La aeroportul din Amsterdam, autoritățile au evacuat oamenii dintr-o sală de plecare după ce un bărbat a spus că are o bombă, relatează agențiile de știri citând poliția olandeză. La scurt timp, poliția a spus că a reținut suspectul iar activitatea obișnuită a aeroportului s-a reluat.

Opoziția pro-europeană crede că Partidul Democrat de guvernământ ar vrea să diminueze șansele lui Andrei Năstase la parlamentarele din 24 februarie, încercând să înregistreze în circumscripția acestuia un candidat cu același nume. Comisia Electorală Centrală a confirmat astăzi că o persoană identificată ca Andrei Nastas a depus cerere de înregistrare a propriului grup de inițiativă pentru a candida în circumscripția 33 din capitală. În aceeași circumscripție intenționa să candideze și Andrei Năstase, liderul Platformei DA. Pentru liderul PD, Vlad Plahotniuc, ar fost mai simplu să găsească un spoiler pentru Năstase decât pentru aliata acestuia, Maia Sandu, a scris pe Facebook vicepreședintele Platformei DA, Alexandr Slusari. PD și liderul său nu au comentat acuzațiile. Nu este pentru prima dată când, înainte de alegerile parlamentare, apar concurenți anterior necunoscuți care împrumută numele sau simbolurile unora consacrați. Dar până acum era vorba de partide. Sistemul electoral mixt în care deputații sunt aleși atât pe liste de partid ca în trecut, cât și în circumscripții uninominale face ca trucul să fie posibil nu doar în cazul partidelor, ci ași a unor persoane.

Președintele rus Vladimir Putin a vizitat orașul Magnitogorsk din sudul Munților Ural, unde cel puțin patru oameni au murit iar alte câteva zeci rămân dispăruți după o explozie de gaz, care a provocat prăbușirea parțială a unui bloc cu 12 etaje. Presa rusă relatează că, la sosirea în orașul din regiunea Celiabinsk, Putin a mers direct la locul incidentului. La 12 ore de la explozia din dimineața zilei de luni, salvatorii se mai aflau în căutarea a aproape 40 de oameni aflați printre dărâmături, potrivit autorităților locale. Căutările sunt dificile de cauza frigului, valorile termice ale aerului înregistrând minus 20 de grade Celsius.

La Paris, autoritățile au anunțat măsuri de securitate sporite înaintea celebrării tradiționale a Anului Nou pe Champs-Elysees, unde intenționează să mărșăluiască și protestatarii antiguvernamentali supranumiți „vestele galbene”. Unii lideri ai protestatarilor au lansat pe rețelele de socializare online apeluri la organizarea unui „eveniment festiv” la Paris și în alte orașe franceze în noaptea Anului Nou, încercând să oprească declinul mișcării de protest contra majorării taxelor la carburanți și altor politici ale președintelui Emmanuel Macron. Poliția franceză a stabilit un perimetru de securitate în zona unde mulți francezi se adună să sărbătorească revelionul și să privească un show de lumini la Arcul de Triumf. La scară națională, pentru asigurarea securității în noaptea de Anul Nou au fost mobilizați 147 de mii de polițiști.

În Statele Unite, senatoarea democrată Elizabeth Warren a făcut un pas decisiv către lansarea campaniei sale pentru alegerile prezidențiale din anul 2020. Într-un mesaj video, senatoarea de 69 de ani reprezentând statul Massachusetts a anunțat că își lansează un grup de inițiativă pentru a explora șansele la prezidențiale, devenind astfel cea mai proeminentă figură din Partidul Democrat care intră în competiția pentru selectarea potențialului candidat prezidențial al opoziției democrate. Warren a intrat în politică la scară națională cu un deceniu în urmă, în timpul crizei financiare, pledând pentru o mai mare protecție a drepturilor consumatorilor, notează agenția AP. A devenit o lideră a taberei cu vederi liberale din Partidul Democrat iar în ultimul an - o țintă favorită a atacurilor verbale din partea președintelui republican Donald Trump. Unul din cei mai serioși competitori printre democrați ai lui Warren poate deveni fostul candidat democrat, senatorul Bernie Sanders. Până la primul vot intern din Partidul Democrat pentru alegerea candidatului prezidențial este mai mult de un an.

Cancelara Germaniei, Angela Merkel, spune că este în interesul țării sale să-şi asume o mai mare responsabilitate la nivel global și să apere valorile multilateralismului și ale cooperării internaționale, care ar fi tot mai atacate. Într-un mesaj de anul nou, Merkel a avertizat că niciuna dintre provocările globale, cum ar fi schimbările climatice, migrația și lupta împotriva terorismului nu poate putea fi rezolvată de o singură țară. Pe 1 ianuarie, Germania va deveni membră a Consiliului de Securitate ONU pe o perioadă de doi ani. În declarațiile sale, cancelara Merkel s-a angajat să crească ajutoarele umanitare şi de dezvoltare ale Germaniei precum şi bugetul pentru apărare.

În China, președintele Xi Jinping a promis că țara sa nu va încetini ritmul reformelor și că își va deschide și mai larg ușa către lumea exterioară. Într-un mesaj cu ocazia Anului Nou difuzat de presa chineză, Xi a mai spus că China va rămâne o apărătoare sinceră a păcii în lume și promotoare a dezvoltării. Liderul chinez care se confruntă cu presiuni tot mai mari pentru îmbunătățirea accesului companiilor străine pe piața chineză a spus că 2019 aduce „provocări și oportunități”, dar nu a vorbit deschis despre războiul comercial actual purtat cu Statele Unite. Banca Mondială anticipează o încetinire a creșterii economice a Chinei în 2019 până la 6,2% față de 6,5% în anul curent. Va rămâne o creștere substanțială, dar va fi cea mai modestă creștere a economiei chineze din ultimele aproape trei decenii.

În Ungaria, premierul Viktor Orban se va muta la începutul noului an într-un nou sediu, în Castelul Buda, fosta reședință a regilor ungari amplasat pe dealul care domină Dunărea și Budapesta. Sediul premierului Orban se va afla în fosta mănăstire carmelită de pe teritoriul castelului care a fost reconstruită în acest scop, fiind cheltuiți 21 de miliarde de forinți, sau aproape 75 de milioane de dolari. Actualmente, Orban își are sediul în clădirea parlamentului ungar. Șeful cancelariei guvernamentale, Gergely Gulyas, a declarat astăzi televiziunii ATV că scopul mutării este „separarea spațială” a puterii executive de cea legislativă, relatează agenția DPA. Criticii lui Orban spun însă că este încă o dovadă a ambițiilor autoritariste ale premierului de dreapta.

Liderul Platformei DA, Andrei Năstase, ar putea avea un contracandidat cu numele Andrei Nastas, dacă va candida în circumscripția 33 din Chișinău în alegerile parlamentare din 24 februarie. Activiști ai blocului electoral ACUM condus de Andrei Năstase împreună cu Maia Sandu scriu pe rețelele de socializare online că liderul lor intenționa să candideze în această circumscripție, deși nu s-a făcut vreun anunț oficial. Astăzi, însă, Comisia Electorală Centrală a confirmat că un alt cetățean, Andrei Nastas, a depus astăzi cerere de înregistrare a propriului grup de inițiativă pentru a candida în aceeași circumscripție, relatează portalul Unimedia. Năstase care se regăsește și în lista națională a blocului ACUM nu a comentat deocamdată aceste relatări. Într-o altă evoluție, blocul electoral pro-european a acuzat autoritățile că i-ar crea dificultăți reprezentantului său, Ion Terguță, care intenționează să candideze la Nisporeni, în aceeași circumscripție cu liderul Partidului Democrat de guvernământ, Vlad Plahotniuc.

Președintele român Klaus Iohannis și-a îndemnat concetățenii să valorifice oportunitatea pe care o oferă în 2019 deținerea președinției Consiliului Uniunii Europene pentru a dovedi că „România este implicată, cu seriozitate, în consolidarea proiectului european”. Într-un mesaj de Anul Nou, Iohannis mai cere românilor să dea dovadă de curaj, implicare civică și „atașament ferm față de valorile statului de drept”. Pe 1 ianuarie, România preia președinția rotativă pe șase luni a Uniunii Europene pe fundalul unor dispute între președinte și guvernul condus de social democrați, care este acuzat inclusiv de Comisia Europeană și Parlamentul European de încercări de a bloca lupta anticorupție și eroda independența justiției. În propriul mesaj de Anul Nou, prim-ministra Viorica Dăncilă a spus că guvernul său este pregătit de preluarea președinției UE și a promis „un mandat de succes pentru ca România demnă să se înalțe și să își recapete locul și importanta cuvenită în Europa și în lume”.

În Ucraina a început oficial astăzi campania pentru alegerile prezidențiale, care vor avea loc pe 31 martie. Președintele Petro Poroșenko încă nu a spus oficial că va candida pentru al doilea mandat de cinci ani, dar anunțul este așteptat în curând, el având-o ca rivală principală pe fosta prim-ministră, Iulia Timoșenko. Panouri stradale promovând imaginea lui Poroșenko de comandant ferm al forțelor armate și lider care a jucat un rol decisiv în crearea bisericii ucrainene autocefale și independente de Moscova pot fi văzute peste tot în Ucraina. În 2014, el a câștigat alegerile cu 54 % din voturi, obținând în premieră majoritatea în toate regiunile Ucrainei, pe fundalul conflictului cu Rusia cauzat de anexarea Crimeii. Dar ratingul lui Poroșenko a scăzut puternic pe fundalul dificultăților în reformarea economiei și combaterea corupției.

Cel puțin patru oameni au murit, iar alte câteva zeci încă nu au fost găsite, după o explozie care a provocat azi dimineață prăbușirea parțială a unui bloc cu 12 etaje din orașul rusesc Magnitogorsk. Presa locală din orașul aflat la 1700 km est de Moscova a relatat că explozia a fost cauzată de o scurgere de gaze. Dintre dărâmături au fost scoase și internate la spital cel puțin cinci persoane, inclusiv doi copii. Autoritățile locale din regiunea Celiabinsk unde este situat oralul se tem că și restul clădirii construită în 1973 se poate prăbuși.

Două organizații neguvernamentale germane au făcut luni apel la guvernele europene să primească un grup de 49 de migranți salvați în Marea Mediterană, pe cât posibil înaintea unei furtuni prognozate pentru noaptea dintre ani. „Întrucât se apropie vremea grea, o soluție găsită încă în 2018 este necesară pentru evitarea unor probleme de sănătate pentru cei salvați”, se arată într-un comunicat de presă comun al organizațiilor Sea-Watch și Sea-Eye, citat de DPA. Nava Sea-Watch 3 a salvat 32 de oameni la 22 decembrie, iar sâmbătă nava Professor Albrecht Penck a organizației Sea-Eye a salvat încă 17, într-o zonă centrală a Mediteranei. Mai multe țări din sudul Europei și-au închis porturile pentru migranți, unele anunțând măsuri împotriva organizațiilor care-i salvează. Philip Hahn, șef de misiune pe nava Sea-Watch 3, a spus că este „lipsit de scrupule” că nici un stat european nu vrea să-și asume răspunderea salvării străinilor.

„Euro a devenit un simbol al unității, suveranității și stabilității”, se spune într-o declarație a președintelui CE, Jean-Claude Juncker, publicată în ajunul celei de-a 20-a aniversări a lansării monedei europene unice. „Crearea monedei euro în urmă cu 20 de ani – ca și eliberarea Europei centrale și de răsărit și reunificarea Germaniei – a fost un moment crucial în istoria Europei”, se arată în declarația președintelui Consiliului European, Donald Tusk. Euro a devenit oficial moneda a 11 state din UE la 1 ianuarie 1999, dată de la care a fost folosită pentru plăți prin cec, card de credit și transfer bancar. Bancnotele și monedele au fost lansate ceva mai târziu. În prezent, euro este moneda a 340 de milioane de europeni, din 19 țări, fiind a doua cea mai importantă monedă din lume, după dolarul american.

Echipele de salvare din orașul rusesc Magnitogorsk căutau luni dimineață supraviețuitori în ruinele unui bloc cu 12 etaje unde o explozie de gaz a provocat peste noapte prăbușirea parțială a clădirii, omorând cel puțin trei oameni. Presa locală din orașul aflat la 1700 km est de Moscova a relatat că aproape 30 de oameni ar putea fi prinși sub moloz, și că de sub ruine s-au auzit strigăte de ajutor. Agenția RIA a scris că în clădire locuiesc 110 de oameni și că au fost avariate 48 de apartamente. Ministerul situațiilor excepționale a spus că 16 oameni au fost evacuați, iar trei au fost salvați din dărâmături. Același minister a spus că tragedia ar putea fi fost cauzată de o explozie de gaze.

Rusia a arestat un american pentru spionaj, a anunțat luni serviciul federal de securitate rusesc, FSB. Într-un comunicat de presă se spune că Paul Whelan a fost arestat la 28 decembrie, când se afla „într-o misiune de spionaj”. Împotriva americanului s-a declanșat o anchetă penală. El ar putea fi condamnat la 10-20 de ani de închisoare dacă va fi judecat și găsit vinovat. FSB nu a dat detalii despre „spionajul” la care s-ar fi dedat americanul.

Într-un mesaj de felicitare adresat moldovenilor cu ocazia sărbătorilor de iarnă, ambasadorul Statelor Unite în R. Moldova, Dereck J. Hogan, a spus că în 2018, anul când și-a luat în primire postul de la Chișinău, unde și-a adus și familia, a rămas „impresionat de ospitalitatea” gazdelor. Ambasadorul a amintit mai multe proiecte culturale, sociale și administrative sprijinite în R. Moldova cu fonduri americane, schimburi educaționale, activitatea celor 99 de voluntari din Corpul Păcii ș.a. „Sper ca noul an să aducă multe oportunități noi”, a mai spus ambasadorul american, exprimându-și speranța că în noul an va vizita cât mai multe locuri din Moldova și va cunoaște personal cât mai mulți moldoveni.

O organizație neguvernamentală universitară din Cluj, România, specializată printre altele în demascarea plagiatului, s-a alăturat corului de critici împotriva unei declarații recente a ministrului român al educației, Ecaterina Andronescu. Într-un comunicat de presă, GRAUR (Grupul pentru Reformă și Alternativă Universitară), care se prezintă drept „avertizor public” și întocmește un Index al Operelor Plagiatelor, spune că în opinii publicate la 29 decembrie, Andronescu „bagatelizează un fenomen antisocial care este prezent în instituţiile sistemului de învăţământ din România”. În declarațiile publicate de Hotnews.ro, Andronescu spunea: „În legătură cu componenta aceasta, care este minoră, dar care face atât de mult rău, cea legată de plagiat, după opinia mea trebuie să crească exigență în universitate”. Folosirea epitetului „minoră” în această frază a fost criticată de mai multe organizații civice românești și de mulți comentatori de presă din România.

Misiunea de observare Promo-LEX a respins criticile Partidului Democrat despre un raport al său pe teme electorale. Într-un comunicat de presă, Promo-LEX insistă că activitatea sa se bazează pe „principiul supremației legii”. La 28 decembrie, PD criticase un prim raport electoral al Misiunii de observare Promo-LEX, dinaintea alegerilor de la 24 februarie, calificându-l drept „înșiruire de gânduri personale ale unui grup de observatori, redate, probabil, prin prisma opțiunilor politice proprii”. În reacția sa de la sfârșitul săptămânii, Misiunea de observare Promo-LEX numește această calificare „total deplasată”. În raportul disputat, PD era criticat mai ales pentru că ar abuza de faptul că se află la putere pentru a-și atrage voturi, de pildă prin măriri de pensii și salarii.

Sovietul suprem, legislativul de la Tiraspol, a permis procuraturii locale să-l cerceteze penal pe deputatul Vasili Vlasov. Decizia vine după condamnarea în absență luna aceasta a fostului lider transnistrean, Evgheni Șevciuk, la 16 ani de închisoare. Vlasov este considerat un apropiat al lui Șevciuk, fiind în mandatul acestuia vicepremier responsabil în echipa executivă de sectorul termoelectric și locativ din stânga Nistrului. Nici Evgheni Șevciuk, nici Vasili Vlasov nu se află în regiunea transnistreană.

„Trecutul relațiilor dintre România și Federația Rusă nu trebuie să facă loc unor speculații și opinii nefundamentate, care pot dăuna relațiilor bilaterale”, a avertizat Ministerul de Externe de la București, în replică la o postare pe net în care ambasada rusă în România deplângea încercările unora, în România, de a minimaliza rolul Moscovei în eliberarea țării de fascism, spre finalul celui de-al Doilea Război Mondial. „Postarea Ambasadei Federației Ruse nu are rigoarea pe care o poate avea o dezbatere academică, iar informațiile diseminate în spațiul public prin această postare nu sunt complete”, se spune în reacția „externelor” de la București, datată 30 decembrie.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a îndemnat Marea Britanie „să-și facă ordine” în privința ieșirii din Uniunea Europeană. Într-un interviu acordat ziarului german Welt am Sonntag, Juncker a spus că britanicii trebuie să se decidă și să le spună europenilor ce vor. „Propunerile noastre se află pe masă de luni de zile”, a adăugat Juncker. Marea Britanie urmează să iasă din UE la 29 martie. Sunt însă îngrijorări tot mai mari că ieșirea se va produce fără vreun acord cu Bruxelles-ul, întrucât mulți parlamentari britanici au mari rezerve față de ceea ce a negociat guvernul premierului Theresa May.

Scriitorul israelian Amos Oz urmează să fie înmormântat luni la chibuțul Hulda, din apropierea orașului Tel Aviv, a informat la sfârșitul săptămânii presa israeliană preluată de DPA. Înaintea funeraliilor, trupul neînsuflețit al scriitorului mort vineri, de cancer, la 79 de ani, urmează să fie expus luni în foaierul unui teatru din Tel Aviv. Moartea lui Oz, cunoscut și pentru eforturile lui de a impulsiona procesul de pace și reconcilierea dintre evrei și arabi, a fost deplânsă de personalități din lumea artelor și de oameni politici. Într-o declarație de presă făcută sâmbătă premierul conservator israelian Benjamin Netanyahu, a spus l-a admirat mereu pe Oz în ciuda divergențelor politice și l-a numit „un gigant al literaturii” care va fi mereu amintit pentru „contribuția la literatura și la limba ebraică”.

Echipele de salvare din orașul rusesc Magnitogorsk căutau luni dimineață supraviețuitori în ruinele unui bloc-turn unde o explozie de gaz a provocat peste noapte prăbușirea parțială a clădirii, omorând cel puțin doi oameni. Presa locală din orașul aflat la 1700 km est de Moscova a relatat că nu se știe câți oameni ar putea prinși sub moloz, și că de sub ruine se aud strigăte de ajutor. Agenția RIA a scris că în clădire locuiesc 110 de oameni și că au fost avariate 48 de apartamente. Ministerul situațiilor excepționale a spus că 16 oameni au fost evacuați, iar trei au fost salvați din dărâmături. Același minister a spus că tragedia ar putea fi fost cauzată de o explozie de gaze.

Într-un mesaj de Anul Nou trimis președintelui moldovean Igor Dodon, președintele rus Vladimir Putin și-a exprimat speranța că „tradițiile de prietenie și înrudire spirituală” dintre cele două popoare vor sta la baza dezvoltării „cooperării constructive dintre Rusia și Moldova” și a „parteneriatului de cooperare în cadrul CSI”, relatează agenția rusă de știri de stat TASS. Putin a adresat duminică zeci de mesaje de Anul Nou liderilor din țările CSI, dar și altora, din lumea întreagă, inclusiv din Occident. În mesajul către președintele american Donald Trump, Putin exprimă disponibilitatea țării sale de a continua dialogul cu Washingtonul, într-un spectru larg de chestiuni.