Mai multe focuri de armă s-au auzit în seara zilei de marți în unul dintre cartierele orașului Bender, care se află sub jurisdicția regimului separatist de la Tiraspol. Potrivit unor date neconfirmate din surse oficiale, o persoană ar fi fost rănită. Corespondentul Europei Libere la Bender transmite că ar fi vorba despre un bărbat înarmat care s-a baricadat în subsolul unui bloc din sectorul Borisovka al orașului și care a tras asupra forțelor de ordine care încercau să-l rețină.

Potrivit informațiilor care apar pe rețelele de socializare, dar care nu sunt confirmate din surse oficiale, ar fi vorba despre conflictul a doi șoferi care ar fi fost implicați într-un accident. Ambii aveau la ei arme de foc și au început să tragă, iar unul dintre ei ar fi fost rănit. Celălalt s-ar fi baricadat în subsolul unui bloc, de unde a continuat să tragă asupra forțelor de ordine. Într-un final, acesta a fost capturat de trupele cu destinație specială ale regiunii separatiste. Potrivit informației internauților, care fac referire la surse din spitalul din Bender, rănitul ar fi murit pe masa de operație. Nu există însă, deocamdată, o confirmare din partea autorităților locale. Agenția de știri oficială de la Tiraspol Norostipmr transmite că la locul incidentului se află și pretinsul ministru de interne de la Tiraspol.

Ministrul de externe al Olandei, Halbe Zijlstra, și-a dat astăzi demisia, la o zi după ce a recunoscut că mințise despre faptul că l-ar fi auzit personal pe Vladimir Putin vorbind, în 2006, despre planurile sale de a crea o „Rusie Mare”. Zijlstra a spus că credibilitatea sa a fost atât de prejudiciată de cele întâmplate, încât nu mai poate rămâne în funcție. Ministrul demisionar afirmase în trecut că a participat la o întâlnire, în 2006, în care Putin a spus că consideră Ucraina, Republica Belarus și țările baltice ca parte a unei „Rusii Mari”. Pe 12 februarie, Zijlstra a recunoscut că nu a fost de față la întâlnire și că a auzit despre spusele lui Putin de la altcineva, dar a afirmat contrariul crezând că își protejează în felul acesta sursa.

Șefii agențiilor americane de informații au avertizat că Rusia intenționează să folosească atacuri cibernetice, propaganda și alte mijloace pentru a încerca să influențeze apropiatele alegeri pentru Congresul Statelor Unite și alegerile din unele țări europene. Vorbind la audieri în fața comitetului senatorial de resort, directorii CIA, FBI și Agenției Naționale de Securitate și altor trei agenții au căzut de acord cu toții că Moscova nu și-a curmat eforturile de influențare a politicii americane după alegerile prezidențiale din 2016, când ar fi încercat să-l ajute pe Donald Trump să le câștige. Moscova a respins mereu aceste acuzații. Trei comitete diferite ale Congresului american investighează dacă au existat înțelegeri ascunse între Moscova și campania lui Trump.

Partidul Socialiştilor susține că a colectat peste 700 de mii de semnături în favoarea trecerii la republica prezidențială. Socialiștii au anunțat bilanțul într-un comunicat difuzat astăzi, cu ocazia lansării campaniei de colectarea a semnăturilor și în capitală, după mai mult de trei luni în care s-a desfășurat în restul localităților. Campania de consolidare a electoratului socialiștilor înaintea alegerilor parlamentare de la toamnă a loc cu sloganul „Cerem ordine şi dreptate, semnăm pentru republica prezidenţială! Îl susţinem pe Igor Dodon!”. Dacă numărul de semnături anunțată astăzi este real, el îl depășește pe cel al voturilor obținute de Dodon, fostul lider al socialiștilor, în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2016. În comunicatul socialiștilor se spune că locuitorii Chișinăului ar manifesta un interes sporit pentru campanie. Nu este limpede care sunt pașii următori avuți în vedere de socialiști pentru trecerea la sistemul prezidențial de guvernare.

Kremlinul nu are informații despre uciderea unui număr mare de mercenari ruși în timpul unor lovituri aeriene americane în Siria, săptămâna trecută, a declarat purtătorul de cuvânt al președintelui rus Vladimir Putin. Declarația lui Dmitri Peskov survine în urma unor relatări ale presei, care sugerau că aviația americană a ucis peste 200 de mercenari, majoritatea ruși, care luaseră parte la un atac nereușit al forțelor pro-guvernamentale din Siria asupra unei baze și rafinării petroliere controlate de forțele sprijinite de Statele Unite, în regiunea siriană Deir al-Zor. Portalul bloomberg.com citează un oficial american anonim și trei surse rusești, afirmând că, în incidentul de pe 7 februarie, „forțele americane au ucis numeroși soldați prin contract, majoritatea ruși”. Un comandant anonim al presupușilor mercenari ruși ar fi declarat portalului citat că numărul victimelor crește și că mulți combatanți aflați sub comanda sa sunt internați la spitale din Moscova și St. Petersburg. Dacă aceste relatări sunt veridice, ar fi primul caz cunoscut în care cetățeni ruși sunt uciși în urma unor lovituri aeriene americane în Siria.

Centrul Național Anticorupție spune că a reținut șapte persoane bănuite de legalizarea construcțiilor noi din municipiul Chișinău prin intermediul unei scheme care implica coruperea funcționarilor, fals în acte și trafic de influență. Schema ar fi funcționat din 2017 și ar fi fost pusă în aplicare dintr-un birou pe care suspecții l-ar fi închiriat în incinta primăriei capitalei. Reținerile de astăzi s-au făcut în urma unor percheziții în sediile primăriei, Serviciului cadastral teritorial Chișinău și la domiciliile suspecților. CNA nu precizează identitatea celor reținuți, numindu-i „specialiști în domeniul construcțiilor”. Aceștia ar fi asigurat înregistrarea la cadastru în interesul unor persoane fizice și juridice a aproape 40 de imobile noi din Chișinău și suburbii, cu concursul Comisiei de recepție finală a lucrărilor de construcție, contra unor taxe cuprinse între 250 și 3 500 de euro.

Anchetatorii ruși spun că prăbușirea avionului de pasageri în apropierea Moscovei pe 11 februarie, soldată cu moartea tuturor celor 71 de oameni aflați la bord, putea fi cauzată de faptul că indicatoarele de viteză erau acoperite de gheață. Într-un raport preliminar dat publicității astăzi de Comitetul Interstatal de Aviație, se spune că datele indicatoarelor de viteză puteau fi incorecte din cauza gheții, sugerându-se că elementele încălzitoare nu au fost pornite înainte de decolarea avionului An-148 de pe aeroportul Domodedovo cu destinația Orsk. Cutiile negre care au înregistrat datele de zbor arată că un indicator arăta creșterea rapidă a vitezei înainte de prăbușirea avionului, în timp ce altul indica viteza zero. Echipajul alarmat ar fi trecut la regimul manual de pilotare a avionului, care a lovit solul la șase minute de la decolare. Ministerul situațiilor excepționale a spus astăzi că salvatorii continuă căutarea cadavrelor împrăștiate pe o arie extinsă și înzăpezită la sud-est de Moscova.

Guvernatoarea autonomiei găgăuze, Irina Vlah, a anunțat convocarea unui „consiliu extins al autorităților locale și regionale” pentru a pune în discuție întărirea „forțelor unioniste antistatale” și „neglijența totală a organelor de drept”. La ședința plănuită pe 24 februarie, „Găgăuzia va lua apărarea statalității Moldovei”, se spune în anunțul lui Vlah publicat pe rețelele de socializare online. Guvernatoarea de la Comrat mai critică autoritățile centrale pentru că ar lupta cu o „falsă amenințare rusă”, dar ar tolera „activitățile destructive ale lui Traian Băsescu”, fostul președinte român care face campanie pentru unire. Mesajul lui Vlah survine înaintea alegerilor parlamentare de la toamnă, când, în circumscripțiile uninominale din autonomia găgăuză urmează a fi aleși trei deputați. Partidul Democrat de guvernământ domină actualmente și Adunarea Populară de la Comrat. Dar Vlah, care este apropiată socialiștilor președintelui Igor Dodon, avertizează că în ședința de la sfârșitul lunii se va mai discuta dacă „există necesitatea ca locuitorii autonomiei să facă parte din partidele parlamentare de guvernare care au o poziție vădit anti-găgăuză”.

Fostul președinte georgian, Mihail Saakașvili, a declarat astăzi, la Varșovia, că va continua să lupte contra liderilor de la Kiev și a președintelui Petro Poroșenko personal, în ciuda faptului că a fost expulzat din Ucraina. Cu o zi mai devreme, forțele de securitate ucrainene l-au capturat pe opozant într-un restaurant georgian din Kiev și l-au urcat forțat într-un avion către Polonia. „Le vom rupe gâtul lui Poroșenko și Luțenko”, procurorul general al Ucrainei, a declarat opozantul la o conferință de presă în capitala poloneză. Devenit politician în Ucraina în 2014, Saakașvili și simpatizanții săi au organizat numeroase proteste anticorupție la Kiev în ultimele luni. Astăzi, el și-a avertizat astăzi rivalii că „vor ajunge în închisoare, nu în Europa, ci în pușcăriile ucrainene”. Saakașvili a fost aliat al președintelui ucrainean, care l-a numit guvernator al regiunii Odesa în 2015, dar l-a acuzat ulterior pe Poroșenko că nu-l ajută îndeajuns în lupta contra corupților și-a dat demisia și a intrat în opoziție.

Autorul atacului din Stockholm, care a strivit cinci oameni cu camionul în aprilie 2017, și-a recunoscut vinovăția în prima zi a procesului care a început astăzi în capitala Suediei. Solicitantul de azil uzbec, Rakhmat Akilov, a spus, potrivit avocatului său, că a avut scopul să „cauzeze frică” și să determine ieșirea Suediei din coaliția condusă de Statele Unite împotriva grupării extremiste Statul Islamic. El este acuzat că ar fi furat camionul-berbece cu care a intrat în mulțime pe 7 aprilie 2017. În vârstă de 39 de ani, el le-a spus procurorilor că a avut intenția să „strivească necredincioși”. Alți șapte oameni au fost răniți.

O navă spațială rusească fără echipaj a fost lansată spre Stația Spațială Internațională (ISS) cu o întârziere de două zile. Agenția spațială a Rusiei, Roscosmos, a spus că o capsulă din clasa Progress cu 2,7 tone de hrană, combustibili și alte provizii a intrat pe orbită marți, la 13 minute după lansarea de pe cosmodromul de la Baikonur, în Kazahstan. Cuplarea cu Stația Spațială este programată pentru 15 februarie. În urmă cu două zile lansarea a fost oprită printr-o comandă automată încă neexplicată tehnic. În prezent se află la bordul ISS șase oameni: trei americani, doi ruși și un japonez.

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a spus marți că alianța este gata să răspundă chemării Statelor Unite de a-și mări mica misiune de instruire din Irak pentru a ajuta la reconstrucția țării după trei ani de război cu militanții islamiști. „Trebuie să câștigăm pacea”, a spus Jens Stoltenberg la o conferință de presă marți, la Bruxelles. El a adăugat că se așteaptă ca miniștrii apărării din NATO să înceapă planificarea unei misiuni lărgite la Bruxelles, joi, iar decizia finală ar urma să se ia în luna iulie.

Parlamentul Rusiei a anunțat că nu-și va plăti cotizația la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, iar un deputat influent de la Moscova a anticipat că asta va obliga organizația pan-europeană să renunțe la unele programe. Prim-vicepreședintele Dumei de Stat, Ivan Melnikov, a spus marți presei la Moscova că APCE nu se află pe lista organizațiilor internaționale la care va cotiza Rusia anul acesta. Tot marți șeful comisiei de politică externă din Duma de Stat, Leonid Sluțki, a spus că neplata cotizației „nu este o sancțiune” rusească pentru APCE, dar a adăugat că „secretarul general al CoE Thorbjorn Jagland și Comitetul de Miniștri se vor găsi într-o situație complexă” și vor fi probabil nevoiți să renunțe la programe „esențiale pentru organizație”. Consiliul Europei nu a comentat imediat anunțul rusesc.

Ministrul integrării europene Iurie Leancă l-a apărat într-un interviu de presă pe liderul PD, Vlad Plahotniuc, negând că ar avea un stil politic „dictatorial”. „Eu n-am văzut acest spirit dictatorial în ședințele consiliului coaliției (de guvernare). Din contră, el mereu încearcă să identifice unele compromisuri pe elemente, care pot genera controverse”, a spus Leancă în ziarul „Timpul”. Fostul premier și ministru de externe a avut în schimb în același interviu cuvinte critice pentru liderii opoziției, spunând că liberalul Mihai Ghimpu „și-a distrus cel mai mult partidul”, și că liderul Partidului Platforma DA, Andrei Năstase, nu dorește sincer integrarea europeană a R. Moldova. Iurie Leancă a devenit membru în guvernul premierului Pavel Filip luna trecută, după ce vreme de peste un an fusese vicepreședintele parlamentului ca urmare a intrării Partidului Popular European, pe care l-a fondat, în coaliția dominată de PD.

Sfârșitul operațiunilor de luptă majore împotriva Statului Islamic nu înseamnă că Statele Unite și aliații lor și-au atins obiectivul unei victorii durabile asupra grupării militante, a spus marți secretarul de stat al Statelor Unite, Rex Tillerson. Vorbind în Kuwait la o întâlnire a coaliției internaționale împotriva Statului Islamic, șeful diplomației americane a mai spus că țara sa a decis să ofere un ajutor suplimentar de 200 de milioane de dolari pentru stabilizarea situației în zonele eliberate din Siria. AP notează că reuniunea din Kuwait a celor 74 de țări implicate în campanie are loc într-un moment de cotitură, când accentul se deplasează dinspre operațiunile militare ofensive spre efortul de stabilizare.

Prietena de încredere a fostei președinte sud-coreene Park Geun-hye a fost condamnată marți la 20 de ani de închisoare în urma unui scandal soldat cu răsturnarea de la putere a șefului statului. La capătul procesului ținut la Seul, Choi Soon-sil a fost găsită vinovată de abuz de putere, mită și amestec în treburile statului, obligând-o și la plata unei amenzi de 17 milioane de dolari. Tribunalul a constatat că Choi și-a folosit relația bună cu fosta președintă pentru a dobândi profituri personale. Printre delicte s-a numărat faptul că a obligat companiile să doneze mari sume de bani unor fundații pe care le controla, cerând mită de la concerne ca Samsung sau Lotte. Fiica unui șef de cult religios, Choi era o necunoscută până când în 2016 a ieșit la iveală că „trăgea sforile” în conducerea de la Seul. Procurorii ceruseră o pedeapsă de 25 de ani de închisoare.

Politicianul moldovean aflat de multă vreme în Rusia, Renato Usatîi, a anunțat că-și va da demisia din postul de primar al orașului Bălți, a informat presa de la Chișinău. Usatîi a făcut anunțul la postul de televiziune TV8, luni seară. El a spus că trebuie să demisioneze pentru că în momentul de față nu poate reveni acasă, iar orașul Bălți are nevoie de un gospodar „la fața locului”. Usatîi a mai explicat că dându-și demisia acum va facilita ținerea de alegeri anticipate locale la Bălți în luna mai. Renato Usatîi este cercetat penal în R. Moldova pentru organizarea tentativei de omor a bancherului rus Gherman Gorbunțov. Usatîi respinge acuzațiile, spunând că ar fi răzbunare politică din partea PD, iar autoritățile ruse refuză extrădarea sa în Moldova.

Consiliul Coordonator al Audiovizualului de la Chișinău spune că 90% dintre radiodifuzori au prezentat noile grile de programe adaptate la legea „anti-propagandă”, intrată în vigoare la 12 februarie. „Acum… trebuie să vedem dacă ceea ce este scris pe hârtie reprezintă realitatea. Imediat vor urma verificări, monitorizări, caracterul lor este inopinat”, a declarat luni seara președintele CCA, Dragoș Vicol, la emisiunea „Fabrika” de la Publika TV, citat de IPN. Parlamentul de la Chișinău, dominat de PD, a votat în decembrie legea care fără să fie îndreptată explicit împotriva presei ruse interzice de fapt emisiunile informative rusești. Autorii legii spun că este necesară pentru a pune capăt „denigrării” R. Moldova în străinătate, dar criticii ei, în frunte cu președintele Igor Dodon și cu autoritățile de la Moscova, au calificat-o drept un atac împotriva libertății cuvântului.

Autoritățile separatiste transnistrene spun că au adunat peste 85.000 de semnături pe o petiție în sprijinul păstrării actualului format de menținere a păcii în stânga Nistrului, informează agenția rusă de știri TASS. Potrivit Annei Volkova, consiliera liderului de la Tiraspol Vadim Krasnoselski, acțiunea este „un răspuns la atitudinea ostilă a autorităților moldovene față de operațiunea de menținere a păcii și de prezența trupelor rusești” în regiunea transnistreană. Volkova a mai spus că semnăturile dovedesc că „pacificatorii ruși rămân un simbol al stabilității și păcii pentru locuitorii Transnistriei”. Știrea vine după ce R. Moldova a cerut în câteva rânduri, inclusiv de la tribuna Adunării Generale ONU, ca Rusia să-și respecte angajamentul de a-și retrage trupele din stânga Nistrului, iar misiunea de pace să devină civilă, nu militară.

Autoritățile ruse au început să examineze două cutii negre din avionul prăbușit duminică lângă Moscova, în vreme ce compania aeriană implicată a anulat toate zborurile cu avioane de același tip din flotila sa. Vicepremierul rus Arkadi Dvorkovici a spus la o ședință de guvern luni seară că echipele de salvare au găsit ambele cutii negre, care vor ajuta la elucidarea cauzelor prăbușirii aeronavei de tip Antonov An-148, soldată cu moartea tuturor celor 71 de oameni de la bord. Căutările se desfășoară pe o arie extinsă și pot dura o săptămână, iar recuperarea cadavrelor este complicată din cauza zăpezii, a spus luni ministrul situațiilor excepționale, Vladimir Pucikov. Avionul companiei Saratov Airlines s-a prăbușit la 11 februarie, la scurt timp după decolarea de la aeroportul Domodedovo, având ca destinație orașul Orsk de la granița cu Kazahstanul. Printre pasageri se numărau trei copii și doi străini.

Politicianul de opoziție Mihail Saakașvili a acuzat Rusia, Georgia și Ucraina că vor „să scape” de el, dar și-a îndemnat suporterii să-și păstreze calmul după ce a fost deportat ieri de ucraineni în Polonia. Paza frontierei ucrainene a spus că fostul președinte georgian a fost „îndepărtat” din Ucraina la 12 februarie pentru că se afla acolo ilegal. „Dosarul meu este o minciună totală. Putin, Poroșenko și Ivanișvili vor să scape de mine”, a spus Saakașvili într-un video pe FB. Forțele de securitate ucrainene l-au reținut luni la un restaurant din Kiev, în apropierea sediului partidului său ucrainean, și l-au dus la un aeroport din apropiere, trimițându-l în țara se unde intrase fără pașaport în septembrie, adică în Polonia. Saakașvili și-a pierdut pe rând cetățeniile georgiană și ucraineană și este dat în urmărire în Georgia sub mai multe acuzații, inclusiv abuz de putere.

Un purtător de cuvînt al Serviciului național de grăniceri din Ucraina, a anunțat că politicianul de opoziție Mihail Saakașvili a fost expulzat din Ucraina pentru că se afla în această țară ilegal. Poliția poloneză a confirmat că Saakașvili se află acum în capitala Poloniei, după ce autoritățile ucrainene au depus o cerere de readmisie. Unul din aliații apropiați ai lu Saakașvili David Sakvarelidze a scris în timpul zilei pe Facebook că fostul lider al Georgiei a fost reținut cu forța de persoane mascate într-un restaurant georgian de la Kiev. Înregistrarea video a incidentului a fost postată pe contul de Facebook al lui Mihail Saakașvili.

Consiliul Coordonator al Audiovizualului de la Chișinău a amendat cu 5000 de lei 11 posturi de radio și TV și 7 distribuitori de servicii pentru că nu au prezentat la timp noile grile de programe. Acestea fuseseră solicitate de CCA după intrarea în vigoare așa-numitelor prevederi antipropagandă din Codul Audiovizualului. În decembrie 2017, parlamentul de la Chișinău a votat o lege care spune, citez: „în vederea asigurării securității informaționale a statului, se permite radiodifuzorilor și distribuitorilor de servicii transmisia programelor de televiziune şi radio cu conținut informativ, informativ-analitic, militar și politic care sunt produse în statele membre ale Uniunii Europene, SUA, Canada, precum şi în statele care au ratificat Convenția europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră.” Nersepctarea acestor prevederi este pedepsită cu amenzi de pînă la amenzi de până la 100.000 de lei sau chiar cu retragerea licenței.

Între victimele accidentului aviatic produs duminică în Rusia nu se află cetățeni moldoveni, a anunțat Alexandr Roitman, șeful serviciului de presă al ministerului de externe de la Chișinău, citat de Moldpres. Potrivit sursei citate, ambasada Republicii Moldova la Moscova a luat legătura cu autoritățile ruse, iar acestea au anunțat luni că printre victime nu se află moldoveni. În urma accidentului aviatic, președintele parlamentului moldovean Andrian Candu a transmis un mesaj de condoleanțe. Comisia de anchete de la Moscova a anunțat luni că avionul de tip Antonov-148 care zbura duminică de la Moscova spre orașul Orsk, din apropiere de granița cu Kazahstanul, era intact în momentul când a lovit solul, și a explodat după impact. Oficialitățile ruse au dat de înțeles că nu cred în ipoteza unui atentat terorist, dar spun că iau în considerare toate teoriiile posibile. Toți cei 71 de pasageri și membri ai echipajului au fost uciși în accidentul aviatic de duminică.

Apropiați ai liderului opoziției ucrainene Mihail Saakașvili spun că acesta a fost reținut luni la Kiev de către „răpitori necunoscuți”, și e posibil să fi fost deportat din Ucraina. O știre de ultimă oră spune că potrivit serviciului ucrainean de grăniceri fostul lider georgian a fost deportat „în țara de unde a venit”, ceea ce dă de înțeles că ar putea fi vorba de Polonia, țara de unde Saakașvili a trecut ilegal granița în Ucraina în luna septembrie 2017. Unul din aliații lui Saakașvili, David Sakvarelidze, a scris pe Facebook că fostul lider al Georgiei a fost reținut într-un restaurant georgian din apropierea sediului partidului său Noile Forțe din capitala Ucraineană. Potrivit unei alte postări pe Facebook, de data asta pe contul lui Saakașvili, acesta a fost luat pe sus de persoane mascate care erau în trei dube Volkswagen albe. Incidentul a avut loc la o săptămână după ce o judecătorie de la Kiev a respins un apel al lui Saakașvili în care acesta cerea protecție împotriva unei posibile deportări. Serviciul Federal de Securitate a declarat Europei Libere că nu l-a reținut pe Saakașvili, iar Reuters citează surse ale poliției ucrainene cu declarația că nu are nici un amestec în acest incident.