Prim-ministrul Republicii Moldova, Pavel Filip, a avut astăzi o întrevedere cu prim-ministrul Georgiei, Giorgi Kvirikashvili, în marja Conferinţei de Securitate de la Munchen.

Oficialii au discutat oportunitățile de intensificare a dialogului bilateral, inclusiv în cadrul organizațiilor internaționale, transmite Moldpres cu referire la Direcţia comunicare şi protocol a Guvernului.

Părțile au apreciat buna cooperare dintre state pe segmentul integrării europene, remarcând că Republica Moldova și Georgia au obiective comune în relația cu UE. Subiecte similare s-au discutat și la întrevederea dintre ministrul moldovean de extreme, Tudor Ulianovschi, cu omologul său de la Tbilisi, Mikheil Janelidze.

Consilierul pe probleme de securitate națională al președintelui Donald Trump, generalul H.R.McMaster s-a adresat conferinței pentru securitate de la Munchen, imediat după ministrul rus de externe Serghei Lavrov. Din capul locului, McMaster a precizat că dovezile aduse de FBI în legătură cu amestecul Rusiei în alegerile prezidențiale din 2016 sunt „incontestabile”.

McMaster a vorbit și despre Siria și în Coreea de Nord. În opinia Washingtonului, relatări publice și fotografii din Siria „arată limpede că regimul președintelui Bashar Al Assad continuă să folosească arme chimice” și că a venit vremea pentru ca „toate națiunile lumii să tragă la răspundere regimul sirian și pe sponsorii lui pentru acţiunile lor”.

Nu este limpede la ce dovezi publice a făcut referință generalul McMaster, care a făcut apel la liderii lumii să facă mai multe și în legătură cu evoluțiile din Coreea de Nord. „Trebuie să facem presiuni asupra regimului lui Kim, folosind toate instrumentele pe care le avem la dispoziţie, ca să ne asigurăm că această dictatură crudă să nu mai poată să amenințe lumea cu cele mai distrugătoare arme de pe pământ”.

Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE), Tudor Ulianovschi, a avut astăzi o întrevedere cu omologul său din Federația Rusă, Serghei Lavrov. Întrevederea a avut loc în cadrul Conferinței de securitate de la Munchen.

Potrivit unui comunicat de presă al MAEIE, citat de site-urile de știri moldovenești, cei doi oficiali au vorbit despre starea actuală a relaţiilor dintre Moscova și Chişinău, „accentuând necesitatea îmbunătățirii dialogului politic, în vederea identificării unor soluții reciproc avantajoase pentru avansarea cooperării în domenii prioritare”.

Printre subiectele discutate a fost și situația în regiunea transnistreană.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a spus că nu are nici o reacție față de punerea sub acuzare a 13 cetățeni ruși și trei companii ruse pentru amestecul în alegerile prezidențiale americane din 2016.

El a răspuns întrebării puse de jurnalistul britanic Eduard Lucas, expert pentru Rusia și spațiul post-sovietic. „Nu am nici o reacție la punerea sub acuzare, căci nu o pot spune în limbaj diplomatic”, a spus Lavrov, continuând: „până nu vom avea fapte, aceste acuzaţii nu sunt decât vorbe goale”.

În discursul său de la Conferința de Securitate de la Munchen, Lavrov a înșirat o serie întreagă de acuzații la adresa Occidentului, printre care, ceea ce Moscova susține că ar fi fost o „lovitură de stat” în Ucraina, pusă la cale de Uniunea Europeană împotriva preşedintelui pro-rus Victor Ianukovici, din 2014. În discursul său, Lavrov a respins ideea că Rusia ar reprezenta „o amenințare globală”, drept, citam, „un mit”.

Embed Răspândește

Выпуск видеоновостей Радио Свобода

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:05:00 0:00

Link direct

• 270p | 14,1MB
• 360p | 20,5MB
• 720p | 43,8MB
• 1080p | 92,6MB

Sigmar Gabriel, ministrul german de Externe, a declarat astăzi, in cadrul Conferinţei de Securitate de la Munchen, că Germani ar fi de acord cu reducerea sancţiunilor impuse Rusiei, dacă în estul Ucrainei va fi implementat un acord de încetare a focului cu sprijinul ONU.

Conflictul militar din regiunile Doneţk şi Lugansk, între forţele Kievului şi separatiştii sprijiniți de Rusia, a izbucnit în 2014 şi s-a soldat până în prezent cu peste 10.000 de morţi.

Europeană şi Statele Unite susţin că Moscova oferă sprijin militar separatiştilor și au impus o lungă serie de sancțiuni unor înalți funcționari ruși și multor entități economice.

Sigmar Gabriel a apărat, de asemenea, planurile pentru gazoductul Nord Stream 2, care ar lega Germania și Rusia pe sub Marea Baltică, un proiect respins total de Polonia, Ucraina și țările baltice, deoarece ar agrava dependența Europei de gazul rusesc și ar face ca Ucraina să piardă taxele de tranzit pentru gaz.

El a spus că Germania intenționează să asigure continuarea utilizării conductei de tranzit existente prin Ucraina și crede că Rusia este deschisă acestei variante.

Statele Unite, luna trecută, au declarat că privesc Nord Stream 2 ca pe o amenințare la adresa securității energetice a Europei.

Prim-ministrul Pavel Filip a avut, astăzi, o întrevedere cu Johannes Hahn, comisarul UE pentru politica de vecinătate și negocieri de extindere, în marja Conferinţei de securitate de la Munchen, relatează Moldpres, citând Direcţia comunicare şi protocol a Guvernului.

Oficialii au discutat despre acțiunile Republicii Moldova în vederea realizării agendei de reforme, inclusiv prin prisma îndeplinirii condiţionalităţilor aferente acordării asistenţei macrofinanciare din partea Uniunii Europene.

Premierul Pavel Filip a evocat hotărârea autorităţilor de a pune în practică înțelegerile acordului de Asociere cu Uniunea, promițând să urgenteze acțiunea, chiar dacă în Moldova este un an electoral.

Potrivit sursei citate, Johannes Hahn a vorbit despre progresele obţinute de Moldova și a repetat sprijinul UE pentru realizarea Acordului de Asociere semnat cu Republica Moldova.

Premierul Filip participă în această după amiază, la ora 18.30 ora Chişinăului, la o masa rotunda intitulată „Înăuntru sau Înafara? Țările aflate între Rusia și Europa”, masă rotundă ce va fi moderată de Ian Bremmer, președintele și fondatorul grupului „EuroAsia”, de la New York, și la care mai participă președintele Armeniei, Serj Sarkisian, comisarul Hahn și Konstantin Kosaciov, președintele comitetului pentru afaceri externe al Consiliului Federaţiei de la Moscova.

De joi, 15 februarie, a fost lansată campania „O carte pentru educația ta” cu genericul „Donează o carte, investește în viitor”, care își propune să vină în sprijinul elevilor și altor copii din stânga Nistrului. Campania va dura până la sfârșitul lunii martie. Cărțile pot fi donate celor opt școli moldoveneşti care studiază în grafie latină din regiunea transnistreană, prin intermediul Biroului politici de reintegrare al Cancelariei de Stat, care se află în incinta Casei Guvernului, informează site-ul Deschide.md.

Marea Britanie și UE ar trebui să semneze un nou tratat de securitate, lăsând deoparte divergențele ideologice care ar putea să blocheze cooperarea în acest domeniu după Brexit, a declarat astăzi premierul Theresa May.

„Principalele aspecte ale viitorului nostru parteneriat în acest domeniu vor fi deja funcționale începând din 2019”, a insistat premierul britanic în cadrul Conferinței de Securitate de la Munchen.

Ea a cerut partenerilor săi din Uniunea Europeană să renunțe la „piedicile instituționale rigide” care ar sta în calea unui parteneriat de securitate post-Brexit și a avertizat că vor exista „consecințe dăunătoare pentru lumea reală” dacă nu se ajunge la un acord.

Potrivit lui May, Regatul Unit va respecta rolul Curții Europene de Justiție (CEJ) în ceea ce privește anumite agenții de securitate, dar nu va fi supus jurisdicției sale.

La rândul său, șeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat astăzi că Marea Britanie și UE ar trebui să rezolve problemele legate de comerț separat de discuțiile privind un pact de securitate cu Regatul Unit.

„Avem nevoie de o alianță de securitate între Marea Britanie și UE, dar nu putem amesteca aceasta cu alte chestiuni legate de Brexit”, a declarat Juncker la Conferința anuală de securitate de la München.

„Nu aș vrea să pun considerațiile de securitate și cele privind politica comercială într-o singură pălărie. Înțeleg de ce unii ar dori să facă acest lucru, dar noi nu vrem asta”, a spus Juncker.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat la o masa rotunda în cadrul conferinței internaționale pentru securitate de la Munchen că nu prea au fost înregistrate progrese în legătură cu organizarea unei misiuni ONU de apărare a păcii pentru estul Ucrainei. Ucraina și Occidentul se tem că desfășurarea acestei misiuni pe linia de demarcație între forțele separatiste și cele ale guvernului de la Kiev va consolida controlul Moscovei asupra teritoriilor separatiste și va permite accesul în Ucraina al luptătorilor ruși și armelor. Kievul și Occidentul doresc amplasarea acestei misiuni la graniţa legală între Rusia și Ucraina.

Primărița generală al municipiului București, Gabriela Firea, va face o vizită oficială la Chișinău, pe 6 martie.

Anunțul a fost făcut de primarul general interimar al municipiului Chișinău, Silvia Radu, în cadrul emisiunii „Important” de la postul de televiziune TVC 21, informează agenția IPN.

Pe 14 februarie, cele doua primărițe au semnat un program de colaborare între municipiile Chișinău și București, împărțit pe trei domenii: cultură, educație și sănătate.

Un cutremur cu magnitudinea de 7,2 a avut loc vineri în Mexic. Aproape un milion de case au rămas fără curent în capitala Mexicului și în sud, și cel puţin 50 de case au suferit daune în statul Oaxaca. Singurele morți raportate au fost cele din urma prăbușirii unui elicopter cu ajutorul căruia ministrul de interne făcea estimarea distrugerilor împreună cu guvernatorul statului afectat. În accident şi-au pierdut viaţa cel puțin două persoane aflate la sol. Potrivit agenției Reuters, alarma de cutremur a sunat cu 72 de secunde înainte ca pământul să înceapă să se mişte, astfel încât rezidenții au avut timp să iasă în stradă.

Kosovo își aniversează astăzi 10 ani de independență de Serbia. Kosovo și-a declarat independența la nouă ani după campania de aviație NATO împotriva Serbiei de 78 de zile, care a pus capăt acțiunilor sârbilor de purificare etnică a albanezilor din Kosovo. Secretarul de stat american Rex Tillerson a felicitat autoritățile de la Pristina și a lăudat, ceea ce el a numit „eforturile de a edifica o țară stabilă, democratică” și „în care sa fie respectată domnia legii”. 116 țări au recunoscut independența Kosovo, dar printre ele nu se numără Serbia și cinci țări ale Uniunii Europene – Spania, România, Slovacia, Ciprul și Grecia. Ieri, preşedintele Serbiei, Aleksandr Vucici, a declarat agenției Reuters că orice decizie legată de recunoașterea Kosovo trebuie să fie luată după consultarea electoratului sârb. Vucici a mai spus și că sârbii nu vor recunoaște independenţa Kosovo în schimbul aderării la Uniunea Europeană, așa cum sugerase recent ministrul german de externe Sigmar Gabriel.

Punerea sub acuzare a 13 cetățeni ruși a 3 companii ruse de către procurorul special Robert Mueller, pentru că s-au implicat în alegerile prezidențiale din Statele Unite din 2016, scoate la iveala o serie de detalii necunoscute în legătură cu modalitățile în care Moscova încearcă să dezbine societatea americana și să distrugă încrederea electoratului american în sistemul electoral democrat. „Știam că rușii s-au amestecat în alegeri, dar detaliile făcute publice prin actul de acuzare demonstrează un atac sinistru și sistematic împotriva sistemului nostru politic”, a spus republicanul Paul Ryan, președintele camerei Reprezentanților din Congresul american, continuând: „a fost o conspirație menită să distrugă însăși democrația”, a adăugat el.

Președintele Comitetului pentru Afaceri Externe al Camerei Reprezentanţilor, republicanul Ed Royce a spus la rândul său că „Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a folosit un întreg arsenal de troli, dezinformare și propagandă pentru a pune în pericol democrațiile occidentale”.

Un purtător de cuvânt al fostei candidate democrate la alegerile din 2016 Hillary Clinton a declarat că actul de acuzare împotriva rușilor arată ceea ce „noi știam de mult”, iar senatorul democrat Bernie Sanders, a spus că „poporul american trebuie să își decidă soarta și nu Vladimir Putin sau oligarhii ruși. Este absolut obligatoriu ca investigația procurorului special Robert Mueller să meargă mai departe fără să fie împiedicată de președintele Trump sau de Congres”.

La Conferinţa internațională pe teme de securitate de la Munchen, în această după amiază, se va adresa conferinței Serghei Lavrov, iar imediat după el, va urma discursul generalului H.McMaster, consilierul pe probleme de securitate națională al președintelui Donald Trump.

Cele doua discursuri au loc după ce, ieri, procurorul special Rober Mueller a pus sub acuzare 13 cetățeni ruși și trei companii – printre care și celebra „fabrică de troli” De la Sankt Petersburg – pentru implicarea în alegerile prezidențiale americane din 2016. Președintele Donald Trump, care a vorbit mereu despre îmbunătăţirea relațiilor cu Rusia, a declarat ieri, după anunțul ministrului adjunct al justiţiei de la Washington, că americanii ar trebui să se unească în efortul de a zadarnici planurile „actorilor răi, precum Rusia”, care încearcă să provoace dezbinare în Statele Unite. Rusia neagă orice implicare.

Serghei Lavrov urma să se întâlnească cu secretarul general al NATO Jens Stoltenberg înainte de discursul său la conferință, planificat pentru ora 12.10, ora Munchenului – 13.10 ora Chişinăului.

Președintele Ucrainei Petro Poroșenko a avut un discurs acuzator la adresa Rusiei la Conferinţa Internațională pe teme de Securitate de la Munchen, conferință care a început ieri și care va lua sfârşit mâine. Poroșenko a acuzat Rusia că duce „un război hibrid” împotriva țării sale și a cerut Occidentului să întețească presiunile asupra Kremlinului pentru politica sa expansionistă împotriva Ucrainei.

Poroșenko a spus că „există o diferenţă șocantă între lumea Rusei și cea liberă” și că „orice atinge Rusia se transforma în ruină și decadență”. Declarațiile lui Poroșenko vin după ce s-a anunțat că a fost anulată ședinţa in formatul Normandia care ar fi urmat să discute evoluțiile din Ucraina. Din acest format Normandia de negocieri fac parte Rusia, Ucraina, Germania și Franța. A avut loc însă o întrevedere între șeful diplomației Kievului, Petro Klimkin și cel al Rusiei, Serghei Lavrov, care însă nu a dus la nici un rezultat în chestiunea desfășurării unei misiuni ONU de menținere a păcii în estul Ucrainei.

Astăzi, ministrul german de externe Sigmar Gabriel a declarat la conferință că desfășurarea unei misiuni ONU de menținere a păcii în Ucraina ar putea contribui la ridicarea „pas cu pas” a sancțiunilor împotriva Rusiei și că „nu este realist” să se insiste pe solicitarea ca Rusia să respecte acordurile de Minsk din 2014 și 2015 pentru ridicarea sancțiunilor internaționale impuse regimului Vladimir Putin.

Un mare juriu federal din Statele Unite a pus sub acuzare 13 ruși și trei entități ruse pentru atacarea alegerilor prezidențiale americane din 2016. Rechizitoriul a fost stabilit de Biroul procurorului special Robert Mueller, care anchetează prezumtivul amestec rusesc în alegerile din 2016 și eventualele relații dintre apropiați ai președintelui Donald Trump și autorități ruse. Cei 13 sînt acuzați că au încălcat legislația americană, intervenind în alegerile americane și în procesele politice. Ei sînt acuzați de conspirație, de fraudă bancară, și de furt de identitate în formă agravată, și că au făcut toate acestea cu începere din 2014. Adjunctul ministrului american al justiției Rod Rosenstein e citat cu declarația că acțiunile celor puși sub acuzare au fost menite sa zădărnicească încrederea americanilor în procesul electoral democratic din Statele Unite.

Comisarul Uniunii Europene pentru politica vecinătații și extindere Johannes Hahn a declarat la reuniunea ministrilor de externe ai țărilor comunitare de la Sofia că este foarte încrezător în legatură cu progresele din disputa legată de numele Macedoniei și relațiile dintre Atena și Skopje pe această tema. Disputa durează din 1991, dup declararea independenței Macedoniei de Iugoslavia.

Curtea Supremă a Rusiei a respins cererea Kseniei Sobceak ca președintele rus Vladimir Putin să fie exclus din cursa pentru alegerile prezidențiale, pe care o adresase Comisiei Electorale Centrale de la Moscova. În cererea ei, Sobceak a spus că Putin a continuat să fie de facto președinte al Rusiei și în perioada 2008-2012, cînd funcția a fost deținută de Dmitri Medvedev. În opinia ei, Vladimir Putin ar fi deținut două mandate consecutive și nu ar mai putea candida și acum. Deși decizia instanței nu a fost o surpriză pentru Ksenia Sobceak, ea a anunțat că va face recurs. Sobceak, care e jurnalistă și vedetă de televiziune, spune că s-a înscris în lupta electorală pentru ca să le ofere rușilor posibilitatea unui vot de protest. Unii analiștii se întreabă însă dacă în spatele candidaturii ei nu se află cumva chiar Kremlinul, pentru a spori prezența la vot și pentru a-l ajuta pe Putin să aibă un mandat și mai impresionant pentru încă șase an.

Președintele Comisiei pentru afaceri europene din Bundestag-ul german Gunther Krichbaum i-a cerut președintelui Comisiei Europene Jean Claude Junker sa nu suspende aplicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) pentru România. Într-o scrisoare adresată lui Juncker, Krichbaum - cunoscut pentru pozițiile extrem de dure din trecut la adresa adversarilor justiției din Romnia - îi atrage atenția șefului Comisiei Europene că în cazul unor noi atacuri asupra independenței sistemului judiciar din România ar trebui să se ia în considerare inițierea procedurii de activare a articolului 7 din Tratatul Uniunii Eeuropene împotriva Bucureștiului, relatează Hotnews.ro.

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg spune că Rusia trebuie sa ia în considerare îngrijorările Alianței și ale Statelor Unite că Moscova încalcă tratatul de interzicere a rachetelor balisticem semnat în perioada Războiului Rece de Mihail Gorbaciov și Ronald Reagan, și deține rachete interzise prin acest tratat. „O lume în care Rusia, China și Coreea de Nord dețin arme nucleare, iar Alianța Nord Atlantică nu, nu este o lume mai sigură”, a spus secretarul general al NATO la conferința pe teme de securitate de la München. El a cerut Rusiei mai multă transparență.

Primarul general interimar al municipiului Chișinău Silvia Radu a salutat demisia lui Dorin Chirtoacă. „Interimatul acesta trebuie să fie doar pentru o perioadă scurtă, deoarece instituția Primăriei are nevoie de o conducere care să-i asigure stabilitatea. Pentru a fi eficienți, stabilitatea este vitală. Îmi voi face datoria în calitatea de primar general interimar până vor fi finalizate alegerile”, a scris Silvia Radu pe o rețea de socializare, informează agenția IPN. Primarul general al municipiului Chișinău Dorin Chirtoacă, care este suspendat din funcția, și-a anunțat demisia vineri, 16 februarie, în cadrul unei conferințe de presă. El a declarat că decizia este luată în semn de protest față de abuzurile care au loc împotriva orașului, dar şi împotriva sa. Dorin Chirtoacă a mai spus că, în condițiile în care își anunță demisia, alegerile în Chișinău urmează să se organizeze pe 20 mai și că este gata să candideze „alături de Igor Dodon, Vlad Plahotniuc sau oricine altcineva”.

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a depus la Curtea Constituțională cu sprijinul deputatului Grigore Cobzac o sesizare de neconstituționalitate a Hotărârii Guvernului cu privire la circumscripțiile uninominale. Potrivit formațiunii, decizia Executivului încalcă mai multe articole ale Codului electoral și ale Legii privind transparența în procesul decizional.PAS arată în sesizare că hotărârea Guvernului încalcă prevederea din Codul electoral referitor la numărul de alegători din circumscripțiile uninominale. „În doar câteva circumscripții se respectă regula privitoare la includerea în cadrul acestora a localităților dintr-o singură unitate administrativ-teritorială de nivelul al doilea, în timp ce, în marea majoritatea a cazurilor, ca regulă este luată excepția stabilită la art.80 alin.(4) lit.d) din Codul electoral și constituite circumscripții care încorporează localități din două, trei sau patru unități administrativ-teritoriale de nivelul al doilea”, susține PAS. Partidul consideră și că Guvernul a adoptat harta circumscripțiilor electorale fără a organiza consultări publice și fără a se expune asupra recomandărilor primite din partea societății civile.

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) spune că a luat măsuri de prevenire a comercializării produselor lactate care nu respectă standardele de producție, informează „Ziarul de Gardă”. În urma testelor s-au depistat prezența de grăsimi vegetale la următoarele tipuri de produse de la SA JLC: brânză proaspătă de vaci de 5 procente – 21,75 % (grăsimi vegetale) și brânză proaspătă de vaci de 2 procente -14,93% (grăsimi vegetale). În laptele concentrat fiert cu zahăr „IRISCA” importat din Ucraina s-au depistat 93,77% de grăsimi vegetale, pe când prezența acestora în produsul respectiv este inadmisibilă. În produsele lactate de la SA INCOMLAC în untul „Crestianscoe” conținutul de grăsimi vegetale constituie 15,54%, în brânzică glazurată cu umplutură de lapte concentrat fiert – 60,81%, în brânzică dulce Mic Vis cu caise – 34,18%, iar în brânzică glazurată cu aromă de vanilie conținutul de grăsimi vegetale este de 77,51%. Printr-o dispoziție emisă de ANSA, operatorii menționați au fost avertizați privind retragerea imediată a produselor neconforme din rețeaua comercială”, anunță reprezentanții ANSA printr-un comunicat de presă, citat de „Ziarul de Gardă”.

Președintele Conferinței Internaționale pe teme de Securitate de la München Wolfgang Ischingler a declarat că această conferință anuală a liderilor lumii se desfășoară într-un moment în care lumea s-a apropiat prea mult de „un conflict major intre state”. Declarația a fost făcută la deschiderea conferinței care va dura timp de 3 zile, pînă duminică. În discursul său, Ischingler a vorbit despre progresele ce au fost făcute la nivel global în combaterea sărăciei și a bolilor, adăugînd însă „avem prea multe crize nerezolvate, instabilitate si conflicte”. În opinia lui Wolfgang Ischingler, ordinea lumii, așa cum a fost ea după cel de-al doilea război mondial, riscă să se destrame. Premierul Moldovei și ministrul moldovean de externe se află și ei la conferința de la München, unde vor lua parte sâmbătă la o discutie intitulată „Înăuntru sau în afară? Țările aflate între Rusia și Europa”, la care sînt invitați și presedintele Armeniei Serj Sarkisian și președintele Comisiei de afaceri externe a Consiliului Federației Konstantin Kosaciov. Vineri s-au adresat conferinței secretarul general al NATO Antonio Guterres și președintele Ucrainei Petro Poroșenko. La conferință sînt prezenți ministrul american al apărării Jim Mattis, consilierul pe probleme de securitate națională aș președintelui american Donal Trump HR Mc Master, directorul general al CIA Mike Pompeo, directorul comunității de informații americane Dan Coats, președintele Comisiei Europene Jean Claude Junker, ministrul rus de externe Serghei Lavrov și secretarul general al NATO Jens Stoltenberg.

O instanță superioară din peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014, l-a condamnat pe ucraineanul Andrwi Zahtei la 6 ani și jumătate de închisoare, sub acuzația că ar fi pus la cale planuri de saborare a autorităților, port ilegal de arme, fals și de cumpărarea ilegală a unor documente oficiale. Kievul consideră toate acuzatiile drept nefondate. Zakhtei a fost arestat în august 2017 împreună cu un alt ucrainean Yevhen Panov, sub acuzația de organizare a unui grup de de sabotori care să declanțeze atacuri teroriste în peninsulă. Zkhtei s-a declarat vinovat și nu a avut un avocat în timpul procesului. Panov va fi judecat separat.