Agenția Națională pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA) a ridicat astăzi de pe rafturile unor magazine produse lactate ce conţin uleiuri vegetale şi a aplicat mai multe amenzi. Acțiunea a venit după un studiu comentat pe larg în presă și pe rețele sociale a arătat că mai multe produse etichetate drept lactate în R. Moldova conțin mai ales grăsimi vegetale. Directorul ANSA, Gheorghe Gaberi, a spus joi Europei Libere că raidul prin magazine „nu a fost pentru presă” și că agenția sa monitorizează permanent fenomenul. Gaberi a mai spus că marți 20 februarie ANSA îi va convoca la sediul său pe producătorii autohtoni de lactate pentru a discuta probleme legate de calitatea produselor comercializate.

Chișinăul și Tiraspolul au semnat o înțelegere de cooperare în controlul veterinar și fitosanitar, iar săptămâna viitoare vor discuta adâncirea colaborării în domeniul transporturilor, informează IPN. „Decizia protocolară” a fost semnată joi de reprezentanții politici ai părților, vicepremierul pentru reintegrare Cristina Lesnic și Vitali Ignatiev. La o conferință de presă, Lesnic a spus că din cele cinci chestiuni pe care Chișinăul și Tiraspolul s-au angajat să le rezolve în noiembrie 2017 au fost tranșate până acum trei: redeschiderea podului Bâcioc-Gura-Bâcului, facilitarea activității școlilor cu predare în limba română din stânga Nistrului şi recunoașterea sau apostilarea diplomelor transnistrene. Săptămâna viitoare, pe 21 februarie, Cristina Lesnic va participa, alături de Vitali Igantiev, la ședința grupului de lucru în domeniul transportului, a mai informat IPN.

Începând de joi, 15 februarie, producătorul de vin din R. Moldova Purcari listează acțiuni la bursa din București, informează AP, într-o relatare despre reorientarea vinificatorului moldovean de pe piața rusă spre cele occidentale, în urma restricțiilor impuse de Moscova. Directorul executiv al firmei, Victor Bostan, este citat cu declarația că Vinăria Purcari a acumulat peste 50 de milioane de dolari vânzându-și 49% din acțiuni înaintea lansării de joi la bursa din capitala română. Tot AP scrie că embargourile rusești din 2006 și 2014 au costat compania cam 15 milioane de dolari. Înaintea lor, firma exporta în Rusia cam 80% din producție, dar între timp vinde mai ales în țări ca România, Polonia, Cehia, Slovacia și state asiatice. Pachetul majoritar de acțiuni la Purcari este deținut de Victor Bostan împreună cu firmele Horizon Capital și International Finance Corporation.

Ministerul rus de externe a spus că este posibil ca cinci ruși să fi murit în Siria într-un bombardament al coaliției conduse de Statele Unite, dar a insistat că nu este vorba de militari ruși. „În baza informațiilor preliminare… este posibil să fi murit cinci oameni”, a spus la un briefing joi la Moscova purtătoarea de cuvânt Maria Zaharova, adăugând că încă se mai cercetează dacă cei uciși în incidentul de la 7 februarie de lângă orașul Deir al-Zor erau într-adevăr cetățeni ruși. Surse apropiate colaboratorilor civili ai armatei ruse au spus că în bombardamentul respectiv au fost victime numeroase în rândul rușilor angajați de armata țării lor. Dar Zaharova a dezmințit joi categoric informațiile din presă că ar fi fost vorba de zeci sau chiar sute de morți ruși în Siria.

Miniștrii de externe din UE au exprimat păreri diferite despre data când ar urma să fie primiți noi membri din Balcanii de vest, relatează Reuters. La o reuniune ținută la Sofia, ministrul de externe din Ungaria a spus că Serbia și Muntenegrul trebuie să devină membre în 2022, nu în 2025, cum a sugerat recent, cu titlu orientativ, Comisia Europeană. Grăbirea procesului a fost cerută și de Austria, Polonia sau Italia. Dar alte state europene, ca Germania sau chiar fosta colegă de federație iugoslavă a țărilor candidate, Slovenia, au spus la Sofia că ambele state au nevoie de mai mult timp pentru a se pregăti așa cum trebuie. O părere similară a formulat și șeful diplomației franceze, Jean-Yves Le Drian, care a spus: „E clar că există niște condiții exigente (pentru aderare)”.

Guvernul R. Moldova nu va mai fi obligat prin lege să publice pe pagina sa de internet documente oficiale cum ar fi deciziile proprii sau ale altor instituții ale puterii, informează IPN. O schimbare legislativă în acest sens a fost votată joi în Parlament în două lecturi, după ce fusese prezentată de secretarul de stat de la ministerul justiției, Nicolae Eșanu. El a spus că publicarea unor asemenea documente nu are sens în absența unor motoare de căutare pe net eficiente. Eşanu a dat însă asigurări că scutirea executivului de obligația de a publica actele oficiale nu înseamnă că aceste acte nu vor fi publice. În continuare acestea vor fi publicate în Monitorul Oficial, singura sursă oficială, și pe platforma lex.justice.md, cu caracter informativ.

Furnizorii de internet din Federația Rusă au început să blocheze accesul la site-ul politicianului de opoziție Aleksei Navalnîi în urma unui ordin al agenției de reglementare în comunicații, se arată în știri și postări pe rețele, inclusiv ale lui Navalnîi. Mai devreme, Roskomnadzor îi spusese lui Navalnîi, ca și serviciilor YouTube și Instagram, că trebuie să elimine sau să blocheze accesul la o relatare despre o presupusă întâlnire între oligarhul Oleg Deripaska și vicepremierul rus Serghei Prihodko, un consilier cu vechi state de plată al președintelui Vladimir Putin. Un tribunal rusesc a decis că articolul trebuie înlăturat după ce Deripaska s-a plâns în instanță. Navalnîi a ignorat avertismentul Roskomnadzor.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a sugerat că suspectul într-o nouă ucidere în masă într-o școală americană avea probleme mintale. Miercuri, un fost elev de 19 ani a tras focuri cu o armă de asalt într-un liceu din Parkland, Florida, omorând 17 oameni.

Într-o postare pe Twitter, joi, Trump a scris că Nikolas Cruz era cunoscut ca „problematic” vecinilor. Președintele a îndemnat americanii să informeze totdeauna autoritățile când au cunoștință de asemenea oameni.

AP amintește că Donald Trump a pus și alte asemenea tragedii pe seama maladiilor mintale, ocolind mereu discuția despre ușurința cu care se pot procura arme de foc în Statele Unite. Trump a exprimat condoleanțe pe Twitter și a spus că a vorbit cu guvernatorul Floridei, dar nu a făcut vreo adresare către națiune.

Joi, liderul unei grupări din Florida care promovează supremația rasei albe a spus că Cruz ar fi avut legături cu organizația lui.

Adam Schiff, politicianul democrat cu funcția cea mai înaltă în Comitetul pentru informații al Camerei Reprezentanților din Statele Unite, a declarat miercuri că în comitetul din care face parte au fost văzute „o mulțime” de dovezi care ar arăta că ar fi avut loc întelegeri secrete între membri ai campaniei electorale a președintelui Donald Trump și oficialități ruse, dar care încă nu au fost date publicității. „Există o mulțime de informații care nu sunt publice pe care le-am adunat în timpul investigației, si cred, că o parte dintre aceste informații care nu sunt publice dovedesc ceva in legatura cu întelegeri secrete și cu chestiunea obstructionării”, a declarat politicianul democrat citat de publicația britanică The Guardian. Președintele Donald Trump a negat că ar fi existat vreo legatura între campania sa electorală si Rusia. Adam Schiff a vorbit și despre dovezile legate de posibile spălari de bani. Democratul a cerut Casei Albe, ca în urma declarațiilor făcute în fața Comitetului pentru informații din Senat de către toți șefii serviciilor speciale americane, care susțin că Rusia continuă să facă eforturi pentru a influența alegerile din acest an din Statele Unite, să dea ordine precise pentru a respinge „orice amestec străin, indiferent pe cine ar favoriza sau ar defavoriza”.

Organizatia de tineret din Arhanghelsk a grupului ecologist Aetas, a anunțat închiderea ieri a biroului local, după ce ministerul rus de justitie a obligat-o să se înregistreze ca „agent străin”. Organizatia este acuzată ca primește finanțare din partea Norvegiei pentru proiectele sale ecologice. Aetas a anunțat pe rețele de socializare că înregistrarea ca agent străin a organizației reprezinta un stigmat care i-a îndepărtat pe voluntarii cu care colabora organizația la Arhanghelsk, în acțiunile de reciclare a deșeurilor si de apărare a mediului. Anastasia Kochneva, care a condus cîndva organizația și care acum este însărcinată cu „lichidarea” ei, spune că voluntarilor le este teamă să mai colaboreze cu orice organizație considerată „agent străin” de către autoritățile ruse.

Rusia s-a aflat în spatele atacurilor cibernetice devastatoare împotriva sistemului bancar ucrainean, susține ministerul de externe al Marii Britanii. Potrivit acestuia, citat de presa britanică, experți britanici de la Centrul Național pentru Securitate Ciberbetică susțin că sunt aproape siguri că agenția rusa de Securitate GRU este răspunzătoare de atacurile din iunie 2017 asupra sistemului bancar ucrainean. Ministerul de externe britanic afirmă că atacul a fost bine camuflat în spatele unor atacuri întimplătoare ale unor hackeri, dar că, de fapt, a fost planuit ca un atac asupra statului ucrainean. Declarația a fost făcută de ministrul britanic raspunzator de securitatea cibernetică și decizia de a face publică aceasta acuzație este menită să arate că Marea Britanie nu va tolera atacuri cibernetice împotriva sa.

Mai multi copii ca niciodată – cel puțin 357 de milioane în intreaga lume – trăiesc în prezent în zone măcinate de conflicte armate, se arată într-un raport al organizației „Salvați copiii”, dat publicității astăzi. Altfel spus, unul din șase copii trăiește în prezent în astfel de zone periculoase. Astfel, acești copii devin victime ale exploziilor minelor terestre, sunt mutilați, sunt implicați ca soldați în conflicte, sunt expuși abuzurilor si violențelor de toate felurile și nu pot avea acces la asistență umanitară. Din 2010 încoace, susține raportul, numarul copiilor uciși și mutilați a crescut cu 300%, iar numarul copiilor care nu au acces la asistență umanitara a crescut cu peste 1.500%. Raportul a fost dat publicității înaintea Conferintei internaționale pentru securitate de la München, de la acest sfirsit de săptămînă. Cele mai periculoase zone ale lumii pentru copii sunt, potrivit raportului Siria, Afganistan si Somalia. In Orientul Mijlociu, 2 din 5 copii trăiesc în zone afectate de conflicte, iar in Africa, unul din 5. Numarul cel mai mare de copii afectați de conflicte militare este insă în Asia.

Numarul victimelor civile din Afganistan a scăzut, față de anul trecut, dar numarul victimelor datorate atacurilor aeriene este în creștere, se arată în raportul anual al agenției ONU pentru Drepturile Omului și al Misiunii de asistenta ONU din Afganistan. In 2017 10.453 de civili afgani au fost omoriți, față de 11.434 în 2016. Șeful misiunii de asistnță ONU pentru Afganistan, Tadamachi Yamamoto, este citat cu declarația că numai numarul victimelor nu poate exprima întreaga suferință pe care o îndură civilii afgani. El și-a exprimat și îngrijorarea fața de numarul mare al victimelor civile provocate de atacurile sinucigașe. Potrivit misiunii de asistența ONU pentru Afganistan in 2017, 295 de civili au fost omoriți în urma bombadamentelor in Afganistan, o creștere cu 7% fața de 2016.

Alimentele ultra procesate, fabricate cu ingrediente necunoscute în bucătaria casnică, ar putea să fie legate de răspindirea cancerului, potrivit unui studiu publicat in British Medical Journal si citat de presa internațională. Alimentele ultra procesate sunt pastele făinoase, semipreparatele, dulciurile si produsele care conțin lungi liste de aditivi si conservanți, cantități mari de coloranți și arome artificiale, ca si cantități mari de zahar, grăsimi și sare. Studiul, care a fost făcut de o echipă de cercetatori de la Sorbona, a analizat obiceiurile alimentare ale unui numar de 105.000 de adulți, care au notat pe o perioada de timp, peste 3 300 de alimente pe care le-au consumat. Cercetătorii au găsit că consumul de alimente ultra procesate crește cu 12% incidența cancerului, mai cu seama al cancerului de sîn. „Dacă cercetarea va fi confirmată și de alte populații, rezultatele acestea ar putea fi una din explicațiile pentru care incidența cancerului, a declarat principala autoare a studiului Mathilde Touvier, care avertizeaza însă că rezultele studiului, deși importante, trebuie să fie confirmate și de alte studii și trebuie să fie privite cu precauție, fiind doar un prim studiu in aceasta direcție. Pină acum studiile dovedisera că o dietă bazata pe alimente ultrapocesate era cauza obezității, dar nu și a cancerului.

Potrivit unui studiu făcut la solicitarea Institutului pentru Securitate Globala, GLOBSEC, în șapte țări central și est-europene, și care va fi prezentat la Conferinta de securitate internaționala de la München de la sfirsitul acestei săptămîni, Bulgaria este singura tară membra a Uniunii Europene a si a NATO, dintre cele sapte reprezentante ale Europei Centrale si de Est, în care, potrivit presei locale, populatia este împărțită aproape în mod egal în ce privește aceptarea democratiei liberale și regimului autocratic. Unul din trei bulgari intervievati crede în dezinformare și în teoria conspiratiei, iar 70% dintre bulgari îl plac pe presedintele rus Vladimir Putin, ceea ce, este o descoperire destul de ingrijoratoare pentru un stat membru NATO si UE", scriu autorii studiului.

37% dintre bulgarii chestionati ar avea incredere în deputati, pentru a lua decizii importante cu privire la guvernarea tarii, iar 47% cred ca pentru aceasta trebuie convocat un referendum. Aceasta este cea mai scazuta dorinta de participare directa dintre toti cei chestionati în cele sapte state. In Croatia, de exemplu, 72% dintre oameni vor ca prin sondaje sa se guverneze, si doar 24% cred ca asta trebuie sa faca deputatii.

Potrivit studiului, în Bulgaria si in România majoritatea oamenilor folosesc site-urile sociale pentru a se informa cu privire la politica externă. In România, potrivit studiului, aproape 21% din cei intervievați nu stiu ce sistem politic ar fi mai bun, 37% cred că acesta ar fi sistemul autocratic, iar 42% cred că este democratia liberală. O asemenea sustinere pentru conducerea unui lider autoritar, cu peste o treime dintre persoanele chestionate ,există și în Croatia și Cehia.

Satul Ordășei din raionul Călărași este o nouă localitate ce a semnat Declarația de Unire cu România, informează site-ul Oficial. Astfel, Ordășei este cea de-a 23-a localitate ce a votat simbolic pentru Unire. Potrivit sursei citate, printre localitățile ce au semnat Declarația sunt: Parcova (Edineț), Ulmu (Ialoveni), Bardar (Ialoveni), Ruseștii Noi (Ialoveni), Puhoi (Ialoveni), Văsieni (Ialoveni), Feștelița (Ștefan Vodă), Opaci (Căușeni), Gotești (Cantemir), Săseni (Călărași), Nișcani (Nișcani), Sărătenii Vechi (Călărași), Boghiceni (Hâncești), Codreanca (Strășeni), Floreni (Anenii Noi), Târșiței (Telenești), Măgurele (Ungheni), Răzeni (Ialoveni), Cucoara (Cahul), Băcioi (Chișinău), Meleșeni (Călărași), și acum Ordășei (Călărași).

Secretarul general al Alianței Nord Atlantice, Jens Stoltenberg, a declarat ieri, după reuniunea ministrilor apărării din țările NATO că nu poate comenta daca într-adevăr Rusia a desfășurat rachete Iskander în ernclava Kaliningrad. „Ceea ce noi am vazut este ceea ce au declarat (rușii) că vor face și ceea ce am văzut este că investesc în infrastructură și că își întăresc prezența militară în Kaliningrad, dar dacă au desfașurat acum rachete Iskander, este ceva ce nu pot comenta”, a spus Stoltenberg, care a cerut Rusiei să fie mai transparentă în legatură cu acest subiect. Secretarul general al NATO a salutat la conferința sa de presă și decizia Muntenegrului de a trimite trupe în cadrul misiunii KFOR din Kosovo.

Ministrul american al finanțelor, Steve Mnuchin, a declarat că va impune „în timpul cel mai scurt” noi sancțiuni împotriva rușilor bogați ca răspus la implicarea Moscovei în alegerile prezidențiale din 2016. Declarația a fost făcută într-o audiere în fața Comitetului pentru finanțe a Senatului american. Congresul american a votat cu o majoritate covîrșitoare în vară în favoarea unor noi sancțiuni împotriva regimului de la Moscova. Legea a fost semnată de președintele Donald Trump. In baza legii, trezoreria americana a anunțat o listă de 114 oficialități politice ruse de rang înalt și 96 de oligarhi supuși sancțiunilor. Ministerul finanțelor a fost criticat că nu a pus legea în vigoare mai repede. Pe 30 ianuarie Steven Mnuchin afirmase că noile sancțiuni sunt pregătite și că vor fi puse în aplicare „în urmatoarele cîteva luni, poate o lună”.

Un tribunal american l-a condamnat pe cetățeanul rus Vladimir Drinkman, în vârstă de 37 de ani, la 12 ani de închisoare pentru rolul jucat într-o schema de fraudă pe Internet, prin vînzarea a 160 de milioane de numere de cărți de credit. Valoarea pagubei este de sute de milioane de dolari. Drinkman a fost arestat in 2012 in Olanda și extrădat în Statele Unite în 2015. El s-a recunoscut vinovat. Impreună cu Drinkman, în același caz de frauda bancară prin internet tribunalul din New Jersey l-a judecat si pe un alt cetățean rus Dmitri Smilianets, care și-a ispășit deja pedeapsa pînă la proces. Și acesta și-a recunoscut vina. Potrivit Procuraturii, acuzații au folosit o serie întreaga de computere pentru a depozita și apoi pentru a vinde altora numerele de pe cartile de credit obținute prin furt. Ele erau vîndute, în funcție de țara care le-a emis – cu sume cuprinse între 10 și 50 $. Potrivit procurorilor rețele on line a 16 mari companii au fost infiltrate de acești hackeri.

Primarul Odesei, Hennadiy Truhanov, a fost arestat imediat ce a sosit de la Varșovia sub acuzația de deturnare de fonduri. Potrivit serviciului ucrainean al postului nostru de radio, Biroul Național Anticorupție din Ucraina l-a informat si pe el si pe adjunctul său că sunt suspectați într-un caz de deturnare de fonduri. Primarul, care nu a fost în țara timp de 50 de zile, a declarat că s-a întors din străinătate, tocmai pentru a putea fi investigat. Primarul a fost la Varșovia împreuna cu fostul guvernator al Odesei, Mikail Saakașvili, expulzat din Ucraina acum două zile.

Ambasadorul Statelor Unite la Chisinau, James Pettit a declarat într-un interviu cu postul de televiziune NTV Moldova că principala problemă și principalul obstacol în dezvoltarea de mai departe a Republicii Moldova este corupția. „Corupția este peste tot, nu doar în Guvern. Este în mediul de afaceri, la toate nivelurile”, a afirmat diplomatul american. Potrivit lui, este greu de schimbat mentalitatea populației, de aceea trebuie modificată structura instituțiilor în sine și trebuie create metode care împiedică corupția. James Pettit consideră că corupția a fost moștenită de la Uniunea Sovietică. Ambasadorul american a mai spus și că în ultimul an a văzut puține reforme în Republica Moldova și că guvernul a inventat diverse proiecte de legi care nu coincid în totalitate standardelor europene, cerințelor Fondului Monetar Internațional și Acordului de Asociere cu UE. În schimb, a văzut foarte multe succese la nivel de reforme în sectorul economic. În opinia sa există un potențial „enorm pentru dezvoltarea turismului” in Moldova, iar în acest an Statele Unite ale Americii vor acorda aproximativ 30 de milioane de dolari pentru diferite direcții de dezvoltare in Moldova. „Scopul principal al susținerii financiare este creșterea economică, care ar putea soluționa multe alte probleme cu care se confruntă Republica Moldova”.

Aflat în vizită la Chișinău, președintele Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Suma Chakrabarti, a îndemnat autoritățile moldovene să continue reformele, observând totodată că față de precedenta sa vizită în R. Moldova, în urmă cu patru ani, se văd unele progres: „cred că sectorul bancar din Moldova a fost capturat de câţiva şi nu a funcționat pentru oameni”, a spus președintele BERD.

Suma Chakrabarti a menţionat că procesul de restructurare al sectorului bancar din Moldova a început prin recenta tranziție de la Victoriabank, odată cu procurarea pachetului majoritar de către Banca românească Transilvania, care deţine acum împreună cu BERD pachetul de control, de peste 66%. Preşedintele BERD a salutat tranzacţia menţionând că pentru prima dată în ultimul deceniu o bancă străină a intrat pe piața Republicii Moldova. E un pas major pentru modernizarea întregului sector, a spus bancherul.

In România, procurorul-sef al DNA, Laura Codruta Kovesi, a catalogat atacurile sustinute lansate împotriva ei recent drept „un festival disperat al inculpatilor". Intr-o conferinta de presa sustinuta miercuri la sediul DNA, Kovesi a spus ca nu va demisiona, dar si ca nu va intra în politică și că nu comentează afirmatiile nereale ale inculpatilor făcute în presa din România împotriva sa.

Un individ inarmat a deschis focul, miercuri, intr-un liceu din statul american Florida, ucigand mai multe persoane si ranind alte zeci. Atacatorul a fost arestat de politie și a fost identificat drept Nikolas Cruz, de 19 ani, un fost elev al liceului, exmatriculat recent pe motive discuiplinare, a anuntat Seriful din Parkland intr-o declaratie de presa. Potrivit șerifului, 17 oameni au fost ucisi in atac. Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a transmis condoleanțe familiilor. Este al 18-lea atac cu arme într-o școală americană de la începutul acestui an, potrivit unui grup care militeaza pentru controlul armelor în Statele Unite.

Serbia trebuie să recunoască independența Kosovo, ca o condiție de a deveni membră a Uniunii Europene, a declarat ministrul german de externe Sigmar Gabriel, într-o conferință de presă comună cu premierul de la Priștina, Ramush Haradinai. Sigmar Gabriel a mai spus și că o altă condiție obligatorie este „domnia legii”. Kosovo și-a declarat independența de Serbia acum 10 ani și ea a fost recunoscută de peste 110 țări, dar nu și de Serbia si de cinci țări ale Uniunii Europene – Spania, România, Ciprul, Grecia si Slovacia. Autoritățile de la Belgrad, ca si Uniunea Europeană, vorbesc despre posibilitatea aderării Serbiei la Uniunea Europeana în anul 2025.