Într-o declarație pentru Europa Liberă, avocatul Vitalie Nagacevschi, care apără interesele fostului guvernator al Băncii Naționale, Leonid Tălmaci, aflat în arest preventiv pe 15 zile la cererea Procuratorii Anticorupție, a spus că cel deținut a fost internat sâmbătă seara în secția de reanimare a unui spital din Chișinău. După spusele avocatului, interogatoriul de la CNA a durat, cu întreruperi, de la ora 10 dimineață pâna la 19.00. Avocatul s-a arătat convins că în timpul interogatoriului atît procurorii, cât şi ofiţerii de urmărire penală au obţinut suficiente dovezi că Leonid Talmaci «nu are nici cea mai mică implicare în operaţiunile ce au adus prejudicii Biroului Naţional al Asiguratorilor de Autovehicule», și că va obţine chiar de la procurori retragerea măsurii de arest.

Postul Jurnal TV a anunțat că-și reia de astăzi transmisiunile, după ce și-a găsit un sediu nou în capitală. Într-un editorial pe pagina de net a trustului Jurnal, se spune că „relansarea Jurnal TV se datorează asistenței financiare europene”, întrucât postul de televiziune va fi finanțat dintr-un grant de la European Endowment for Democracy, o fundație prin care UE ajută țările vecine din estul Europei și nordul Africii. Jurnal TV a fost somat să plece din sediul său în ianuarie. Proprietarul clădirii, centrul de business SKYTOWER, din Chișinău, a spus că de vină ar fi datoriile mari la chirie, dar postul TV s-a plâns că ar fi persecutat din cauza politicilor sale editoriale anti-guvernamentale. Întreruperea transmisiilor televiziunii a fost deplânsă de jurnaliști independenți și politicieni europeni.

Casa Albă a cerut duminică Congresului Statelor Unite să verifice dacă administrația Obama și-a depășit „autoritățile investigative” în timpul campaniei electorale din 2016 ca parte dintr-o anchetă congresională în plină desfășurare asupra influenței Rusiei asupra alegerilor prezidențiale. Cererea Casei Albe vine la o zi după ce președintele Donald Trump a spus, fără să ofere dovezi, că fostul președinte Barack Obama ar fi ordonat supravegherea convorbirilor telefonice în Turnul Trump, unde s-a aflat cartierul general al candidatului republican. Biroul de presă al fostului președinte Obama a numit acuzațiile lui Trump „pur si simplu false”. Astăzi purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Sean Spicer, a spus că Trump și administrația sa nu vor mai face comentarii pe această temă până la încheierea anchetei din Congres.

Peste 1000 de oameni s-au adunat duminică în orașul Brest din Belarus ca să protesteze împotriva Legii „parazitismului social”, o relicvă legislativă din era sovietică în baza căreia oamenii fără loc de muncă sunt obligați să plătească o taxă. Demonstranții au scandat lozinci împotriva Legii parazitismului, dar și a președintelui R. Belarus, Aliaxandr Lukașenka, cerându-i să cedeze puterea. Corespondentul Europei Libere a relatat de la fața locului că la demonstrația pașnică a participat și un grup de anarhiști. Legea contestată îi obligă la plata a aproximativ 200 de dolari pe cetățenii care lucrează mai puțin de jumătate dintr-un an calendaristic și nu se înregistrează la oficiul forței de muncă. Sunt scutiți de plata taxei cei aflați în căutarea unui loc de muncă, fermierii de subzistență și cei care muncesc în Rusia.

Guvernatorul statului New York, Andrew Cuomo, a condamnat recentul val de incidente anti-semite din Statele Unite, spunând că statul său nu va avea nici un fel de înțelegere pentru autorii lor, informează AP. Aflat în vizită în Israel, Cuomo a făcut declarația după ce mai multe pietre de mormânt au fost răsturnate la sfârșitul săptămânii într-un cimitir evreiesc din Brooklyn. Vorbind la Memorialul Yad Vashem din Ierusalim, în compania președintelui israelian Reuven Rivlin, Cuomo a spus că atacul „violează toate tradițiile statului New York”. De la începutul anului, în Statele Unite s-au înregistrat peste 120 de amenințări cu bombă la adresa organizațiilor evreiești și au avut loc mai multe acte de vandalism în cimitire evreiești. Numai în statul New York, numărul delictelor anti-semite aproape s-a dublat pe parcursul ultimului an.

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a condamnat interzicerea de către autoritățile germane a unor mitinguri la care turcii germani urmau să se întâlnească cu politicieni turci în vederea referendumului din aprilie, care ar putea aproba mărirea puterilor președintelui. Vorbind la un miting pro-guvernamental ținut duminică la Istanbul, Erdogan a spus că interdicțiile germane „nu sunt cu nimic diferite de cele din perioada nazistă”. Disputa provocată de anularea unor mitinguri turcești în Germania a fost discutată sâmbătă telefonic de cancelarul german Angela Merkel cu premierul turc Binali Yildirim, și urmează să fie abordată în zilele următoare și de miniștrii de externe din cele două țări. Comunitatea turcească din Germania are cam 1,5 milioane de membri.

Fostul guvernator BNM, Leonid Talmaci, arestat vineri pentru 15 zile sub bănuiala de participare la fraude, colaborează cu ancheta, a informat Publika TV, citându-l pe șeful Procuratorii Anticorupție, Viorel Morari. El nu a dat alte detalii, dar Publika amintește că zilele trecute procurorii au spus că în același caz sunt vizate și alte persoane. Procurorii spun că Talmaci ar fi participat la furtul a cel puțin 10 milioane de lei din conturile Biroului Naţional al Asiguratorilor de Autovehicule pe vremea când era șef la Moldinconbank. Arestarea lui Talmaci a fost criticată de președinția Moldovei, mai ales că a avut loc tocmai când fostul guvernator BNM fusese cooptat în Consiliul Economic al șefului statului, Igor Dodon.

Mii de femei cu vederi pro-guvernamentale au demonstrat duminică la Istanbul în favoarea măririi puterilor președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdogan, informează AFP. Fluturând steaguri turcești, femeile au scandat „Da, desigur!” înaintea referendumului din 16 aprilie, în urma căruia președintele turc ar putea primi atribuții executive mult mai mari, după modelul american sau francez. Dacă rezultatul consultării populare îi va fi favorabil, Erdogan ar putea rămâne la putere până în 2029. Oponenții lui spun că schimbările constituționale vor face Parlamentul aproape inutil, promovând un sistem autocratic. Mitingul de astăzi de la Istanbul a fost organizat de partidul lui Erdogan și a atras, potrivit organizatorilor, 12.500 de femei.

În Ungaria, Mișcarea Momentum, care a obținut retragerea candidaturii Budapestei la găzduirea Olimpiadei din 2024, a anunțat că a devenit partid politic. Condusă de Andras Fekete-Gyor, în vârstă de 28 de ani, noua formațiune a spus că respinge diviziunea politică între stânga și dreapta și vrea să înlocuiască ideologiile cu „politici bazate pe valori”. Momentum își are baza la Budapesta, dar spune că speră că aibă candidați în toate circumscripțiile țării la alegerile parlamentare din 2018. În februarie, ajutată de unele partide mai mici din opoziție, gruparea a reușit să adune peste 266.000 de semnături în favoarea organizării unui plebiscit la Budapesta pe tema găzduirii Jocurilor Olimpice. Apoi guvernul premierului Viktor Orban, împreună cu primarul Budapestei și Comitetul Olimpic național, au decis să retragă candidatura orașului, invocând absența consensului național pe această temă.

Locuitorii din Comrat își aleg astăzi într-un scrutin repetat reprezentantul în Adunarea Populară, legislativul regiunii autonome găgăuze. Potrivit site-ului televiziunii Publika, singurul candidat este Vitalie Dragoi, care va câștiga alegerile doar dacă va acumula peste 50% din sufragii. Alegerile vor fi declarate valabile dacă la urne se prezintă cel puțin 33% din alegători. Rezultatele alegerilor precedente au fost invalidate de Curtea Supremă de Justiție după ce Dragoi a contestat rezultatele care îl dădeau câștigător pe contracandidatul său, Dmitri Constantinov. În autonomia găgăuză membrii legislativului se aleg în 35 de circumscripții.

Mitropolia Moldovei a cerut credincioșilor să nu arunce la gunoi ambalajele pe care sunt imprimate „icoane sau imagini cu caracter religios”. Apelul apare în finalul unei postări pe pagina de net a Mitropoliei pe tema produselor comercializate de Paște. Mitropolia mai propune producătorilor de checuri, cozonac și alte alimente „pascale” să o consulte gratuit, ca să tipărească pe ambalaje imagini biblice adecvate, iar nu „schimonosite”, sau fără legătură cu Paștele, cum s-ar fi întâmplat în anii trecuți. Mitropolia nu spune ce ar trebui să facă enoriașii cu ambalajele pascale, în loc să le arunce la gunoi. Paștele sunt anul acesta la 16 aprilie.

Forțele irakiene sprijinite de Statele Unite au început duminică o nouă ofensivă spre centrul orașului vechi din Mosul, de pe malul de vest al Tigrului, aflat în mâinile militanților Statului Islamic (SI). Forțele irakiene avansează dinspre sud și sud-vest, a spus televiziunii irakiene de stat generalul de brigadă Yahya Rasool, purtător de cuvânt al centrului comun de comandă. Forțele irakiene sprijinite de Statele Unite au început la 19 februarie o ofensivă majoră pentru alungarea militanților islamiști din cartierele vestice ale Mosulului, după ce cu o lună mai înainte îi izgoniseră din zona estică. Orașul a fost cucerit de SI în vara anului 2014. Tot astăzi Organizația Internațională a Migrației (OIM) a spus că luptele din vestul Mosulului au alungat din casele lor 45.000 de oameni.

Presa din Statele Unite spune că președintele Donald Trump ar intenționa să semneze un ordin executiv actualizat referitor la călătorii din câteva țări musulmane luni, 6 martie. Politico și CNN au citat oficiali ai administrației de la Washington cu declarația că semnarea va avea loc la Departamentul Securității Interne, dar ora și data încă pot fi schimbate. Primul ordin din 27 ianuarie interzicea temporar intrarea în Statele Unite a cetățenilor din șapte țări predominant musulmane și primirea de refugiați. Acel ordin a fost blocat de instanțele din Statele Unite, iar Casa Albă a spus că Trump se pregătește să emită altul. Nu este limpede cât de diferit va fi noul ordin de primul.

Din Turcia se relatează că echipele de salvare l-au găsit pe pilotul sirian care s-a catapultat înainte ca avionul său de vânătoare să se prăbușească pe teritoriul turcesc, lângă granița siriană. Agenția de stat Anadolu a spus că pilotul a fost găsit duminică dimineață epuizat, după o căutare de nouă ore, în condiții de ploaie, și a fost internat la spital. Numele sirianului nu a fost făcut public. Avionul s-a prăbușit într-o zonă rurală din provincia sudică turcească Hatay sâmbătă, iar martorii oculari au spus că au văzut cum pilotul s-a catapultat. Gruparea siriană de opoziție Ahrar al-Sham a spus că ea ar fi doborât avionul.

Compania Air India a informat că a stabilit un record mondial zburând în jurul lumii cu un colectiv de muncă alcătuit numai din femei. Potrivit presei din India citată de AP, zborul a traversat luni Oceanul Pacific, de la New Delhi la San Francisco, iar vineri a revenit în capitala Indiei peste Oceanul Atlantic. S-a mai relatat că a fost exclusiv feminin nu numai personalul de la bord, ci și cel de la sol, inclusiv controlorii - sau controloarele - de trafic. Potrivit relatărilor, compania a cerut omologarea recordului în Cartea Guinness a Recordurilor.

Cinci întreprinderi vinicole din Republica Moldova vor putea relua exporturile către Federaţia Rusă, iar întreprinderea de vinuri și coniacuri Kvint de la Tiraspol își va putea extinde gama de produse exportate pe piața rusă. Anunțul a fost făcut sâmbătă printr-un comunicat al Rospotrebnadzor. Experții ruși au vizitat în luna februarie 13 fabrici de vinuri din Republica Moldova, iar comunicatul citat anunță că în urma acestei vizite vor primi acces pe piața rusă întreprinderile Cricova, Chateau Vartely, Castel Mimi, Lion-Gri și MoldIugVin. Autoritățile ruse au impus un embargou la importul producției vinicole moldovenești în septembrie 2013, astfel încât au mai putut exporta în Rusia doar întreprinderile din autonomia găgăuză și regiunea transnistreană. Comunicatul mai precizează că accesul pe piața rusă se va face în continuare în regim de „ghișeu unic”.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, îl acuză pe fostul președinte Barack Obama că ar fi ordonat să i se intercepteze comunicațiile în timpul alegerilor de anul trecut. Trump nu a oferit vreo dovadă, nici nu a spus ce anume îl face să creadă că a fost supravegheat. Într-o serie de postări pe Twitter, Trump a spus că „tocmai” și-a dat seama că Obama i-ar fi instalat dispozitive de ascultare în Turnul Trump din New York. Trump a comparat pretinsa interceptare a comunicațiilor sale cu scandalul Watergate din vremea președintelui Nixon și cu „vânătoarea de anti-americani” cunoscută ca McCarthyism. Obama nu a reacționat, iar Casa Albă nu a dat detalii. Acuzațiile vin după ce săptămâna aceasta a ieșit la iveală că procurorul general Jeff Sessions, unul din primii suporteri politici ai lui Trump, a vorbit de două ori cu ambasadorul rus în campanie, dar nu a menționat asemenea contacte când a fost audiat în Congres, deși a fost întrebat explicit dacă le-a avut.

Ministrul de Externe al Marii Britanii va merge în curând în Rusia într-o vizită despre care oficiul său de presă spune că va fi consacrată „dialogului precaut”. Boris Johnson va fi primul șef al diplomației britanice care vizitează Moscova în peste cinci cinci ani. Calendarul exact al vizitei mai trebuie confirmat. Oficiul de presă al lui Johnson a spus sâmbătă că discuțiile cu ministrul de Externe rus Serghei Lavrov se vor axa pe relațiile bilaterale și „chestiuni internaționale actuale, inclusiv Siria și Ucraina”. Johnson a criticat în trecut politicile rusești. Presa britanică citată de AP a scris din surse anonime că vizita nu semnalează vreo „resetare” în relațiile bilaterale, care nu este probabilă câtă vreme Rusia nu-și schimbă politica din Ucraina.

Malaiezia a anunțat sâmbătă expulzarea ambasadorului nord-coreean într-un conflict diplomatic izbucnit după asasinarea pe aeroportul din Kuala Lumpur a fratelui după tată al liderului de la Fenian. „Ambasadorul a fost declarat persona non grata”, a spus într-o declarație de presă ministerul de Externe malaiezian, adăugând că a solicitat fără succes ca Fenianul să-și ceară scuze pentru criticile la adresa anchetei malaieziene. Kim Jong-Nam, de 45 de ani, a fost otrăvit cu VX, o substanță atât de toxică încât se află pe lista armelor de distrugere în masă. Coreea de Sud a pus crima pe seama nordului comunist, care ar fi vrut să elimine un posibil rival pentru liderul său autoritar Kim Jong-Un. Coreea de Nord, care nici nu a recunoscut identitatea persoanei ucise, a protestat împotriva anchetei, spunând că Malaiezia face jocul dușmanilor săi. În replică, Malaiezia a anulat regimul de liberă călătorie pentru nord-coreeni și și-a rechemat ambasadorul de la Fenian.

Premierul Somaliei spune că 110 oameni au murit de foame în ultimele 48 de ore numai într-o regiune a țării est-africane afectată de secetă. AP scrie că aceste sunt primele decese provocate de secetă anunțate de conducerea somaleză după ce a declarat marți stare de dezastru național. Națiunile Unite estimează la cinci milioane numărul somalezilor care au nevoie de ajutoare alimentare, pe fondul avertismentelor că s-ar putea declanșa foametea. Premierul Hassan Ali Khaire a vorbit sâmbătă la o întâlnire cu Comitetul Național de Secetă al Somaliei. Bilanțul morților se referă la regiunea Bay din sud-vestul țării.

Șefa politicii externe a UE a îndemnat opoziția din Kosovo să ratifice un acord de demarcare a frontierei cu Muntenegrul, ultimul pas care mai trebuie făcut de kosovari ca să capete dreptul la liberă circulație în spațiul Schengen, informează AP. Federica Mogherini s-a aflat sâmbătă la Priștina, ultima etapă a turneului său prin cele șase țări din vestul Balcanilor care încă nu fac parte din UE. Mogherini i-a lăudat pe liderii kosovari pentru poziția „constructivă” care a permis aplanarea unor recente tensiuni cu Serbia. Opoziția din noul stat balcanic, nerecunoscut de Serbia, România Moldova, Rusia și alte câteva țări, a împiedicat Parlamentul kosovar să ratifice acordul de frontieră cu Muntenegrul, ca și o înțelegere cu Serbia care ar da mai multe drepturi etnicilor sârbi din Kosovo. AP notează că „tacticile obstrucționiste” ale opoziției parlamentare kosovare includ folosirea gazelor lacrimogene, a fluierelor, aruncarea cu sticle cu apă în adversari, în timp ce suporterii opoziției se bat frecvent lângă clădirea parlamentului cu polițiștii.

Parlamentarul rus ultra-conservator Vitali Milonov, arhitectul legilor anti-gay din Rusia, a atras atenția că un nou film de desene animate american ar face propagandă homosexuală, informează AFP. Într-o scrisoare către ministrul culturii, Milonov spune că filmul „Frumoasa și bestia” al studiourilor Disney ar fi „propagandă nerușinată și sfidătoare a păcatului și a relațiilor sexuale perverse”. Regizorul filmului care ar urma să aibă premiera rusească la 16 martie a spus că el conține „un prim moment gay”, despre care criticii de film spun însă că nu este deloc spectaculos și este așa de scurt, încât poate fi trecut ușor cu vederea. Vitali Milonov s-a făcut cunoscut ca principalul inițiator al legii rusești anti-gay, semnată de președintele Vladimir Putin în 2014, și care prevede, în esență, că oricine poate fi pedepsit dacă spune în fața minorilor că a fi gay este în regulă.

Autoritățile italiene spun că autorul atacului cu camionul din târgul de crăciun de la Berlin, Anis Amri, folosea constant cocaină și marijuana. Agenția italiană ANSA, preluată de DPA, a spus că autopsia nu a putut stabili dacă Amri luase droguri în ziua când a murit, dar nici nu a exclus că s-ar fi putut afla sub efectul lor. Amri a furat un camion polonez, intrând în mulțimea dintr-un târg de crăciun din Berlin la 19 decembrie într-un atac soldat cu 12 morți și peste 50 de răniți. El a fost ucis într-un schimb de focuri cu poliția italiană lângă Milano, patru zile mai târziu.

Președinția Moldovei s-a declarat „îngrijorată” de reținerea fostului guvernator al Băncii Naționale, Leonid Talmaci, care tocmai fusese făcut membru în Consiliul Economic al șefului statului. „Leonid Talmaci este o personalitate importantă pentru Republica Moldova, apreciată înalt și de comunitatea internațională”, se spune într-o postare pe rețele sociale a lui Ion Ceban, purtătorul de cuvânt al președintelui Igor Dodon. Ceban adaugă că speră că reținerea lui Talmaci a fost „o eroare” și că „situația se va clarifica”. Procuratura Anticorupție spune că Talmaci, care după demiterea din postul de guvernator BNM a devenit șef la Moldincombank, a fost plasat de ieri în arest pe 15 zile pentru presupusa participare la furtul a 15 milioane de lei din conturile Biroului Naţional al Asigurătorilor de Autovehicule și riscă o pedeapsă cu închisoare de până la 15 ani.

Liderul Partidului Platforma „Demnitate și Adevăr”, Andrei Năstase, a criticat felul cum a fost arestat fostul guvernator BNM, Leonid Talmaci, relatează Unimedia. Năstase, după ce a precizat că nu-l cunoaște personal pe Talmaci, a spus că stilul în care s-a produs reținerea a fost „caracteristic” epocii comuniste”. În aceeași declarație, Năstase sugerează că arestarea ar fi „în interesul personal” al „coordonatorului de bănci, televiziuni, guvern, Parlament”, o posibilă aluzie la liderul PD, omul de afaceri devenit politician Vlad Plahotniuc. Leonid Talmaci a fost arestat vineri, sub bănuiala de participare la o mare sustragere de fonduri prin câteva bănci moldovene.