Un mare juriu federal din Statele Unite a pus sub acuzare 13 ruși și trei entități ruse pentru atacarea alegerilor prezidențiale americane din 2016. Rechizitoriul a fost stabilit de Biroul procurorului special Robert Mueller, care anchetează prezumtivul amestec rusesc în alegerile din 2016 și eventualele relații dintre apropiați ai președintelui Donald Trump și autorități ruse. Cei 13 sînt acuzați că au încălcat legislația americană, intervenind în alegerile americane și în procesele politice. Ei sînt acuzați de conspirație, de fraudă bancară, și de furt de identitate în formă agravată, și că au făcut toate acestea cu începere din 2014. Adjunctul ministrului american al justiției Rod Rosenstein e citat cu declarația că acțiunile celor puși sub acuzare au fost menite sa zădărnicească încrederea americanilor în procesul electoral democratic din Statele Unite.

Comisarul Uniunii Europene pentru politica vecinătații și extindere Johannes Hahn a declarat la reuniunea ministrilor de externe ai țărilor comunitare de la Sofia că este foarte încrezător în legatură cu progresele din disputa legată de numele Macedoniei și relațiile dintre Atena și Skopje pe această tema. Disputa durează din 1991, dup declararea independenței Macedoniei de Iugoslavia.

Curtea Supremă a Rusiei a respins cererea Kseniei Sobceak ca președintele rus Vladimir Putin să fie exclus din cursa pentru alegerile prezidențiale, pe care o adresase Comisiei Electorale Centrale de la Moscova. În cererea ei, Sobceak a spus că Putin a continuat să fie de facto președinte al Rusiei și în perioada 2008-2012, cînd funcția a fost deținută de Dmitri Medvedev. În opinia ei, Vladimir Putin ar fi deținut două mandate consecutive și nu ar mai putea candida și acum. Deși decizia instanței nu a fost o surpriză pentru Ksenia Sobceak, ea a anunțat că va face recurs. Sobceak, care e jurnalistă și vedetă de televiziune, spune că s-a înscris în lupta electorală pentru ca să le ofere rușilor posibilitatea unui vot de protest. Unii analiștii se întreabă însă dacă în spatele candidaturii ei nu se află cumva chiar Kremlinul, pentru a spori prezența la vot și pentru a-l ajuta pe Putin să aibă un mandat și mai impresionant pentru încă șase an.

Președintele Comisiei pentru afaceri europene din Bundestag-ul german Gunther Krichbaum i-a cerut președintelui Comisiei Europene Jean Claude Junker sa nu suspende aplicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) pentru România. Într-o scrisoare adresată lui Juncker, Krichbaum - cunoscut pentru pozițiile extrem de dure din trecut la adresa adversarilor justiției din Romnia - îi atrage atenția șefului Comisiei Europene că în cazul unor noi atacuri asupra independenței sistemului judiciar din România ar trebui să se ia în considerare inițierea procedurii de activare a articolului 7 din Tratatul Uniunii Eeuropene împotriva Bucureștiului, relatează Hotnews.ro.

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg spune că Rusia trebuie sa ia în considerare îngrijorările Alianței și ale Statelor Unite că Moscova încalcă tratatul de interzicere a rachetelor balisticem semnat în perioada Războiului Rece de Mihail Gorbaciov și Ronald Reagan, și deține rachete interzise prin acest tratat. „O lume în care Rusia, China și Coreea de Nord dețin arme nucleare, iar Alianța Nord Atlantică nu, nu este o lume mai sigură”, a spus secretarul general al NATO la conferința pe teme de securitate de la München. El a cerut Rusiei mai multă transparență.

Primarul general interimar al municipiului Chișinău Silvia Radu a salutat demisia lui Dorin Chirtoacă. „Interimatul acesta trebuie să fie doar pentru o perioadă scurtă, deoarece instituția Primăriei are nevoie de o conducere care să-i asigure stabilitatea. Pentru a fi eficienți, stabilitatea este vitală. Îmi voi face datoria în calitatea de primar general interimar până vor fi finalizate alegerile”, a scris Silvia Radu pe o rețea de socializare, informează agenția IPN. Primarul general al municipiului Chișinău Dorin Chirtoacă, care este suspendat din funcția, și-a anunțat demisia vineri, 16 februarie, în cadrul unei conferințe de presă. El a declarat că decizia este luată în semn de protest față de abuzurile care au loc împotriva orașului, dar şi împotriva sa. Dorin Chirtoacă a mai spus că, în condițiile în care își anunță demisia, alegerile în Chișinău urmează să se organizeze pe 20 mai și că este gata să candideze „alături de Igor Dodon, Vlad Plahotniuc sau oricine altcineva”.

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a depus la Curtea Constituțională cu sprijinul deputatului Grigore Cobzac o sesizare de neconstituționalitate a Hotărârii Guvernului cu privire la circumscripțiile uninominale. Potrivit formațiunii, decizia Executivului încalcă mai multe articole ale Codului electoral și ale Legii privind transparența în procesul decizional.PAS arată în sesizare că hotărârea Guvernului încalcă prevederea din Codul electoral referitor la numărul de alegători din circumscripțiile uninominale. „În doar câteva circumscripții se respectă regula privitoare la includerea în cadrul acestora a localităților dintr-o singură unitate administrativ-teritorială de nivelul al doilea, în timp ce, în marea majoritatea a cazurilor, ca regulă este luată excepția stabilită la art.80 alin.(4) lit.d) din Codul electoral și constituite circumscripții care încorporează localități din două, trei sau patru unități administrativ-teritoriale de nivelul al doilea”, susține PAS. Partidul consideră și că Guvernul a adoptat harta circumscripțiilor electorale fără a organiza consultări publice și fără a se expune asupra recomandărilor primite din partea societății civile.

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) spune că a luat măsuri de prevenire a comercializării produselor lactate care nu respectă standardele de producție, informează „Ziarul de Gardă”. În urma testelor s-au depistat prezența de grăsimi vegetale la următoarele tipuri de produse de la SA JLC: brânză proaspătă de vaci de 5 procente – 21,75 % (grăsimi vegetale) și brânză proaspătă de vaci de 2 procente -14,93% (grăsimi vegetale). În laptele concentrat fiert cu zahăr „IRISCA” importat din Ucraina s-au depistat 93,77% de grăsimi vegetale, pe când prezența acestora în produsul respectiv este inadmisibilă. În produsele lactate de la SA INCOMLAC în untul „Crestianscoe” conținutul de grăsimi vegetale constituie 15,54%, în brânzică glazurată cu umplutură de lapte concentrat fiert – 60,81%, în brânzică dulce Mic Vis cu caise – 34,18%, iar în brânzică glazurată cu aromă de vanilie conținutul de grăsimi vegetale este de 77,51%. Printr-o dispoziție emisă de ANSA, operatorii menționați au fost avertizați privind retragerea imediată a produselor neconforme din rețeaua comercială”, anunță reprezentanții ANSA printr-un comunicat de presă, citat de „Ziarul de Gardă”.

Președintele Conferinței Internaționale pe teme de Securitate de la München Wolfgang Ischingler a declarat că această conferință anuală a liderilor lumii se desfășoară într-un moment în care lumea s-a apropiat prea mult de „un conflict major intre state”. Declarația a fost făcută la deschiderea conferinței care va dura timp de 3 zile, pînă duminică. În discursul său, Ischingler a vorbit despre progresele ce au fost făcute la nivel global în combaterea sărăciei și a bolilor, adăugînd însă „avem prea multe crize nerezolvate, instabilitate si conflicte”. În opinia lui Wolfgang Ischingler, ordinea lumii, așa cum a fost ea după cel de-al doilea război mondial, riscă să se destrame. Premierul Moldovei și ministrul moldovean de externe se află și ei la conferința de la München, unde vor lua parte sâmbătă la o discutie intitulată „Înăuntru sau în afară? Țările aflate între Rusia și Europa”, la care sînt invitați și presedintele Armeniei Serj Sarkisian și președintele Comisiei de afaceri externe a Consiliului Federației Konstantin Kosaciov. Vineri s-au adresat conferinței secretarul general al NATO Antonio Guterres și președintele Ucrainei Petro Poroșenko. La conferință sînt prezenți ministrul american al apărării Jim Mattis, consilierul pe probleme de securitate națională aș președintelui american Donal Trump HR Mc Master, directorul general al CIA Mike Pompeo, directorul comunității de informații americane Dan Coats, președintele Comisiei Europene Jean Claude Junker, ministrul rus de externe Serghei Lavrov și secretarul general al NATO Jens Stoltenberg.

O instanță superioară din peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014, l-a condamnat pe ucraineanul Andrwi Zahtei la 6 ani și jumătate de închisoare, sub acuzația că ar fi pus la cale planuri de saborare a autorităților, port ilegal de arme, fals și de cumpărarea ilegală a unor documente oficiale. Kievul consideră toate acuzatiile drept nefondate. Zakhtei a fost arestat în august 2017 împreună cu un alt ucrainean Yevhen Panov, sub acuzația de organizare a unui grup de de sabotori care să declanțeze atacuri teroriste în peninsulă. Zkhtei s-a declarat vinovat și nu a avut un avocat în timpul procesului. Panov va fi judecat separat.

Ambasadoarea Statelor Unite la ONU Nikki Haley a declarat că a venit vremea pentru Consiliul de Securitate să acționeze în privința Iranului, după ce un raport al organizației mondiale a ajuns la concluzia că regimul de la Teheran a încălcat embargoul de arme impus de ONU, furnizînd armament rebelilor Huthi, din Yemen. „Comunitatea internațională nu poate lăsa să continue aceste încălcări ale bargoului em a spus emisara Washingtonului. Consiliul de securitate ONU ar urma sa discute chestiunea saptamina viitoare. Iranul neaga că ar furniza arme rebelilor Huthi din Yemen.

Departamentul de stat american a cerut autorităților iraniene să elibereze mai mulți opozanți iranieni aflați de șapte ani în arest la domiciliu. E vorba de doi fosti candidați la alegerile prezidențiale iraniene din 2009, Mehdi Karrubi și Mir Hossein Musavi, de soția lui Musavi și de apărătoarea dreptrilor omului Zahra Rahnavard. Într-o declarație a diplomației emericane se spune că reținerea acestor persoane în arest la domiciu încalcă obligațiile internaționale asumate de regimul de la Teheran. Luna trecută, Karrubi l-a criticat pe liderul spiritual suorem al Iranului Ayatolahul Ali Hamenei pentru că a dat vina pe puteri străine pentru protestelele recente de stradă, fără a-și asuma răspunderea pentru situația creată de politicile aplicate în Iran din ultimii 30 de ani. Karrubi, care e cleric șiitla fel ca Hamenei, a spus declarat că protestele din multe localități iraniene se datorează nedreptăților, corupției, discriminărilor și economiei precare a țării.

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a anunțat că așteaptă să se întîlneasca ministrul rus de externe Serghei Lavrov la Conferința Internațională pe teme de Securitate de la München, spunînd că „dialogul este extrem de important, mai cu seama cînd tensiunile sunt atît de ridicate”. Stoltenberg a spus că va discuta despre modalitățile în care Consiliul NATO Rusia poate continua să fie o platformă de dialog între alianța militară vestică și autoritățile ruse. Din cauza tensiunilor provocate de amestecul rusesc în Ucraina și Siria, ultimul consliu NATO-Rusia a avut loc în luna octombrie la nivel de ambasadori si nu de lideri politici. Secretarul general al NATO a amai vorbit în ultima zi a reuniunii miniștrilor apărării din NATO de la Bruxelles și despre ajutorul pe care Alianța Nord-Atlantică e dispusă să-l acorde guvernului irakian pentru instruirea trupelor sale.

Autoritățile ruse spun că orice noi sancțiuni care ar urma să fie impuse Rusiei de către Statele Unite vor avea un efect mic asupra populației sau economiei ruse. Ministrul american al finanțelor Steve Mnichin a afirmat recentă vor fi impuse noi sancțiuni împotriva unor oligarhi, oficialități și entități ruse, ca ripostă la amestecul Rusiei în alegerile prezidențiale americane din 2016. Congresul american a votat în mod covîrșitor în vară pentru aceasta nouă serie de sancțiuni, aprobate și de președintele american Donald Trump. Ministerul american al finanțelor a dat luna trecută publicității lista cu cei 114 politicieni ruși și 96 de oligarhi supuși noilor sancțiuni.

Lituania sărbătorește astăzi împlinirea unui secol de când și-a recâștigat independența spre sfîrșitul primului război mondial. În luări de cuvânt la festivitățile de la Vilnius și din alte localități, oficialii țării baltice membră în NATO și UE, dar și partenerii lor occidentali, au subliniat că țara se află acum într-o conjunctură mai favorabilă ca oricând, deși unele îngrijorări persistă. La ceremoniile de astăzi de la Vilnius au sosit președinții din Germania, Polonia, Finlanda și Ucraina, prințesa de coroană suedeză Victoria și oficialități ale UE.

Primarul suspendat al capitalei, Dorin Chirtoacă, și-a anunțat demisia. Potrivit presei de la Chișinău, politicianul liberal anchetat sub bănuieli de corupție a spus la o întâlnire cu presa că demisionând facilitează ținerea de alegeri anticipate locale în capitală la 20 mai. „Cetăţenii Chişinăului vor un primar ales. Nu am cum să revin la pentru că sunt legat la mâini şi picioare de către guvernare”, a spus Chirtoacă, pe care procurorii îl acuză de abuz de putere în cazul proiectului parcărilor cu plată din capitală. Chirtoacă respinge acuzațiile și se consideră victima răzbunării politice a liderului PD, Vlad Plahotniuc. Anunțul lui Chirtoacă vine la puține zile după ce și-a dat demisia din postul de primar al orașului Bălți Renato Usatii, politician dat în urmărire de autoritățile din R. Moldova și aflat de mai mult timp în F. Rusă.

Inspectoratul Național de Patrulare (INP) va controla începând de astăzi dacă mașinile personale sunt echipate cu pneuri „corespunzătoare sezonului”, transmite Moldpres. Șoferii care pornesc la drum fără pneuri de iarnă pot fi amendați cu 150-300 de lei, a spus ofițerul de presă al INP, Natalia Golovco. Potrivit Regulamentului Circulației Rutiere, șoferii sunt obligați să echipeze automobilele cu pneuri de iarnă când în traseul este acoperit cu zăpadă, ghețuș sau polei. În ultimele 24 de ore, pe teritoriul țării au avut loc 10 accidente rutiere, dintre care șapte tamponări ale persoanelor în afara trecerilor de pietoni. În urma accidentelor, o persoană a decedat, amintește MOLDPRES.

Uniunea Europeană și-a exprimat încrederea că Macedonia își va rezolva lunga dispută pe tema numelui cu Grecia înaintea lunii iulie, a declarat un oficial de rang înalt vineri. Atena are obiecții împotriva denumirii „Macedonia”, spunând că este identică cu a unei provincii grecești și ar ascunde pretenții teritoriale din partea fostei republici iugoslave. Întrebat la Sofia dacă crede că sunt șanse de rezolvare rapidă a disputei, comisarul pentru relații de bună vecinătate și extindere Johannes Hahn a spus că este „foarte încrezător” că soluția va veni în cursul președinției bulgare a UE, care se încheie la sfârșitul lunii iunie.

Turcia și Statele Unite au decis să pună la punct „mecanisme” pentru normalizarea relațiilor bilaterale, a spus vineri ministrul de externe turc Mevlut Cavusoglu, după săptămâni de escaladare a retoricii anti-americane de la Ankara – informează Reuters. Vorbind la Ankara la o conferință de presă comună cu secretarul de stat american Rex Tillerson, Cavusoglu a spus că Turcia și Statele Unite vor mai ține o întâlnire la nivel înalt până la jumătatea lunii viitoare. Rex Tillerson s-a întâlnit la Ankara și cu președintele Tayyip Erdogan joi seară și a declarat apoi că întâlnirea a fost „productivă și deschisă”. Turcia a acuzat mereu Washingtonul că l-ar proteja pe un cleric turc exilat, acuzat de Ankara că ar fi pus la cale puciul militar eșuat din 2016.

Premierul Pavel Filip și ministrul de externe Tudor Ulianovschi participă de astăzi până duminică la conferința anuală pe teme de securitate de la München. Aparatul de presă al guvernului a spus că în marginea reuniunii la care vor fi prezenți mulți șefi de stat și de guvern, liderii de la Chișinău vor avea întrevederi bilaterale cu omologi din alte țări și din landul german care găzduiește conferința, Bavaria. Ministrul de externe Tudor Ulianovschi urmează să se întâlnească printre alții cu omologul său din Rusia, Serghei Lavrov. După reuniune șeful diplomației moldovene va participa la un forum de afaceri moldo-german și la inaugurarea Consulatului

Emisarul UE la Chișinău a spus că autoritățile locale din R. Moldova sunt supuse presiunilor politice și că avertizat împotriva intensificării acestor practici înaintea alegerilor parlamentare. Într-o emisiune la ProTV Chișinău, Peter Michalko a spus că unor primari și consilieri locali „li se deschid dosare” sau sunt amenințați că vor fi dați afară din slujbe dacă nu vor să sprijine anumite forțe politice. Michalko a amintit că acordarea asistenței financiare europene pentru R. Moldova depinde și de respectul pentru drepturile omului și pentru libertățile fundamentale. „Este foarte important în acest an electoral să fie respectate standardele democrației”, a mai spus șeful delegației UE.

Începând de joi, 15 februarie, producătorul de vin din R. Moldova Purcari listează acțiuni la bursa din București, informează AP într-o relatare despre reorientarea vinificatorului moldovean de pe piața rusă spre cele occidentale, în urma restricțiilor impuse de Moscova. Directorul executiv al firmei, Victor Bostan, este citat cu declarația că Vinăria Purcari a obținut peste 50 de milioane de dolari vânzându-și 49% din acțiuni înaintea lansării de joi la bursa din capitala română. Tot AP scrie că embargourile rusești din 2006 și 2014 au costat compania cam 15 milioane de dolari. Înaintea lor, firma exporta în Rusia cam 80% din producție, dar între timp vinde mai ales în țări ca România, Polonia, Cehia, Slovacia, Statele Unite, Canada și pe piețele din Asia.

Președintele României, Klaus Iohannis, a luat apărarea șefei DNA, Laura Codruța Kovesi, spunând că politicieni condamnați pentru corupție încearcă să obstrucționeze activitatea procurorilor: „Nişte penali fac o încercare să discrediteze DNA și conducerea ei”, a spus Iohannis. Fostul deputat Vlad Cosma a susținut săptămâna aceasta că patru procurori i-ar fi cerut să prezinte dovezi plăsmuite și să facă un denunț fals, șantajându-l cu amenințări la adresa familiei. Șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, a respins acuzațiile și a spus că de fapt Vlad Cosma încercase să „intimideze” procurorii dând presei înregistrări contrafăcute. Ministrul justiției, Tudorel Toader, care a revenit înainte de vreme în țară dintr-o călătorie în Japonia din cauza crizei, a spus că va prezenta un raport în Parlament săptămâna viitoare.

La Sofia în Bulgaria continuă vineri reuniunea de două zile a miniștrilor de externe din UE. Astăzi li se va alătura colegul lor din Turcia, Mehmet Cavusoglu. Ieri, țările reprezentate au exprimat păreri diferite despre data când ar urma să fie primiți noi membri din Balcanii de vest. Ministrul de externe din Ungaria a spus că Serbia și Muntenegrul trebuie să devină membre în 2022, nu în 2025, cum a sugerat recent, cu titlu orientativ, Comisia Europene. Grăbirea procesului a fost cerută și de Austria, Polonia sau Italia. Dar alte state europene, ca Germania sau chiar fosta colegă de federație iugoslavă a țărilor candidate, Slovenia, au spus la Sofia că ambele state au nevoie de mai mult timp pentru a se pregăti așa cum trebuie.

Peste o mie de oameni au aprins lumânări aseară la școala din Florida unde un fost elev de 19 a omorât cu o armă de asalt 17 oameni. Unii participanți la adunarea de la Parkland au cerut măsuri de reducere a accesului populației la arme de foc. Suspectul Nikolas Cruz, care și-a cumpărat arma în mod legal, a recunoscut ieri în instanță că este autorul masacrului, fără să-și explice motivele. Într-o adresare către națiune, președintele Statelor Unite, Donald Trump, a spus că siguranța în școlile americane va fi „prioritate de vârf” pentru administrația sa. Trump și alți oficiali de rang înalt de la Casa Albă au părut înclinați să dea vina pe boala mintală de care ar fi suferit suspectul, nu pe ușurința procurării armelor.