Deputatul democrat Sergiu Sîrbu a cerut Procuraturii Generale să informeze Parlamentul despre ancheta în cazul platformei online de colectare a fondurilor pentru acțiuni caritabile, caritate.md, în urma unul film al comunității jurnaliștilor de investigație RISE Moldova. În interpelarea publicată de Sîrbu pe Facebook se spune că este un subiect de „sensibilitate socială maximă”, făcându-se apel la „elucidarea obiectivă” a tuturor circumstanțelor acestui caz. Filmul RISE Moldova prezintă două cazuri în care copii trimiși la operație în Turcia cu bani colectați de caritate.md nu ar fi fost operați, sugerează că portalul ar comite încălcări financiare. Șefa afacerii, Svetlana Sainsus, despre care jurnaliștii spun că ar fie prietenă cu soția deputatului Sîrbu i-a acuzat jurnaliștii că i-ar fi trunchiat declarațiile, că ar fi defăimat-o și că i-ar fi cerut mită pentru a nu difuza materialul. Jurnaliștii RISE Moldova s-au plâns Procuraturii Generale că ar fi intimidați.

Principala formațiune militară a milițiilor kurde din Siria a anunțat că „unități militare” ale forțelor pro-guvernamentale siriene au intrat în enclava nordică Afrin pentru a participa la apărarea acesteia în fața armatei Turciei. Anunțul a fost făcut de miliția kurdă YPG (Unitățile de Apărare a Poporului), la scurt timp după declarația președintelui turc Recep Tayyip Erdogan, care a spus că forțele turce vor asedia în curând orașul sirian Afrin, capitala enclavei cu același nume. În urmă cu o lună, Turcia a început o ofensivă pentru a curăța provincia Afrin de miliția kurdă, care este aliată a Statelor Unite, dar pe care autoritățile de la Ankara o declară „grupare teroristă”. Între timp, presa de stat siriană relatează că armata turcă ar fi început deja bombardarea forțelor guvernamentale care intră în provincie.

Parlamentul a confirmat că Vitalie Pîrlog a solicitat luni inițierea procedurilor privind demisia din funcția de director al Serviciului de Informații și Securitate, la mai puțin de două luni de la numirea în funcție, pentru a-și putea continua activitatea în cadrul INTERPOL.

Într-un comunicat de presă se precizează că cererea de demisie este în proces de examinare la Comisia juridică, numiri și imunități a Parlamentului. „Opțiunea de a mă retrage ... are la bază dorința de a continua acele reforme importante la inițierea cărora am coparticipat în Comisia de Control al Fișierelor INTERPOL”, este citat Pîrlog în comunicatul Parlamentului.

Pîrlog care a devenit șef la SIS, pe 21 decembrie 2017, conduce comisia INTERPOL care decide dacă cererile de anunțare în urmărire internațională a unei persoane sunt motivate politic.

Un articol publicat săptămâna trecută de revista germană Der Spiegel sugerează că, în această calitate, Pîrlog s-ar fi aflat în conflict de interese anul trecut, când a fost exclus de la luarea deciziei INTERPOL în privința lui Renato Usatîi, fostul primar al orașului Bălți refugiat la Moscova. Autoritățile moldovene au cerut anunțarea lui Usatîi în căutare internațională, dar, în urma unei sesizări din partea acestuia, INTERPOL a respins cererea moldoveană.

Ucraina a comemorat astăzi protestatari uciși de forțele de securitate pe 20 februarie 2014, în timpul protestelor Euromaidan, soldate cu răsturnarea de la putere a președintelui pro-rus Victor Ianukovici. Președintele Petro Poroșenko a scris pe Twitter că cele o sută de victime au fost „îngeri protectori” care și-au dat viața ca Ucraina să fie liberă. În cadrul manifestărilor de comemorare, pe o stradă din Kiev, Institutska, unde au fost uciși mulți protestatari, au fost agățați o mie de îngeri de hârtie, iar numeroși ucraineni, inclusiv președintele Poroșenko au depus flori la un memorial în Piața Independenței. Protestele Euromaidan au început în noiembrie 2013, când fostul președinte Ianukovici a refuzat subit să mai semneze Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Procurorii ucraineni spun că 104 oameni au fost uciși și 2500 au fost răniți în violențele din timpul protestelor.

Partidul Democrat de guvernământ nu are deocamdată vreun plan în privința participării la așteptatele alegeri anticipate pentru funcțiile de primar în Chișinău și Bălți. Purtătorul de cuvânt al PD, Vitalie Gămurari, a spus la o conferință de presă că partidul abia urmează să facă o evaluare a situației din cele două municipii, bazată inclusiv pe sondaje de opinie, pentru a vedea ce așteptări au locuitorii de la viitorii primari. Gămurari a lăudat-o pe primărița interimară a capitalei Silvia Radu pentru că „a arătat situația de haos” în care s-ar fi aflat municipiul Chișinău din cauza fostului primar Dorin Chirtoacă, dar a că, la această etapă, nu poate nega, dar nici confirma că Radu va fi candidatura sprijinită de PD în capitală. Alegerile anticipate ar putea fi organizate la sfârșitul primăverii, după ce, mai întâi primarul Bălțiului, Renato Usatîi, iar apoi și cel al Chișinăului, Dorin Chirtoacă, și-au dat demisia în semn de protest față de anchetele penale împotriva lor, despre care spun că au fost intentate de guvernare din motive politice.

Ministerul rus de Externe a declarat că, în recenta bătălie din provincia siriană Deir al-Zor între forțele pro-guvernamentale sprijinite de Rusia și forțele conduse de Statele Unite, au fost răniți „câteva zeci” de cetățeni ruși și ai altor foste republici sovietice. În declarația Ministerului de Externe de la Moscova, prima în care se recunoaște că mercenarii ruși au suferit pierderi în bătălia de pe 7 februarie, nu se precizează naționalitatea celorlalți răniți, sau numărul morților. Autoritățile ruse au spus anterior că cinci cetățeni ruși au fost uciși. Ministerul de Externe insistă asupra faptului că militarii ruși din Siria nu au fost implicați în niciun fel în acel incident. „În Siria se află cetățeni ruși plecați acolo din propria voință, în diferite scopuri”, se spune în declarație. Autoritățile militare americane au spus că, în bătălia de la începutul lunii, coaliția condusă de Statele Unite a ucis aproximativ 100 de combatanți pro-guvernamentali. Aceștia ar fi „atacat neprovocat” forțele poziției siriene în apropierea unei rafinării petroliere pe malul estic al fluviul Eufrat.

În Iran, cinci polițiști au fost uciși, iar peste 300 de oameni au fost reținuți în urma ciocnirilor dintre forțele de securitate și un grup de musulmani sufiți. Bilanțul a fost anunțat de poliție, la o zi după ciocniri. Violențele au avut loc în timpul unui protest organizat de sufiți în fața unei secții de poliție din capitala Teheran pentru a cere eliberarea unui membru al comunității religioase Gonabadi. Din înregistrări video difuzate online și de televiziunea de stat se poate vedea cum un autobus lovește un grup de polițiști. Participanții la demonstrație au scris pe rețelele de socializare online că a fost ucis și un protestatar.

Autorul atacului din Stockholm, care a strivit cinci oameni cu camionul în aprilie 2017, a spus la tribunal că a avut scopul să determine ieșirea Suediei din coaliția condusă de Statele Unite împotriva Statului Islamic. Solicitantul de azil uzbec, Rakhmat Akilov, a mai spus că își dorea ca Suedia „să nu mai contribuie cu sume enorme de bani” la lupta contra grupării extremiste. El este acuzat că ar fi furat camionul-berbece cu care a intrat în mulțime pe 7 aprilie 2017. În vârstă de 39 de ani, Akilov le-a spus inițial procurorilor că a avut intenția să „strivească necredincioși”. Printre cei uciși se numără trei suedezi, inclusiv o fată de 11 ani, un britanic și o belgiancă. Alți șapte oameni au fost răniți.

La Chișinău s-a anunțat că Vitalie Pîrlog, directorul SIS, a cerut Parlamentului să iniție procedura de înlocuire a lui, el prezentându-și demisia. Potrivit portalului deschide.md, Vitalie Pîrlog ar fi afirmat în cererea sa: „Opțiunea de a mă retrage din funcția de director al SIS și de a activa în continuare doar pe dimensiunea INTERPOL are la bază dorința de a continua acele reforme importante la inițierea cărora am coparticipat în Comisia de Control al Fișierelor INTERPOL”. Numit în decembrie 2017 la conducerea SIS, Vitalie Pîrlog avea un mandat de director pe următorii cinci ani.

Statele Unite vor continua să fie alături de Ucraina, în timp ce aceasta se confruntă cu agresiunea continuă a Rusiei care a dus la moartea a peste 10.000 și refugierea a mai mult de 1,6 milioane de ucraineni, se spune într-un mesaj al purtătoarei de cuvânt a Departamentului de Stat american, Heather Nauert, difuzat cu ocazia unei noi comemorări a eroilor revoluției ucrainene cunoscute sub numele de Euromaidan.

Pe 20 februarie, în Ucraina sunt comemorate victimele celei mai sângeroase zi a protestelor pro-europene din centrul Kievului, din 2014, când lunetiști din trupele speciale au ucis zeci de manifestanți.

Mișcarea Euromaidanului a început în noiembrie 2013, după ce președintele de atunci Victor Ianukovici a amânat semnarea Acordului de Asociere cu UE. Ianukovici a fugit în Rusia pe 21 februarie 2014. El este cercetat în Ucraina pentru trădare de patrie.

Potrivit datelor oficiale, în timpul Euromaidanului au fost uciși 104 oameni și peste 2.500 au fost răniți.

Președintele Petro Poroșenko a anunțat că va depune astăzi mărturie în dosarul intentat împotriva predecesorului său care a fugit în Rusia.

În decurs de o lună, după lansarea operațiunii militare împotriva forțelor kurde din nordul Siriei, autoritățile turce au reținut aproape 800 de oameni suspectați de „propagandă teroristă”. Circa 600 din aceștia au fost reținuți pentru că au criticat acțiunile Ankarei pe rețele de socializare, ceilalți – pentru participarea la acțiuni de protest, a anunțat ministerul de interne al Turciei. Potrivit agenției Anadolu, poliția a analizat aproape 1300 de conduri pe rețele de socializare și au intentat circa 400 de dosare. Printre cei reținuți care au criticat operațiunea militară turcă din nordul Siriei sunt activiști și jurnaliști.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a acuzat Statele Unite și unele țări europene că ar provoca tensiuni în Balcani înaintea vizitei sale în Serbia de săptămâna aceasta. Într-un interviu pentru presa sârbă, Lavrov a spus că țările occidentale care sunt îndreptate împotriva Rusiei fac așa încât statele balcanice să aleagă: „fie sunt cu Vestul, fie cu Rusia”, drept condiție pentru aderarea la Uniunea Europeană și NATO. Lavrov a declarat că a forța statele din Balcani să aleagă doar o singură parte „este o politică foarte greșită” și că Rusia intenționează să-și mențină relațiile cu țările balcanice, precum Serbia.

Uniunea Europeană a anunțat recent că Serbia și Muntenegrul ar putea să adere până în anul 2025. Printre condiții se numără funcționarea statului de drept și rezolvarea disputelor teritoriale, însă nu sunt impuse și politici vădit anti-rusești.

Lavrov, care urmează să viziteze Serbia pe 21 februarie, s-a pronunțat ferm împotriva oricăror acțiuni din partea UE care să forțeze Serbia să recunoască independența Kosovo, fostă provincie sârbă recunoscută de alte 116 țări, inclusiv de majoritatea membrilor UE. Serghei Lavrov a mai declarat că Rusia va continua să blocheze recunoașterea Kosovo de către Organizația Națiunilor Unite până când Belgradul și Pristina vor negocia un compromis în problema suveranității, așa cum cer și liderii sârbi.

Guvernatorul Băncii centrale a Letoniei a fost eliberat pe cauțiune după ce agenția anti-corupție a anunțat că-l suspectează pe Ilmars Rimsevics că ar fi cerut și primit mită de cel puțin 100.000 de euro. Agenția a pornit o anchetă, dar procurorii deocamdată nu i-au făcut dosar lui Rimsevics, care face parte și din conducerea Băncii Centrale Europene. Adresându-se reporterilor la Riga, Ilmars Rimsevics s-a declarat nevinovat. Vineri procurorii anti-corupție au percheziționat biroul și o proprietate imobiliară a lui Rimsevics, iar sâmbătă l-au reținut. Premierul Maris Kucinskis a spus luni după o ședință extraordinară de guvern că guvernatorul va fi supus „unor restricții” pe care le va anunța mai târziu. Potrivit agenției Baltic News Service, premierul a spus: „Cel puțin i se va interzice să mai dețină funcția”. Rimsevics este guvernatorul Băncii naționale letone din 2001. Letonia a intrat în zona euro în 2014.

Noul premier al României Viorica Dăncilă a anunțat că va vizita Chișinău la sfârșitul lunii februarie. Vorbind luni la o reuniune a Asociației Comunelor din România, la care au fost și invitați din R. Moldova, Dăncilă a spus: „La nici o lună de când am preluat mandatul de prim-ministru, prima mea deplasare va fi, după ce merg la instituţiile europene, în Republica Moldova.” Ea a spus că va merge la Chișinău la 27 februarie, urmând să discute cu premierul Pavel Filip despre „întărirea cooperării” dintre cele două guverne. Dăncilă este al treilea premier social-democrat al României în ceva mai mult de un an. Premierul Pavel Filip a invitat-o la Chișinău cu ocazia primei lor convorbiri telefonice la începutul lunii curente, după învestirea lui Dăncilă, spunând că cele două guverne au „obiective comune”, ca „interconectarea reţelelor electrice şi de gaze naturale”.

Lidera PAS Maia Sandu a depus luni mărturie la Centrul Național Anticorupție în cauza inițiată de ea printr-un denunț la adresa conducerii Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică. După audieri Sandu a repetat acuzația ei principală, anume că șefii ANRE ar fi tergiversat ieftinirea tarifelor la gaze, provocând astfel pagube materiale de 1,5 miliarde de lei. Jurnal TV scrie că în această cauză urmează să fie audiați șefii ANRE și experți în energetică. După proteste ale opoziției și observații ale experților, premierul Pavel Filip a spus la sfârșitul lunii trecute că tariful la gaze naturale ar putea să scadă cu cel puțin 20%, iar distribuitorul MoldovaGaz a cerut ANRE să examineze aprobarea tarifelor noi și prețurilor reglementate pentru anul 2018

La câteva zile după ce ministerul american al justiției a acuzat 13 ruși și câteva firme de amestec în alegerile prezidențiale din 2016, purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin a reiterat poziția că statul rus nu s-a amestecat. „Nu există nici un fel de indicii în acest sens, și nici nu pot fi”. Remarcile lui Dmitri Peskov au venit după ce guvernul american a spus că rușii au căutat să submineze încrederea în democrația americană, să o ponegrească pe candidata democrată Hillary Clinton și să-l ajute pe rivalul ei, Donald Trump, care a câștigat alegerile.

Embed Răspândește

Trei companii ruse și 13 cetățeni ruși au fost puși sub acuzare în America pentru atacarea alegerilor din 2016

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:01:08 0:00

Link direct

• 270p | 3,4MB
• 360p | 5,8MB
• 720p | 11,9MB

Moscova a negat mereu că s-ar fi amestecat în vreun fel în alegerile americane, iar președintele american Trump a spus recent că FBI pierde vremea căutând un asemenea amestec.

Exporturile moldovene au crescut în 2017 cu 18,6% față de 2016, a informat ministerul economiei de la Chișinău, citat de IPN. Exporturile spre țările Uniunii Europene au constituit aproape 70% din total, iar cele spre țările din CSI – 19,1%. Meritul principal pentru creșterea exporturilor l-au avut producătorii de fructe și legume, care au vândut peste hotare cu 46% mai mult în 2017 față de anul precedent. Au crescut de asemenea exporturile de mașini, aparate electrice și părți componente, de produse farmaceutice și altele. Ministerul Economiei a mai spus că în 2017 au crescut și importurile, cu 20%, pe fondul creșterii cererii interne din cauza măririi salariilor, creșterea remitențelor și aprecierea leului moldovenesc.

Ministerul de moldovean de interne a lansat o campanie de dotare cu detectoare de fum a peste 800 de case considerate „de risc”, aflate mai ales în mediul rural și locuite de bătrâni, invalizi sau familii nevoiașe, informează Moldpres. Campania „O casă protejată - o viață salvată” a demarat luni în localitatea Făurești, suburbie a Chișinăului, unde specialiștii Inspectoratului General pentru Situații de Urgență au instalat detectoare în câteva case. Ministrul de interne Alexandru Jizdan a spus cu această ocazie că în perioada 2000-2017 în R. Moldova au avut loc 40.000 de incendii în care și-au pierdut viața 3000 de oameni, dintre care 172 de copii. Marea majoritate a incendiilor au avut loc în case particulare, în special din sate. Ministrul Jizdan a făcut apel la oamenii care-și pot permite să cumpere detectoare de fum să și le procure cât mai curând, pentru că programul guvernamental, în valoare de 96.000 de lei, este destinat persoanelor nevoiașe.

Franța și-a reafirmat încrederea în acordul nuclear cu Iranul, spunând că vrea ca el să fie aplicat întocmai și că poartă în continuare discuții pe această temă cu partenerii europeni și cu Statele Unite. Ministerul de externe de la Paris a spus că Franța este îngrijorată de programul de rachete balistice iranian și de activitățile regionale iraniene, inclusiv de sprijinul pentru rebelii din Yemen, dar nu a menționat rolul Teheranului în Siria. Reuters relata la 18 februarie că Statele Unite speră să-și convingă aliații europeni – Marea Britanie, Franța și Germania – să perfecționeze acordul nuclear cu Iranul în schimbul angajamentului președintelui Donald Trump de a nu torpila pactul, reînnoind iertarea

Agenția anti-corupție din Letonia spune că-l suspectează pe guvernatorul băncii naționale că ar fi cerut și primit mită de cel puțin 100.000 de euro. Agenția a pornit o anchetă, dar procurorii deocamdată nu i-au făcut dosar lui Ilmars Rimsevics, care face parte și din conducerea Băncii Centrale Europene. Vineri procurorii anti-corupție au percheziționat biroul și o proprietate imobiliară a lui Rimsevics, iar sâmbătă l-au reținut. Premierul Maris Kucinskis a spus luni după o ședință extraordinară de guvern că guvernatorul va fi supus „unor restricții” pe care le va anunța mai târziu. Potrivit agenției Baltic News Service, premierul a spus: „Cel puțin i se va interzice să mai dețină funcția”. Rimsevics este guvernatorul băncii naționale letone din 2001. Letonia a intrat în zona euro în 2014.

Macedonia speră să ajungă la un compromis în vechea dispută cu Grecia privind numele țării până la summitul NATO din iulie, a declarat luni premierul macedonean, Zoran Zaev, într-un interviu cu postul de radio austriac ORF.

Cele două state îşi dispută numele „Macedonia”, Grecia susţinând că folosirea acestuia de către vecina sa semnalează o revendicare teritorială.
Atena blochează aderarea Macedoniei la NATO şi Uniunea Europeană din acest motiv. „Cred că vom putea încheia cu succes negocierile până la summitul NATO din iulie”, a mai declarat premierul macedonean Zoran Zaev, care a preluat funcţia de şef al guvernului în luna mai anul trecut şi a promis o colaborare mai strânsă cu Grecia.

Macedonia a anunţat la începutul lunii februarie că este gata să accepte „o desemnare geografică pentru nume”, care ar putea fi, potrivit presei locale, „Macedonia Superioară”, „Macedonia de Nord” sau „Macedonia-Skopje”, în speranţa aderării la NATO şi UE.

Ministrul polonez de externe, Jacek Czaputowicz, a reamintit autorităţilor israeliene că sunt responsabile pentru securitatea ambasadei poloneze de la Tel Aviv, a doua zi după ce pe zidurile clădirii au apărut svastici şi inscripţii antipoloneze. Vandalizarea ambasadei pare să fie o reacție la recent adoptata lege antidefăimare din Polonia, promulgată la 6 februarie de preşedintele Andrzej Duda și care impune amenzi şi pedepse cu închisoarea de până la trei ani, inclusiv în cazul cetăţenilor străini, pentru formularea sintagmei „lagărele poloneze de exterminare” şi pentru sugerarea „în mod public şi împotriva realităţii” că polonezii sau statul polonez ar fi fost complice la crimele comise de Germania nazistă.

Jurnaliștii de la „RISE Moldova” au publicat luni o investigație în care dezvăluie schema unei escrocherii pe Internet, făcută sub aparența unui act de caritate, relatează Agora.md. Potrivit rise.md, mai mulți intermediari din R.Moldova ai unei clinici din Turcia identifică minori grav bolnavi, le fac publică povestea și adună sume importante de bani din donații, prin intermediul platformei caritate.md. Ulterior, beneficiarii sunt direcționați la un spital din Turcia, unde medicii se pare că simulează efectuarea intervențiilor chirurgicale. „RISE Moldova” a obținut mai multe probe care explică afacerea cu bolnavi, iar procurorii, la rândul lor, au pornit un dosar penal pentru escrocherie, pusă la cale de un grup criminal organizat.

Într-un interviu cu Radio Europa Liberă, vicepreşedintele Partidului Liberal, Valeriu Munteanu, a spus astăzi că demisia lui Dorin Chirtoacă din funcţia de primar este un gest „eminamente politic” prin care formaţiunea sa ar urmări să „strice socotelile de-acasă” ale democraţilor şi socialiştilor în legătură cu preluarea controlului capitalei, cât şi în relație cu alegerile parlamentare din această toamnă. „După ce au schimbat sistemul electoral după bunul plac, PD şi PSRM au mizat pe linişte înainte de parlamentare. Acum, să încerce să căştige alegerile în capitală”, a spus fruntaşul liberal. Vicepreşedintele PL a mai declarat că ar fi „culmea” dacă puterea ar împiedica desfăşurarea scrutinului anticipat în luna mai, aşa cum prevede legislaţia.

Secretarul american de stat Rex Tillerson a anunțat că Statele Unite iau în considerare impunerea de noi sancțiuni împotriva unor cetățeni ruși, ca urmare a criticilor opozitiei democrate, ca administrația Trump întîrzie punerea în aplicare a unor măsuri aprobate asta vara de Congres. Intr-o emisiune a canalului CBS, Tillerson a spus ieri și că Rusia ar putea fi implicată în atacurile cu gaze chimice folosite de guvernul Sirian al președintelui Bashar al-Assad.

„Rusia are anumite răspunderi, in opinia noastră, din cauza promisiunilor pe care le-a făcut, să distrugp armele chimice și să se asigure că ele nu mai există”. Regimul președintelui Assad ca si Moscova, au negat că în luptele împotriva forțelor opoziției ar fi folosite arme chimice, contrar concluziilor expertilor internaționali.