Un purtător de cuvînt al Serviciului național de grăniceri din Ucraina, a anunțat că politicianul de opoziție Mihail Saakașvili a fost expulzat din Ucraina pentru că se afla în această țară ilegal. Poliția poloneză a confirmat că Saakașvili se află acum în capitala Poloniei, după ce autoritățile ucrainene au depus o cerere de readmisie. Unul din aliații apropiați ai lu Saakașvili David Sakvarelidze a scris în timpul zilei pe Facebook că fostul lider al Georgiei a fost reținut cu forța de persoane mascate într-un restaurant georgian de la Kiev. Înregistrarea video a incidentului a fost postată pe contul de Facebook al lui Mihail Saakașvili.

Consiliul Coordonator al Audiovizualului de la Chișinău a amendat cu 5000 de lei 11 posturi de radio și TV și 7 distribuitori de servicii pentru că nu au prezentat la timp noile grile de programe. Acestea fuseseră solicitate de CCA după intrarea în vigoare așa-numitelor prevederi antipropagandă din Codul Audiovizualului. În decembrie 2017, parlamentul de la Chișinău a votat o lege care spune, citez: „în vederea asigurării securității informaționale a statului, se permite radiodifuzorilor și distribuitorilor de servicii transmisia programelor de televiziune şi radio cu conținut informativ, informativ-analitic, militar și politic care sunt produse în statele membre ale Uniunii Europene, SUA, Canada, precum şi în statele care au ratificat Convenția europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră.” Nersepctarea acestor prevederi este pedepsită cu amenzi de pînă la amenzi de până la 100.000 de lei sau chiar cu retragerea licenței.

Între victimele accidentului aviatic produs duminică în Rusia nu se află cetățeni moldoveni, a anunțat Alexandr Roitman, șeful serviciului de presă al ministerului de externe de la Chișinău, citat de Moldpres. Potrivit sursei citate, ambasada Republicii Moldova la Moscova a luat legătura cu autoritățile ruse, iar acestea au anunțat luni că printre victime nu se află moldoveni. În urma accidentului aviatic, președintele parlamentului moldovean Andrian Candu a transmis un mesaj de condoleanțe. Comisia de anchete de la Moscova a anunțat luni că avionul de tip Antonov-148 care zbura duminică de la Moscova spre orașul Orsk, din apropiere de granița cu Kazahstanul, era intact în momentul când a lovit solul, și a explodat după impact. Oficialitățile ruse au dat de înțeles că nu cred în ipoteza unui atentat terorist, dar spun că iau în considerare toate teoriiile posibile. Toți cei 71 de pasageri și membri ai echipajului au fost uciși în accidentul aviatic de duminică.

Apropiați ai liderului opoziției ucrainene Mihail Saakașvili spun că acesta a fost reținut luni la Kiev de către „răpitori necunoscuți”, și e posibil să fi fost deportat din Ucraina. O știre de ultimă oră spune că potrivit serviciului ucrainean de grăniceri fostul lider georgian a fost deportat „în țara de unde a venit”, ceea ce dă de înțeles că ar putea fi vorba de Polonia, țara de unde Saakașvili a trecut ilegal granița în Ucraina în luna septembrie 2017. Unul din aliații lui Saakașvili, David Sakvarelidze, a scris pe Facebook că fostul lider al Georgiei a fost reținut într-un restaurant georgian din apropierea sediului partidului său Noile Forțe din capitala Ucraineană. Potrivit unei alte postări pe Facebook, de data asta pe contul lui Saakașvili, acesta a fost luat pe sus de persoane mascate care erau în trei dube Volkswagen albe. Incidentul a avut loc la o săptămână după ce o judecătorie de la Kiev a respins un apel al lui Saakașvili în care acesta cerea protecție împotriva unei posibile deportări. Serviciul Federal de Securitate a declarat Europei Libere că nu l-a reținut pe Saakașvili, iar Reuters citează surse ale poliției ucrainene cu declarația că nu are nici un amestec în acest incident.

Ministrul de externe turc Mevlut Cavusoglu a avertizat luni că există o gravă problemă de încredere între Washington şi Ankara, ale căror relaţii se află într-un moment „foarte critic”, riscând să se deterioreze total, relatează agențiile de presă DPA și France Presse. Şeful diplomaţiei turce a făcut aceste afirmaţii la o zi după ce consilierul pentru securitate naţională de la Casa Albă H.R. McMaster s-a aflat în Turcia înaintea vizitei pe care secretarul de stat Rex Tillerson ar urma să o facă la Ankara săptămâna asta. Mevlut Cavusoglu a spus că aşteptările Turciei sînt „clare şi nete”, şi au fost comunicate Washingtonului. Cavusoglu a cerut măsuri concrete din partea Statelor Unite, nu doar promisiuni, spunând că încrederea dintr e cele două țări trebuie restabilită.

Comisia Europeană a cerut luni părților aflate în conflict în Siria și aliaților lor regionali să dea dovadă de reținere pentru a evita escaladarea violențelor din regiune. În cea mai serioasă confruntare dintre Israel și forțele sprijinite de Iran din Siria, un avion de luptă israelian a fost doborît sîmbătă de o baterie anti-aeriană când revenea din misiune. „Escaladarea militară în toată Siria, inclusiv evenimentele care au avut loc la sfîrșitul săptămânii trecute în apropiere de granița cu Siria, sînt profund îngrijorătare, și ar putea duce la o contagiune periculoasă”, a spus o purtătoare de cuvînt a Comisiei Europene, citată de Reuters, adăugînd că exectivul Uniunii Europene cere tuturor părților aflate în conflict în Siria și aliaților lor să respecte legislația internațională, să dea dovadă de reținere și să evite acțiuni care ar putea duce la escaladarea în continuare a situației și la prelungirea suferințelor populației civile.

Luptele s-au înrăutățit în Siria la o săptămână după ce ONU a cerut o perioadă de încetare a focului de o lună, a spus la Damasc coordonatorul misiunilor umanitare ONU, Ali al-Zaatari. Marțea trecută ONU a cerut urgent părților aflate în conflict în Siria să oprească luptele temporar pentru a permite trimiterea de ajutoare civililor, care se află într-o situație disperată. Consiliul de Securitate ONU nu a susținut acest apel săptămâna trecută, dar urma ca lui 12 februarie să dezbată un nou proiect de rezoluție, înaintat de Suedia și Kuweit, în care se cere oprirea ostilităților și a asediilor timp de 30 de zile. Agențiile internaționale de presă relatează că e posibil ca rezoluția să fie votată rapid în Consiliul de Securitate, deși nu e clar încă ce poziție va adopta Rusia, care e aliata președintelui sirian Bașar al-Assad, și s-a folosit în mod repetat de dreptul ei de veto în trecut pentru a-l proteja pe Assad.

Președintele Igor Dodon vizitează Emiratele Arabe Unite pentru a participa la Summit-ul Mondial Guvernamental, care se desfășoară la Dubai. Dodon este al doilea lider moldovean, după premierul Pavel Filip, care vizitează în mai puțin de două săptămâni țara din Orientul Mijlociu bogată în resurse energetice. Într-un comunicat al președinției se spune că Dodon are pe agendă mai multe întrevederi cu înalți demnitari de stat, sperând, între altele, să contribuie la atragerea de investiții străine. Pe pagina sa de Facebook, Dodon precizează că l-a invitat în vizită la Chișinău pe Zayed bin Sultan Al-Nahyan, prințul moștenitor al Emiratelor Arabe Unite. Premierul Filip a fost în vizită de lucru în Dubai pe 29-31 ianuarie. Ulterior, cele două țări au semnat un acord de cooperare economică și unul privind consultările politice bilaterale între ministerele lor de Externe.

Ministerul rus al situațiilor excepționale spune că au fost depistate cutiile negre cu înregistrarea datelor de zbor ale avionului de pasageri prăbușit duminică în apropiere de Moscova, relatează agențiile rus de știri. Toate cele 71 de persoane aflate la bordul avionului An-128 în momentul catastrofei au murit. Căutările se desfășoară pe o arie extinsă și pot dura o săptămână, iar recuperarea cadavrelor este complicată din cauza zăpezii, a spus ministrul situațiilor excepționale, Vladimir Pucikov. Avionul companiei Saratov Airlines s-a prăbușit la scurt timp după decolarea de la aeroportul Domodedovo, având ca destinație orașul Orsk de la granița cu Kazahstanul. Printre pasageri se numărau trei copii și doi străini.

Peste 800 de oameni au constituit duminică, la Chișinău, un nou grup de inițiativă pentru referendumul împotriva sistemului electoral mixt adoptat anul trecut. Grupul nou s-a înființat după ce Comisia Electorală Centrală a respins, luna trecută, o primă tentativă de înregistrare a inițiativei, invocând greșeli de procedură. Dacă de data aceasta grupul va fi înregistrat, el va trebui să adune cel puțin 200.000 de semnături în favoarea referendumului, așa încât acesta să poată avea loc înainte de alegerile parlamentare de la toamnă. Inițiativa a fost criticată de principala forță politică din spatele schimbării sistemului de vot, Partidul Democrat, al lui Vlad Plahotniuc, dar a fost aplaudată de opoziția care-și spune „anti-oligarhică”.

O unitate de 60 de militari moldoveni din Brigada de infanterie motorizată „Dacia” din Cahul şi Batalionul 22 de menţinere a păcii din Chişinău participă la poligonul Babadag din România la un exercițiu militar multinațional. La exercițiul „Platinum Eagle” (Vulturul de platină) din perioada 12-16 februarie mai iau parte militari români, bulgari, georgieni, ucraineni și americani. Scopul este creşterea interoperabilității forţelor armate ale ţărilor partenere. Nu este limpede dacă deplasarea se face cu acordul președintelui Igor Dodon, care a avertizat anul trecut că nu va mai permite asemenea participări, întrucât ele ar fi în contradicție cu neutralitatea R. Moldova.

Operațiunea de căutare și recuperare a cadavrelor în urma prăbușirii unui avion de pasageri în apropiere de Moscova soldată cu moartea tuturor celor 71 de oameni aflați la bord poate dura o săptămână, a declarat noaptea trecută ministrul rus al situațiilor excepționale Vladimir Pucikov. Avionul Antonov AN-148 al companiei rusești Saratov Airlines s-a prăbușit duminică, după decolarea de pe aeroportul Domodedovo cu destinația Orsk, în munții Ural. Numai două cadavre fuseseră recuperate până la sfârșitul zilei, operațiunea de căutare fiind îngreunată de zăpadă. Autoritățile spun că au găsit una din cutiile negre ale avionului. Cauzele prăbușirii nu au fost încă stabilite.

Premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, a spus că aviația israeliană a aplicat „lovituri severe” forțelor siriene și iraniene din Siria. Vorbind duminică la ședința guvernului, Netanyahu a spus că Israelul a arătat limpede că „va continua să lovească la orice încercare de a fi lovit”. La 9 februarie, Israelul a spus că apărarea antiaeriană din Siria a doborât un avion militar israelian care revenea dintr-o misiune de bombardare a unor formațiuni sprijinite de Iran în Siria. Israelul a lansat ulterior o nouă rundă de lovituri, pe 10 februarie, după ce doborâse și o dronă iraniană care ar fi pătruns în spațiul său aerian. Teheranul a respins versiunea israeliană. Secretarul general ONU, Antonio Guterres, a cerut de-escaladarea imediată a situației.

Președintele iranian, Hassan Rohani, a făcut apel la unitate politică în Iran, cu ocazia marcării a 39 de ani de la revoluția islamică din 1979. Apelul survine la câteva săptămâni de la un amplu protest cauzat de creșterea prețurilor. Duminică, sute de mii de oameni au lut parte la manifestările festive organizate de autorități în capitala Teheran și în alte orașe, scandând sloganuri împotriva Statelor Unite și Israelului și dând foc steagurilor american și israelian. Revolta antiguvernamentală iraniană izbucnită la sfârșitul lunii decembrie a cuprins peste 70 de orașe, fiind cea mai puternică din ultimii aproape zece ani.

La Jocurile Olimpice de iarnă din Coreea de Sud, Canada tocmai a obținut medalia de aur în concursul de patinaj artistic pe echipe. Canadienii au acumulat 73 de puncte, devansând echipa sportivilor olimpici din Rusia care participă la Jocuri sub drapelul olimpic, și a obținut 66 de puncte, respectiv medalia de argint. Medalia de bronz a fost câștigată de Statele Unite, iar pe locurile patru și cinci s-au situat Japonia şi Italia.

Peste 800 de oameni au constituit duminică în capitală un nou grup de inițiativă pentru referendumul împotriva schimbării sistemului de vot. Adunarea a fost convocată după ce la 12 ianuarie CEC a respins o primă tentativă de înregistrare a inițiativei, invocând greșeli de procedură. Dacă de data aceasta grupul va fi înregistrat, el va trebuie să adune în două-trei luni cel puțin 200.000 de semnături în favoarea ținerii referendumului. Inițiativa a fost criticată de principala forță politică din spatele schimbării sistemului de vot, Partidul Democrat, al lui Vlad Plahotniuc, dar a fost aplaudată de opoziția care-și spune „anti-oligarhică”. Parlamentul a aprobat trecerea la sistemul de vot mixt, în locul celui proporțional, în vara anului trecut.

Zeci de mii de oameni au manifestat astăzi împotriva fascismului și rasismului la Macerata, localitate din centrul Italiei, unde un bărbat cu vederi neo-naziste a deschis recent focul asupra unor africani. „De vină pentru șomaj e guvernul, nu migranții”, a fost una din lozincile scandate duminică de demonstranți, care au cântat melodia „Bella Ciao”, un imn al libertății și rezistenței. Marșuri similare au avut loc tot duminică la Milano, Bologna și Torino. Primarul Maceratei se pronunțase împotriva demonstrației din motive de securitate, după ce săptămâna aceasta zeci de neo-naziști mărșăluiseră prin oraș, ciocnindu-se cu poliția. Atacul de săptămâna trecută, comis de un italian de 28 de ani, s-a soldat cu rănirea a șase oameni și a părut să fie o răzbunare pentru uciderea unei adolescente italiene, pusă inițial pe seama unui nigerian.

Un avion al companiei rusești Saratov Airlines s-a prăbușit duminică în regiunea Moscovei, lângă satul Argunovo, după decolarea de pe aeroportul Domodedovo cu destinația Orsk, în regiunea Orenburg. Agențiile de presă rusești spun că la bordul aeronavei Antonov AN-148 se aflau 71 de oameni, dintre care 65 de pasageri. O sursă din serviciile de urgență rusești citată de Interfax a spus că „echipajul și pasagerii n-au avut nici o șansă să supraviețuiască”. Martori oculari citați tot de Interfax au spus că au văzut avionul cuprins de flăcări prăbușindu-se. Potrivit unui site specializat în aviatică, compania Saratov Airlines a primit din partea autorităților ruse în octombrie 2015 interdicție de a zbura pe curse internaționale din cauza încălcării normelor de siguranță.

Administrația separatistă de la Tiraspol interzice organizațiilor neguvernamentale din regiune care primesc finanțare din străinătate să desfășoare activități politice. Asta, în timp ce ONG-urile care se ocupă de probleme sociale se vor bucura de susținere – de finanțare, sedii gratuite și alte facilități.

Prevederile sunt conținute în proiectul noii legi cu privire la organizațiile necomerciale, adoptat într-o primă lectură și discutat cu exponenții societății civile din regiune. Proiectul transnistrean este elaborat în baza legii rusești care folosește noțiunea de „agent străin” pentru ONG-urile care au finanțare din străinătate și conținea inițial aceleași prevederi. Agențiile de presă de la Tiraspol relatează că această noțiune a fost exclusă din proiect la insistența unor reprezentanți ai societății civile, care au declarat că calificativul de „agent străin” ar fi unul ofensator pentru ei.

Reprezentanții organizațiilor neguvernamentale au semnalat în cadrul consultațiilor că organele de control ar putea aplica arbitrar și exagerat noua lege, având în vedere că noțiunea de „activitate politică” este definită prea vag în document.

Ministerul Justiției de la Chişinău a avut o încercare de a impune o prevedere similară în legislația Republicii Moldova, interzicând ONG-urilor care au activități politice să primească finanțare din străinătate. Încercarea a fost dur criticată de societatea civilă din Republica Moldova și de partenerii occidentali, iar Guvernul a renunțat pe moment la promovarea acestei prevederi.

O unitate de 60 de militari moldoveni urmează să participe începând de astăzi și până la 17 februarie la Babadag, în Dobrogea românească, la un exercițiu militar multinațional cu participarea militarilor din Bulgaria, Georgia, România, Ucraina şi Statele Unite al Americii. Într-un comunicat postat zilele trecute pe site-ul Ministerului Apărării se spune că la exercițiul „Platinum Eagle” (Vulturul de platină) militarii moldoveni din Brigada de infanterie motorizată „Dacia” din Cahul şi Batalionul 22 de menţinere a păcii din Chişinău vor face parte dintr-o companie internaţională, condusă de colegii din Statele Unite. Nu este limpede dacă deplasarea se face cu acordul președintelui Igor Dodon, comandatul suprem al forțelor armate, care a avertizat anul trecut că nu va mai permite asemenea participări, întrucât ele ar fi în contradicție cu neutralitatea R. Moldova.

Președintele Igor Dodon le-a cerut liderilor de la Tiraspol să-l sprijine în efortul de a construi o relație cât mai bună cu Rusia, avertizându-i că regiunea lor „nu va supraviețui” în cazul unei eventuale uniri a R. Moldova cu România. Remarcile lui Dodon, citate de Unimedia, au fost făcute într-un interviu cu Dnestr TV. „Aveți mass-media (…) care mă critică toată ziua. De Plahotniuc nu se ating, ei îl critică pe Dodon, care se întâlnește și are o relație bună cu Putin. Ei nu se ating de Partidul Democrat, care adoptă acum declarații anti-ruse, legi care interzic canalele rusești”, s-a plâns în interviu Igor Dodon. El a adăugat că liderii transnistreni îi dau impresia că și-ar dori să fie la Chișinău „un guvern pro-român și pro-NATO”.

La Chișinău are loc o nouă adunare de constituire a grupului de inițiativă pentru ținerea unui referendum împotriva schimbării sistemului de vot în R. Moldova. Adunarea a fost convocată după ce la 12 ianuarie Comisia Electorală Centrală a respins cererea de înregistrare a grupului de iniţiativă, spunând că solicitanţii au comis mai multe abateri de la procedură și erori în setul de documente prezentat. Promotorii referendumului au contestat decizia autorității electorale calificând-o „ilegală, abuzivă şi motivată politic”. Decizia CEC a fost salutată de reprezentanți ai PD şi PSRM, formațiuni care au votat în iulie sistemul electoral mixt, dar a fost criticată de mai multe formațiuni de opoziție. Săptămâna aceasta activiștii pro-referendum au anunțat că au rectificat neajunsurile ca să nu mai dea CEC motive să-i respingă a doua oară.

Echipa unică de hochei pe gheață feminin a celor două Corei ar trebui să primească premiul Nobel pentru pace, a spus agenției Reuters duminică Angela Ruggiero, membră americană în Comitetul Internațional Olimpic. „Aș fi încântată dacă echipa ar lua premiul Nobel pentru pace”, a spus Ruggiero, campioană olimpică la hochei pe gheață și membră în influentul Consiliu Executiv al CIO. Declarația vine la o zi după ce echipa unificată a celor două Corei a jucat primul meci la Jocurile Olimpice de la Pyeongchang, în Coreea de Sud, în prezența președintelui țării-gazdă și a demnitarilor de rang înalt din nordul comunist al peninsulei. Vineri sportivii din nord și sud au apărut pentru prima dată la festivitatea de deschidere a Jocurilor olimpice împreună, sub un steag cu harta întregii peninsule.

Secretarul general ONU, Antonio Guterres, a cerut de-escaladarea imediată a situației din Siria după ce Israelul a efectuat lovituri aeriene în interiorul țării măcinate de războiul civil început în 2011. Purtătorul de cuvânt ONU, Stephane Dujarric, a spus într-o declarație la 10 februarie că Guterres „urmărește îndeaproape escaladarea militară alarmantă din Siria și răspândirea violenței peste frontiere”. Purtătorul a mai spus că Guterres vrea ca părțile implicate să se conformeze dreptului internațional atât în ce privește lovirea țintelor pro-iraniene de către Israel, cât și atacarea kurzilor din nordul Siriei de către forțele turcești. La 9 februarie Israelul a spus că apărarea antiaeriană din Siria a doborât un avion militar israelian care revenea dintr-o misiune de bombardare a unor formațiuni sprijinite de Iran în Siria.

Estonia și Rusia au făcut schimb de spioni după ce președinții celor două țări i-au grațiat. Sâmbătă s-a relatat că omul de afaceri eston Raivo Susi a fost schimbat cu rusul Artiom Zincenko la punctul de trecere a frontierei Koidula, în sudul Estoniei. Estonul, co-proprietarul a două companii specializate în vânzarea și repararea avioanelor, fusese arestat la un aeroport din Moscova în februarie 2016 pentru că ar fi spionat în anii 2004-2007, iar în 2017 a fost condamnat la 12 ani de închisoare într-o colonie penitenciară cu regim sever. Rusul Zincenko a fost condamnat la cinci ani de închisoare anul trecut, la Tallin, fiind acuzat de spionaj în slujba serviciului rusesc militar de informații, GRU.