Anul trecut, numărul moldovenilor ce au obținut cetățenia Federației Ruse s-a diminuat fața de anul 2016, fiind de peste 15 mii. Potrivit datelor Direcției principale de Migrație din cadrul Ministerului rus de Interne, citat de site-ul Deschide.md, moldovenii au constituit 6% din numărul total al străinilor ce au obținut în 2017 cetățenia Federației Ruse. Moldovenii sunt pe locul șase, după ucraineni, kazahi, uzbeci, tadjici și armeni. În 2017, peste 17 mii de moldoveni au primit un permis de ședere temporară, iar 30.373 locuiesc acolo în baza acestui permis.

Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a anunțat că s-a decis să depună mărturie în procesul de trădare intentat de autoritățile de la Kiev, in absentia, fostului președinte ucrainean Viktor Ianukovici, care se afla în Rusia. „Este ceva nemaipomenit ca un președinte să depună mărturie personal, dar acest proces privește pe toata lumea”, a spus Poroșenko. Potrivit procuraturii ucrainene, 104 oameni au fost omorâți și 2500 răniți în confruntările dintre guvern și protestatarii pro europeni în februarie 2014. Procurorii cer închisoare pe viață pentru Ianukovici, fiind acuzat de trădare, încălcarea suveranității și integrității teritoriale a țării și complicitate la agresiunea Rusiei. Săptămâna viitoare, marți, 20 februarie, ucrainenii vor comemora patru ani de la cea mai sângeroasă zi a protestelor de pe Maidan.

Aproape 6.000 de persoane au încercat să treacă ilegal frontiera în România în 2017, cei mai mulţi fiind organizați în grupuri conduse de călăuze, scrie agenția News.ro, citată de Hotnews.ro. Majoritatea provin din țări precum Irak, Siria, Pakistan, Iran, Afganistan, iar peste 230 de persoane sunt cercetate pentru trafic de migranţi. Totodată, poliţiştii de frontieră români au depistat peste 2.800 de persoane urmărite. 2.840 de migranți ilegali au încercat să intre în România și 3.006 pe sensul de ieşire, mare parte dintre ei acționând ilegal la frontieră și fiind organizați în grupuri, cu sprijinul unor traficanți. Poliția de Frontieră din România spune că în 2017, nu s-a permis intrarea în țară unui număr de 5.462 cetăţeni străini ca urmare a neîndeplinirii condițiilor legale. Sau nu dețineau o viză valabilă sau un permis de ședere valabil, sau nu puteau să justifice prezența în România. Potrivit sursei citate, în urma controalelor desfăşurate nu s-a permis intrarea în România pentru 105 cetăţeni care erau semnalați ca o potențială amenințare pentru ordinea publică, siguranța naţională, sănătatea publică sau relațiile internaționale.

În Letonia, biroul premierului Maris Kucinskis a anunţat că agenția anti-corupție letonă l-a arestat pe guvernatorul Băncii Naționale, Ilmars Rimsevics, și că apartamentul său a fost percheziţionat. În mesajul premierului nu se dau detalii despre caz, dar se precizează că nu există amenințări la adresa sistemului financiar din țară. Mâine este anunțată o ședință extraordinară a guvernului.

Banca Mondială a luat decizia să acorde R. Moldova un suport adițional de 10 milioane de dolari pentru reforma în educație.

Finanțarea adițională va contribui la sprijinirea eforturilor guvernului Republicii Moldova de a continua îmbunătățirea calității și eficienței învățământului primar și general secundar.

Potrivit deciziei Consiliului director al Băncii Mondiale, luată vinerea trecută, îmbunătățirea calității, relevanței și eficienței sistemului de învățământ este o prioritate pentru Banca Mondială în contextul sprijinului oferit Moldovei.

Ministrul iranian de externe, Mohamad Javad Zarif, a declarat la Conferinţa internațională de securitate de la München că acuzaţii precum cele aduse Iranului de premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, „nu merită să fie onorate cu un răspuns”.

În discursul său, șeful diplomației de la Teheran a criticat Statele Unite pentru implicarea lor în Orientul Mijlociu, ca și operațiunile militare americane în Afganistan și în Irak. În opinia Teheranului, Israelul are „o politică agresivă”, ar fi vinovat de atacuri în masă împotriva vecinilor săi și ar face incursiuni zilnice în Siria și Liban.

Premierul Netanyahu, care a vorbit înaintea lui Zarif, spusese că Iranul reprezintă „cea mai mare amenințare la securitatea lumii” și că ar fi bine „să nu fie pus la încercare Israelul”.

În cadrul conferinței internaționale de securitate de la Munchen, premierul Moldovei, Pavel Filip, a participat aseară la o masă rotundă pe tema situaţiei țărilor aflate „între Rusia si Occident”. La discuţie au participat și comisarul Uniunii pentru politică de vecinătate şi negocieri pentru extindere Johannes Hahn, preşedintele comitetului pentru afaceri externe al Dumei de stat al Federaţiei Ruse, Konstantin Kosaciov, și preşedintele Armeniei, Serj Sarkisian.

Premierul Pavel Filip a repetat solicitarea Moldovei pentru ca Rusia să își retragă trupele și armamentul din regiunea transnistreană. Vorbind despre relaţiile Republicii Moldova cu Rusia, prim-ministrul a menționat că este un dosar complicat, dar Chișinăul dorește „o relaţie echilibrată, prietenoasă cu Moscova. O relaţie în care cooperarea noastră comercială nu va fi politizată, iar dialogul va fi bazat pe respect reciproc”.

Pavel Filip a vorbit despre imprevizibilitatea evoluţiilor internaţionale, care, în opinia sa, ar genera lipsa de încredere în instituții și reguli, dezorientare politică, ar descuraja investițiile externe, ceea ce afectează creşterea economică.

Pavel Filip a vorbit și despre lipsa unei direcții strategice de dezvoltare pentru această regiune. „Republica Moldova se confruntă cu toate aceste probleme în diferită măsură, dar încearcă să le rezolve sau să le diminueze. Noi promovăm o agendă ambițioasă de reforme bazate pe Acordul de Asociere cu UE”, a spus prim-ministrul Pavel Filip, care a promis că guvernul Moldovei va face „tot ce este necesar pentru a organiza alegeri parlamentare libere și corecte în această toamnă”.

Ministrul roman al apărării, Mihai Fifor, a avut, sâmbătă, la Munchen, o întâlnire cu președintele companiei americane Lockheed Martin, în cadrul căreia s-a discutat despre cooperarea în domeniul militar, oficialul român repetând importanța dezvoltării cooperării cu companiile româneşti din industria de apărare, potrivit unui comunicat citat de agenția Agerpres.

Potrivit sursei citate, în cadrul întâlnirii, discuţiile s-au axat pe cooperarea militară, având în vedere că România urmează să dezvolte un program major de înzestrare a armatei sale cu Sisteme Lansatoare Multiple de Rachete cu bătaie mare - HIMARS.

„Pentru Romania, realizarea capabilității de sprijin de foc indirect constituie un interes esențial de securitate și contribuie în mod semnificativ atât la consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite, cât și la îndeplinirea angajamentelor asumate de Romania în cadrul NATO”, a spus ministrul Fifor, conform comunicatului citat.

La conferința de la Munchen, ministrul american al apărării Jim Mattis a declarat că Statele Unite mai investighează încă cine anume a comandat atacul din aceasta lună din provincia Deir al Zor asupra unei baze a forţelor siriene de opoziţie susţinute de Statele Unite și în care se aflau și consilieri militari americani. Potrivit ministrului american al apărării, baza a fost atacată de circa 500 de luptători ai forțelor proguvernamentale siriene. În riposta americană, în jur de 100 de atacatori au fost omorâți. Presa internaționala a vorbit despre zeci de cetățeni ruși care au fost omorâți în riposta americană. Ministerul rus de externe a confirmat că 5 cetățeni ruși au fost omorâți, dar că aceștia nu făceau parte din armata rusă. În opinia Moscovei, informațiile agențiilor internaționale de presa despre zeci sau chiar 200 de mercenari ruși morţi în aceste atacuri reprezintă o „dezinformare”. Ministrul Mattis a spus că Pentagonul caută să afle cine anume a comandat atacul în care au fost implicați 257 de luptători. Rusia susține forțele guvernamentale din Siria și pe președintele Bashar al Assad, în timp ce Statele Unite susțin mai multe grupări ale opoziţiei, inclusiv Forțele Democrate Siriene, o alianță între luptători sirieni și kurzi. Baza acestora este de partea opusa a fluviului Eufrat.

Pentagonul a anunțat că la conferința de la Munchen, ministrul american al apărării, Jim Mattis, a avut o întrevedere cu premierul și cu ministrul apărării din Georgia, Ghiorghi Kvirikașvili, și Levan Izoria. Potrivit purtătoarei de cuvânt a Pentagonului, Jim Mattis lăudat Georgia pentru eforturile de a se apropia de Alianța Nord Atlantică, fiind unul din contributorii cei mai importanți non-NATO la efortul alianței din Afganistan. 32 de militari georgieni au murit in Afganistan și peste 290 au fost răniți. Jim Mattis a notat aceste pierderi, lăudând hotărârea Georgiei de a deveni membră a NATO. În cadrul întâlnirii s-a discutat despre reforma armatei georgiene și colaborarea pe teme de securitate și apărare între Statele Unite și Tbilisi. Mattis a reafirmat sprijinul american pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Georgiei.

Premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, care s-a adresat conferinței de la Munchen în aceasta dimineața, a avertizat că în opinia țării sale, Iranul reprezintă „cea mai mare amenințare asupra lumii noastre”, cerând comunității internaționale să confrunte regimul de la Teheran, care ar pune în pericol pacea lumii. Netanyahu a spus că exista „asemănări izbitoare” între politica regimului de la Teheran și cea a Germaniei naziste și că scopul regimului iranian este „să distrugă statul Israel”. Netanyahu a prezentat conferinței o bucata dintr-o dronă iraniana care a căzut recent pe teritoriul israelian. Ministrul iranian de externe Mohamad Javad Zarif se va adresa și el conferinței în cursul zilei de astăzi.

Un avion iranian cu 66 de pasageri la bord s-a prăbuşit în provincia muntoasă iraniană Isfahan, a anunțat presa de stat din Iran. Potrivit purtătorului de cuvânt al companiei iraniene, toţi pasagerii și echipajul avionului au murit. Organizaţia Semiluna Roşie din Iran a desfăşurat la fața locului 12 echipe de salvare. Având în vedere că zona în care s-a prăbușit avionul este muntoasă, nu pot fi trimise salvări și echipele de salvare se pot baza numai pe elicoptere. Nu este limpede ce anume a provocat accidentul.

Prim-ministrul Republicii Moldova, Pavel Filip, a avut astăzi o întrevedere cu prim-ministrul Georgiei, Giorgi Kvirikashvili, în marja Conferinţei de Securitate de la Munchen.

Oficialii au discutat oportunitățile de intensificare a dialogului bilateral, inclusiv în cadrul organizațiilor internaționale, transmite Moldpres cu referire la Direcţia comunicare şi protocol a Guvernului.

Părțile au apreciat buna cooperare dintre state pe segmentul integrării europene, remarcând că Republica Moldova și Georgia au obiective comune în relația cu UE. Subiecte similare s-au discutat și la întrevederea dintre ministrul moldovean de extreme, Tudor Ulianovschi, cu omologul său de la Tbilisi, Mikheil Janelidze.

Consilierul pe probleme de securitate națională al președintelui Donald Trump, generalul H.R.McMaster s-a adresat conferinței pentru securitate de la Munchen, imediat după ministrul rus de externe Serghei Lavrov. Din capul locului, McMaster a precizat că dovezile aduse de FBI în legătură cu amestecul Rusiei în alegerile prezidențiale din 2016 sunt „incontestabile”.

McMaster a vorbit și despre Siria și în Coreea de Nord. În opinia Washingtonului, relatări publice și fotografii din Siria „arată limpede că regimul președintelui Bashar Al Assad continuă să folosească arme chimice” și că a venit vremea pentru ca „toate națiunile lumii să tragă la răspundere regimul sirian și pe sponsorii lui pentru acţiunile lor”.

Nu este limpede la ce dovezi publice a făcut referință generalul McMaster, care a făcut apel la liderii lumii să facă mai multe și în legătură cu evoluțiile din Coreea de Nord. „Trebuie să facem presiuni asupra regimului lui Kim, folosind toate instrumentele pe care le avem la dispoziţie, ca să ne asigurăm că această dictatură crudă să nu mai poată să amenințe lumea cu cele mai distrugătoare arme de pe pământ”.

Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE), Tudor Ulianovschi, a avut astăzi o întrevedere cu omologul său din Federația Rusă, Serghei Lavrov. Întrevederea a avut loc în cadrul Conferinței de securitate de la Munchen.

Potrivit unui comunicat de presă al MAEIE, citat de site-urile de știri moldovenești, cei doi oficiali au vorbit despre starea actuală a relaţiilor dintre Moscova și Chişinău, „accentuând necesitatea îmbunătățirii dialogului politic, în vederea identificării unor soluții reciproc avantajoase pentru avansarea cooperării în domenii prioritare”.

Printre subiectele discutate a fost și situația în regiunea transnistreană.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a spus că nu are nici o reacție față de punerea sub acuzare a 13 cetățeni ruși și trei companii ruse pentru amestecul în alegerile prezidențiale americane din 2016.

El a răspuns întrebării puse de jurnalistul britanic Eduard Lucas, expert pentru Rusia și spațiul post-sovietic. „Nu am nici o reacție la punerea sub acuzare, căci nu o pot spune în limbaj diplomatic”, a spus Lavrov, continuând: „până nu vom avea fapte, aceste acuzaţii nu sunt decât vorbe goale”.

În discursul său de la Conferința de Securitate de la Munchen, Lavrov a înșirat o serie întreagă de acuzații la adresa Occidentului, printre care, ceea ce Moscova susține că ar fi fost o „lovitură de stat” în Ucraina, pusă la cale de Uniunea Europeană împotriva preşedintelui pro-rus Victor Ianukovici, din 2014. În discursul său, Lavrov a respins ideea că Rusia ar reprezenta „o amenințare globală”, drept, citam, „un mit”.

Embed Răspândește

Выпуск видеоновостей Радио Свобода

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:05:00 0:00

Link direct

• 270p | 14,1MB
• 360p | 20,5MB
• 720p | 43,8MB
• 1080p | 92,6MB

Sigmar Gabriel, ministrul german de Externe, a declarat astăzi, in cadrul Conferinţei de Securitate de la Munchen, că Germani ar fi de acord cu reducerea sancţiunilor impuse Rusiei, dacă în estul Ucrainei va fi implementat un acord de încetare a focului cu sprijinul ONU.

Conflictul militar din regiunile Doneţk şi Lugansk, între forţele Kievului şi separatiştii sprijiniți de Rusia, a izbucnit în 2014 şi s-a soldat până în prezent cu peste 10.000 de morţi.

Europeană şi Statele Unite susţin că Moscova oferă sprijin militar separatiştilor și au impus o lungă serie de sancțiuni unor înalți funcționari ruși și multor entități economice.

Sigmar Gabriel a apărat, de asemenea, planurile pentru gazoductul Nord Stream 2, care ar lega Germania și Rusia pe sub Marea Baltică, un proiect respins total de Polonia, Ucraina și țările baltice, deoarece ar agrava dependența Europei de gazul rusesc și ar face ca Ucraina să piardă taxele de tranzit pentru gaz.

El a spus că Germania intenționează să asigure continuarea utilizării conductei de tranzit existente prin Ucraina și crede că Rusia este deschisă acestei variante.

Statele Unite, luna trecută, au declarat că privesc Nord Stream 2 ca pe o amenințare la adresa securității energetice a Europei.

Prim-ministrul Pavel Filip a avut, astăzi, o întrevedere cu Johannes Hahn, comisarul UE pentru politica de vecinătate și negocieri de extindere, în marja Conferinţei de securitate de la Munchen, relatează Moldpres, citând Direcţia comunicare şi protocol a Guvernului.

Oficialii au discutat despre acțiunile Republicii Moldova în vederea realizării agendei de reforme, inclusiv prin prisma îndeplinirii condiţionalităţilor aferente acordării asistenţei macrofinanciare din partea Uniunii Europene.

Premierul Pavel Filip a evocat hotărârea autorităţilor de a pune în practică înțelegerile acordului de Asociere cu Uniunea, promițând să urgenteze acțiunea, chiar dacă în Moldova este un an electoral.

Potrivit sursei citate, Johannes Hahn a vorbit despre progresele obţinute de Moldova și a repetat sprijinul UE pentru realizarea Acordului de Asociere semnat cu Republica Moldova.

Premierul Filip participă în această după amiază, la ora 18.30 ora Chişinăului, la o masa rotunda intitulată „Înăuntru sau Înafara? Țările aflate între Rusia și Europa”, masă rotundă ce va fi moderată de Ian Bremmer, președintele și fondatorul grupului „EuroAsia”, de la New York, și la care mai participă președintele Armeniei, Serj Sarkisian, comisarul Hahn și Konstantin Kosaciov, președintele comitetului pentru afaceri externe al Consiliului Federaţiei de la Moscova.

De joi, 15 februarie, a fost lansată campania „O carte pentru educația ta” cu genericul „Donează o carte, investește în viitor”, care își propune să vină în sprijinul elevilor și altor copii din stânga Nistrului. Campania va dura până la sfârșitul lunii martie. Cărțile pot fi donate celor opt școli moldoveneşti care studiază în grafie latină din regiunea transnistreană, prin intermediul Biroului politici de reintegrare al Cancelariei de Stat, care se află în incinta Casei Guvernului, informează site-ul Deschide.md.

Marea Britanie și UE ar trebui să semneze un nou tratat de securitate, lăsând deoparte divergențele ideologice care ar putea să blocheze cooperarea în acest domeniu după Brexit, a declarat astăzi premierul Theresa May.

„Principalele aspecte ale viitorului nostru parteneriat în acest domeniu vor fi deja funcționale începând din 2019”, a insistat premierul britanic în cadrul Conferinței de Securitate de la Munchen.

Ea a cerut partenerilor săi din Uniunea Europeană să renunțe la „piedicile instituționale rigide” care ar sta în calea unui parteneriat de securitate post-Brexit și a avertizat că vor exista „consecințe dăunătoare pentru lumea reală” dacă nu se ajunge la un acord.

Potrivit lui May, Regatul Unit va respecta rolul Curții Europene de Justiție (CEJ) în ceea ce privește anumite agenții de securitate, dar nu va fi supus jurisdicției sale.

La rândul său, șeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat astăzi că Marea Britanie și UE ar trebui să rezolve problemele legate de comerț separat de discuțiile privind un pact de securitate cu Regatul Unit.

„Avem nevoie de o alianță de securitate între Marea Britanie și UE, dar nu putem amesteca aceasta cu alte chestiuni legate de Brexit”, a declarat Juncker la Conferința anuală de securitate de la München.

„Nu aș vrea să pun considerațiile de securitate și cele privind politica comercială într-o singură pălărie. Înțeleg de ce unii ar dori să facă acest lucru, dar noi nu vrem asta”, a spus Juncker.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat la o masa rotunda în cadrul conferinței internaționale pentru securitate de la Munchen că nu prea au fost înregistrate progrese în legătură cu organizarea unei misiuni ONU de apărare a păcii pentru estul Ucrainei. Ucraina și Occidentul se tem că desfășurarea acestei misiuni pe linia de demarcație între forțele separatiste și cele ale guvernului de la Kiev va consolida controlul Moscovei asupra teritoriilor separatiste și va permite accesul în Ucraina al luptătorilor ruși și armelor. Kievul și Occidentul doresc amplasarea acestei misiuni la graniţa legală între Rusia și Ucraina.

Primărița generală al municipiului București, Gabriela Firea, va face o vizită oficială la Chișinău, pe 6 martie.

Anunțul a fost făcut de primarul general interimar al municipiului Chișinău, Silvia Radu, în cadrul emisiunii „Important” de la postul de televiziune TVC 21, informează agenția IPN.

Pe 14 februarie, cele doua primărițe au semnat un program de colaborare între municipiile Chișinău și București, împărțit pe trei domenii: cultură, educație și sănătate.

Un cutremur cu magnitudinea de 7,2 a avut loc vineri în Mexic. Aproape un milion de case au rămas fără curent în capitala Mexicului și în sud, și cel puţin 50 de case au suferit daune în statul Oaxaca. Singurele morți raportate au fost cele din urma prăbușirii unui elicopter cu ajutorul căruia ministrul de interne făcea estimarea distrugerilor împreună cu guvernatorul statului afectat. În accident şi-au pierdut viaţa cel puțin două persoane aflate la sol. Potrivit agenției Reuters, alarma de cutremur a sunat cu 72 de secunde înainte ca pământul să înceapă să se mişte, astfel încât rezidenții au avut timp să iasă în stradă.

Kosovo își aniversează astăzi 10 ani de independență de Serbia. Kosovo și-a declarat independența la nouă ani după campania de aviație NATO împotriva Serbiei de 78 de zile, care a pus capăt acțiunilor sârbilor de purificare etnică a albanezilor din Kosovo. Secretarul de stat american Rex Tillerson a felicitat autoritățile de la Pristina și a lăudat, ceea ce el a numit „eforturile de a edifica o țară stabilă, democratică” și „în care sa fie respectată domnia legii”. 116 țări au recunoscut independența Kosovo, dar printre ele nu se numără Serbia și cinci țări ale Uniunii Europene – Spania, România, Slovacia, Ciprul și Grecia. Ieri, preşedintele Serbiei, Aleksandr Vucici, a declarat agenției Reuters că orice decizie legată de recunoașterea Kosovo trebuie să fie luată după consultarea electoratului sârb. Vucici a mai spus și că sârbii nu vor recunoaște independenţa Kosovo în schimbul aderării la Uniunea Europeană, așa cum sugerase recent ministrul german de externe Sigmar Gabriel.

Punerea sub acuzare a 13 cetățeni ruși a 3 companii ruse de către procurorul special Robert Mueller, pentru că s-au implicat în alegerile prezidențiale din Statele Unite din 2016, scoate la iveala o serie de detalii necunoscute în legătură cu modalitățile în care Moscova încearcă să dezbine societatea americana și să distrugă încrederea electoratului american în sistemul electoral democrat. „Știam că rușii s-au amestecat în alegeri, dar detaliile făcute publice prin actul de acuzare demonstrează un atac sinistru și sistematic împotriva sistemului nostru politic”, a spus republicanul Paul Ryan, președintele camerei Reprezentanților din Congresul american, continuând: „a fost o conspirație menită să distrugă însăși democrația”, a adăugat el.

Președintele Comitetului pentru Afaceri Externe al Camerei Reprezentanţilor, republicanul Ed Royce a spus la rândul său că „Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a folosit un întreg arsenal de troli, dezinformare și propagandă pentru a pune în pericol democrațiile occidentale”.

Un purtător de cuvânt al fostei candidate democrate la alegerile din 2016 Hillary Clinton a declarat că actul de acuzare împotriva rușilor arată ceea ce „noi știam de mult”, iar senatorul democrat Bernie Sanders, a spus că „poporul american trebuie să își decidă soarta și nu Vladimir Putin sau oligarhii ruși. Este absolut obligatoriu ca investigația procurorului special Robert Mueller să meargă mai departe fără să fie împiedicată de președintele Trump sau de Congres”.