui mamă se afla în avion a spus sâmbătă agenției Reuters că familiile speră să adune 15 milioane de dolari pentru finanțarea căutării într-o zonă aflată la nord de aceea în care au căutat autoritățile. Cele trei guverne au spus că sunt dispuse să reia operațiunea de căutare dacă vor fi găsite „semnale credibile” privind locul unde se află avionul.

Procuratura Anticorupție a obţinut reţinerea fostului guvernator al Băncii Naționale a Moldovei, Leonid Talmaci, în seară zilei de vineri, 3 martie, anunţă portalul de ştiri Deschide.md, care publică fotocopia după un mandat de arestare ce ar fi semnat de judecătorul de instrucţie Victor Raţoi. Fostul guvernator este acuzat de activităţi ilegale ce ar fi cauzat daune de proporţii deosebit de mari Biroului Naţional al Asigurătorilor de Vehicule. Mandatul de arestare dispune reţinerea lui Talmaci pentru 15 zile.

Surse avizate de la CNA au confirmat pentru Europa Liberă reţinerea lui Leonid Talmaci, în cadrul anchetei asupra unei fraude ce ar fi fost comisă în timpul exercitării funcţiei de președinte al Comitetului de conducere al BC Moldinconbank, funcție în care fusese numit în ianuarie 2015, după demiterea din postul de guvernator al BNM.

Preşedintele Klaus Iohannis nu va declanșa acum referendumul pentru justiţie, dar nu a renunţat la ideea unui referendum, pe care îl va folosi „ca poliță de asigurare pentru salvarea justiţiei”, dacă partidul de guvernământ PSD „va încerca din nou să slăbească legislaţia penală sau va ataca instituţii cheie din sistemul judiciar”, scrie Hotnews, citând surse oficiale de la Cotroceni. Potrivit acestora, manifestaţiile de stradă și-au atins scopul iar ordonanţa 13 a guvernului, prin care se dezincriminau parțial abuzul în serviciu și conflictul de interese a fost oprită, astfel că un referendum acum ar deveni inutil. Preşedintele român a anunţat în 23 ianuarie organizarea unui referendum pe tema anticorupției, însă după ce primit avizul favorabil al Parlamentului în 13 februarie Klaus Iohannis n-a mai adus tema în discuţie.

Liderii partidelor de opoziție PAS, Platforma DA și PLDM au criticat ideea schimbării sistemului electoral din Republica Moldova și eventuala trecere la alegerea combinată a deputaților, pe liste de partid și în circumscripții uninominale. Maia Sandu, Andrei Năstase și Viorel Cibotaru suspectează Partidul Democrat de guvernământ că și-ar face planuri pentru ca să rămână la putere și după alegerile parlamentare din 2018.

La zece ani de la aderare, încrederea românilor în Uniunea Europeană continuă să fie peste media europeană (52% față de 36%), chiar dacă a scăzut semnificativ față de momentul aderării, când înregistra 65%, sugerează un sondaj de opinie publicat vineri de reprezentanța Comisiei Europene la București. Noul Eurobarometru, care se referă la toamna anului 2016, sugerează că încrederea în instituțiile naționale a continuat să rămână sub media europeană.

Înalte oficialități militare din Rusia și NATO au discutat pentru prima oară după ce Alianța Nord-Atlantică a întrerupt contactele militare cu Rusia acum trei ani din cauza intervenției Moscovei în Ucraina. Ministerul rus al apărării a spus că președintele Comisiei militare NATO, generalul Petr Pavel, a discutat la telefon în trei martie cu șeful statului major al armatei ruse, generalul Valeri Gherasimov, despre perspectivele reluării cooperării între NATO și Rusia, despre prevenirea altercațiilor accidentale dintre forțele armate, și despre alte chestiuni legate de securitate. Cartierul general al NATO de la Bruxelles a confirmat că discuția a avut loc, și potrivit unui purtător de cuvînt al Alianței cei doi generali au căzut de acord să rămână în continuare în legătură unul cu altul.

Sute de persoane au demonstrat a doua zi consecutiv în capitala Georgiei Tbilisi împotriva unei decizii judecătorești care prevede returnarea unui popular post de televiziune unui fost co-proprietar al său, bănuit că e apropiat guvernului georgian. Curtea Supremă georgiană a decis în două martie ca Rustavi-2, televiziune cunoscută pentru relatările sale critice la adresa guvernului, să fie returnată lui Kibar Halvași, e co-proprietar al acestui post TV. Decizia a generat mânie în rîndurile opozanților politici din Georgia, și îngrijorare în Occident privind nerespectarea libertății de exprimare în aceasă fostă republică sovietică. Protestatarii de la Tbilisi spun că decizia Curții Supreme ajută autoritățile să reducă la tăcere criticile anti-guvernamentale.

Autoritățile ruse par a se face ecoul criticilor administrației americane legate de controversa privind presupusele contacte între membri ai campaniei electorale a lui Donald Trump și reprezentanți ai Rusiei, spunînd că aceste critici ar fi o „vînătoare de vrăjitoare”. Descrierea a fost folosită vineri atît de ministrul rus de externe Serghei Lavrov, cît și de purtătorul de cuvînt al Kremlinului Dmitri Peskov. Președintele american Donald Trump a calificat drept vînătoare de de vrăjitoare solicitarea congresmenilor americani, republicani și democrați, ca ministrul american al justiției Jeff Sessions să se recuzeze din ancheta privind presupusele contacte dintre membrii ai campaniei prezidențiale a lui Trump și oficialități ruse. Sessions s-a recuzat din anchetă în două martie. El a omis să să declare la audierile de la confirmarea sa de către Congres să s-a întîlnit de două ori cu ambasadorul rus la Washington când era consilier în cadrul campaniei prezdidențiale a lui Donald Trump de anul trecut.

Cancelarul Germaniei Angela Merkel a respins acuzațiile că guvernul german ar încerca să respingă promovarea unui vot pozitiv la referendumul turcesc privind extinderea prerogativelor președintelui Recep Erdogan, programat luna viitoare în Turcia. Acuzațiile fuseseră făcute ceva mai devreme vineri de ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu, după ce autoritățile locale din orașul Gaggenheim din sud-vestul Germaniei nu au aprobat din motive de spațiu un miting de popularizare a referendulului turcesc, unde urma să vorbească ministrul turc al justiției. Un eveniment similar, care ar fi urmat să aibă loc în cinci martie, și unde ar fi urmat să vorbească ministrul turc al economiei, a fost blocat la Koeln. Vorbind vineri în Tunisia, Angela Merkel a spus că adunările publice în Germania sînt aprobate sau respinse la nivel local, aceste decizii fiind luate de municipalități. „În principiu, noi aplicăm libertatea de expresie în Germania”, a mai spus șefa guvernului german.

Ministrul eston de externe Sven Mikser, care s-a aflat in Moldova în cadrul unui turneu pe care îl efectuează în tarile Partaneriatului Estic, a declarat agentiei de presa IPN că pentru presedintia estonă a Uniunii Europene - care va fi preluata in luna iulie - dinamizarea Parteneriatului Estic va fi o prioritate. Seful diplomaţiei estone a mai spus, in interviu citat si ca singura „armă contra minciunilor” si propagandei ruse din presa, este adevarul şi o presa responsabilă si profesionista. „Nu este suficient să te aperi şi să corectezi toate minciunile mediatizate, trebuie să identifici oponenții şi le dezvălui agenda ascunsă. Trebuie să arăţi oamenilor că ai un nivel moral înalt şi argumente mai puternice”, a spus ministrul eston de externe citat de IPN.

Președintele Moldovei Igor Dodon a făcut publică lista candidaților la funcțiile de ambasadori ai Republicii Moldova, acceptați în urma întrevederii de joi cu prim-ministrul Pavel Filip. Astfel Andrei Neguță va fi ambasador în Federația Rusă, Aurel Ciocoi în Statele Unite ale Americii, Victor Sorocean în Republica Belarus, Victor Osipov în Austria, Emil Druc în Franţa, Victor Moraru la ONU, Anatol Vangheli în Grecia şi Violeta Agrici în Spania.