„Locul României este clar în spațiul Schengen”, a declarat președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, la Bruxelles, după discuții cu noul premier social-democrat român Viorica Dăncilă. Potrivit Agerpres, șeful executivului UE a adăugat că „nu mai există nici un motiv” ca România să fie exclusă din spațiul fără controale la frontierele interne. El a mai spus că va trebui încheiată înaintea sfârșitului mandatului Comisiei sale monitorizarea specială a felului cum România și Bulgariei își reformează justiția și luptă împotriva corupției. Cele două țări balcanice au aderat la UE în 2007, dar încă nu fac parte din spațiul fără frontiere, fiind respinse mereu de unele state mari din organizație ca nepregătite și corupte, și sunt evaluate anual în privința reformelor printr-un Mecanism de Cooperare și Verificare.

Președintele ucrainean Petro Poroșenko a numit Rusia „țară agresoare” care a planificat „un bine-coordonat război hibrid împotriva Ucrainei”. Poroșenko a făcut remarca în mărturia prin legătură video făcută la procesul predecesorului său, Viktor Ianukovici, care a fugit în Rusia pe fondul protestelor prelungite de la Kiev din 2014. „Anexarea Crimeii a fost parte din războiul hibrid al Rusiei împotriva Ucrainei”, a mai spus Poroșenko, care depunea mărturie din biroul său din capitală în procesul de trădare de țară intentat lui Ianukovici. Fostul președinte neagă că ar fi dispus să se tragă în demonstranții din centrul Kievului, unde au murit 104 oameni, iar alți 2500 au fost răniți. El susține că violențele au fost puse la cale de adversarii săi politici, ca să-l compromită și să-l înlăture de la putere.

Transparency International (TI) spune că măsurile luate de unele guverne împotriva ONG-urile și presei sunt asociate cu nivele mai mari de corupție și că majoritatea țărilor sunt prea lente în combaterea flagelului. Peste 2/3 din cele 180 de țări din noul raport anual despre percepția corupției în lume, au avut un scor mai mic de 50 pe o scară de la 0 (nivelul cel mai corupt) până la 100 (cel mai puțin corupt). R. Moldova se află în noul clasament pe locul 122 cu un scor de 31, iar vecina sa de la est Ucraina pe locul 130 (scor: 30). România se numără și în noul clasament printre țările cele mai corupte din UE, fiind în lume pe locul 59. După ea dintre țările UE se află numai Ungaria (locul 66) și Bulgaria (locul 71). Cele mai puțin corupte țări din lume sunt percepute a fi Noua Zeelandă, Danemarca și Finlanda, iar dintre fostele țări comuniste cel mai bine stă Estonia (locul 21 în lume).

În Statele Unite s-a anunțat moartea la vârsta de 99 de ani reverendul american Billy Graham, care a ținut predici în aproximativ 185 de țări, inclusiv în Uniunea Sovietică, și a fost consilierul câtorva președinți ai Statelor Unite. Graham a primit în 1983 Medalia Libertății, cea mai înaltă distincție americană civilă, de la președintele Ronald Reagan și a avut relații strânse și cu alți președinți, cum ar fi Dwight Eisenhower sau Richard Nixon. Se estimează că 215 milioane de oameni l-au ascultat pe viu predicând pe pastorul baptist, iar alte milioane de oameni au urmărit regulat transmisiile sale televizate. Președintele Donald Trump a scris pe Twitter că Graham a fost o personalitate „ca nimeni altul” și că îi vor simți lipsa „creștinii și toate religiile”.

Centrul de Sănătate Publică recomandă adresarea la medic la apariția primelor simptome ale gripei și infecțiilor acute respiratorii, după ce numărul cazurilor de asemenea boli a depășit în ultimele 7 zile pragul endemic – a informat IPN. În ultima săptămână au fost înregistrate 15 cazuri de gripă, peste 12.000 de cazuri infecții acute ale căilor respiratorii superioare și aproape 400 de cazuri de infecții respiratorii acute severe. Un tânăr de 17 ani, din Chișinău, a decedat din cauza gripei. Medicii recomandă spălatul pe mâini cu apă şi săpun, acoperirea gurii și a nasului în timpul tusei și strănutului, alimentarea corectă și consumul sporit de lichide.

Comisia Europeană a spus că va analiza plângerile italiene cum că Slovacia ar fi oferit ilegal fonduri de stat unei firme de aparate casnice pentru a o convinge să se mute – un scandal care figurează la loc de cinste în campania dinaintea alegerilor parlamentare italiene de la 4 martie. Embraco, o firmă cu sediul în Brazilia controlată de concernul american Whirlpool, a anunțat recent că va închide fabrica din nordul Italiei și va muta producția în Slovacia. Știrea a fost folosită din plin în campanie de partidele de opoziție italiene, care dau vina pe UE pentru multele suferințe economice ale țării lor, iar guvernul de la Roma a cerut intervenția CE. Slovacia a respins acuzația că ar fi facilitat mutarea fabricii pe căi nepermise, iar comisarul european al competiției, Margrethe Vestager, a spus că problema va fi analizată.

O organizație evreiască din Boston a cerut Statelor Unite să suspende legăturile cu Polonia din cauza controversatei legi poloneze privind Holocaustul, relatează AP. Fundația Familiei Ruderman, o organizație umanitară, a pus în circulație o petiție online și înregistrări video în care suporterii ei pronunță repetat sintagma „Holocaustul polonez”, care este interzisă prin noua lege adoptată de Parlamentul de la Varșovia. Legea prevede pedepse cu închisoarea de până la trei ani pentru cei care dau vina pe polonezi pentru crimele făcute de naziști în Polonia ocupată în al doilea război mondial. Legea ar urma să intre în vigoare la 28 februarie, dar se află în dezbaterea Curții Constituționale a Poloniei.

Agențiile de presă relatează că numărul localităților care au semnat declarații simbolice de unire cu România a ajuns la 40 după ce încă două sate, Tătărești și Negrești, din raionul Strășeni, au făcut acest gest în cinstea centenarului Marii Uniri, sărbătorit în țara vecină. Primarul din Negrești, Zinaida Panainte, a precizat că declarația a fost adoptată la cererea repetată a multor săteni. „Voința vine de la ei”, a spus primărița, citată de 10TV.md. Valul de declarații de unire a fost criticat de președintele Igor Dodon, care a cerut recent instituțiilor statului să ia atitudine față de ceea ce el consideră a fi o încercare de subminare a statalității R. Moldova. Iar bașcanul autonomiei găgăuze, Irina Vlah, a anunțat convocarea unei reuniuni naționale la care să fie condamnate declarațiile de unire cu România.

La 2 martie va avea loc la Chișinău o conferință internațională pe teme de securitate, sub patronajul șefilor legislativelor din R. Moldova, Ucraina și Georgia, a informat președintele parlamentului moldovean, Andrian Candu. Politicianul PD le-a spus reporterilor miercuri, la Chișinău, că evenimentul intitulat: „Parteneriatul estic și provocările de securitate curente” va readuce R. Moldova „în vizorul internațional”. Potrivit paginii de net a reuniunii, ea este organizată în cooperare cu Atlantic Council, un think-tank din Statele Unite, și va avea ca oaspeți mai mulți oficiali de vârf din legislative din UE și de peste ocean, ca și experți occidentali în probleme de securitate.

Directorul general al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, Tudor Copaci, a spus că tarifele la gaze naturale ar putea să scadă cu până la 25%, relatează IPN. Anterior, experții independenți spuneau că reducerea ar trebui să fie de 30%. Vorbind miercuri la audieri în comisia pentru economie din parlament, Copaci a spus că reducerea ar fi posibilă mai ales din cauza aprecierii leului față de dolarul american, și în mai mică măsură din cauza ieftinirii gazelor importate de MoldovaGaz. Recent partidul Maiei Sandu a denunțat la Centrul Național Anticorupție conducerea ANRE, spunând că tergiversând nejustificat ieftinirea gazelor ar fi provocat mari pagube.

Macedonia este mai aproape ca oricând în ultimul deceniu de soluționarea disputei cu Grecia pe tema numelui său, care a blocat drumul micii țări balcanice spre UE și NATO, a spus miercuri cancelarul german Angela Merkel. „Sunt foarte mulțumită că… sunt evoluții la discuții”, a spus Merkel reporterilor la Berlin, în compania premierului macedonean Zoran Zaev. Grecia spune că numele „Macedonia” ar implica pretenții teritoriale ale fostei republici iugoslave asupra provinciei grecești cu același nume. Dar recent ambele țări au făcut eforturi sporite să rezolve disputa, inclusiv la întâlnirea avută luna aceasta la Viena de miniștrii de externe din cele două țări. Se crede că Macedonia ar fi dispusă să accepte un nume compus, ca „Noua Macedonie”, „Macedonia de nord” sau „superioară”.

Statele Unite au reușit să oprească tranzacții rusești de export în valoare de peste 3 miliarde de dolari, pedepsind astfel Moscova pentru amestecul în alegerile americane din 2016, conform legii privind sancțiunile adoptată de Congres, a anunțat Departamentul de Stat.

„Încetarea acestor tranzacții este, de fapt, o pedeapsă, pentru că în bugetul Rusiei vor ajunge mai puțini bani, ceea ce noi considerăm a fi un succes al unei părți din acțiunile întreprinse pentru tragerea la răspundere a Rusiei”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Heather Nauert.

Potrivit ei, Washingtonul este mulțumit că unele țări au încetat să cumpere anumite mărfuri rusești. Departamentul de stat a avertizat din nou guvernele altor țări asupra consecințelor pe care le-ar putea avea anumite tranzacții cu sectoarele militar și de securitate ale Rusiei.

Recent, Washingtonul a anunțat că examinează posibilitatea introducerii de noi sancțiuni împotriva unor cetățeni ruși – peste 200 de cinovnici și oligarhi, considerați a fi apropiați ai liderului de la Kremlin, Vladimir Putin. În 2014, SUA au introdus sancțiuni împotriva Rusiei în legătură cu anexarea Crimeii și implicarea în conflictul din estul Ucrainei, sancțiuni care au fost extinse de mai multe ori.

Moscova a apărat atacurile masive ale forțelor guvernamentale siriene sprijinite de aviația rusă asupra unei regiuni rebele din apropierea capitalei Damasc.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că „lupta împotriva terorismului nu poate fi restrânsă de nimic”, deoarece suburbia din Ghouta adăpostește grupul islamist Al-Nusra, afiliat organizației teroriste Al-Qaeda.

Lavrov a spus că Nusra a efectuat atacuri asupra ambasadei și misiunii comerciale rusești de la Damasc. Totodată, el a menționat că „experiența acumulată la Aleppo, când s-a ajuns la o înțelegere cu rebelii privind retragerea lor, ar putea fi aplicată și în Ghouda de Est”.

Potrivit organizației Observatorul sirian pentru drepturile omului cu sediul la Londra, în bombardamentele din ultimele două zile asupra enclavei Ghouda de Est au fost uciși cel puțin 250 de oameni.

ONU, Statele Unite, țări europene și organizații de apărare a drepturilor omului au condamnat uciderea civililor în urma atacurilor aviației rusești și siriene din ultimele 48 de ore. Observatori și reprezentanți ai ONU au declarat că bombardamentele au lovit spitale, blocuri de locuit și alte ținte civile.

Ambasadorul american la Tbilisi a îndemnat autoritățile georgiene să formuleze clar „sensul orientării pro-occidentale a țării”. La deschiderea unor cursuri de comunicare strategică, Ian Kelly a spus că guvernul Georgiei trebuie să acționeze ca o echipă consolidată atunci când aplică reformele și să aibă un mesaj unitar în privința dezvoltării pro-occidentale a țării, pe înțelesul populației. El a menționat că Georgia trebuie să-și elaboreze politici de comunicare strategică atât pentru interiorul țării, cât și pentru relațiile externe. „Este în interesul nostru să vă apropiați tot mai mult de Occident și, în cele din urmă, să intrați în NATO și Uniunea Europeană”, dar pentru aceasta este necesară susținerea populației, a declarat Ian Kelly.

Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a semnat legea privind reintegrarea regiunii Donbas. Potrivit lui Poroșenko, Ucraina rămâne fidelă reglementării pașnice a situației din estul țării. Șeful statului a subliniat că documentul este unul cadru și cere o completare legislativă ulterioară. Legea califică drept ilegale acțiunile forțelor armate ale Rusiei și ale altor formațiuni militare, și stipulează că orice acte emise în legătură cu acestea sunt nule și nu au putere juridică. Totodată, legea declară Rusia drept stat agresor, ceea ce înseamnă că Ucraina pune întreaga răspundere pentru încălcarea drepturilor omului în teritoriile ocupate asupra statului agresor – Federația Rusă.

Statele Unite sunt „profund îngrijorate” de întețirea atacurilor forțelor guvernamentale siriene și aliaților lor asupra unei enclave rebele din apropiere de capitala Damasc. Violențele în Ghouta de Est trebuie să înceteze imediat, a declarat presei purtătoarea de cuvânt a departamentului de stat, Heather Nauert, denunțând ceea ce a numit „tacticile de asediu și de înfometare” ale forțelor loiale președintelui Bashar al-Assad. Potrivit organizației Observatorul sirian pentru drepturile omului cu sediul la Londra, în bombardamentele din ultimele două zile asupra enclavei au fost uciși cel puțin 250 de oameni. Organizația Națiunilor Unite a avertizat că situația umanitară a civililor din regiune a ieșit de sub control și a cerut încetarea luptelor pentru a se permite acordarea de ajutoare umanitare și evacuarea unor sute de pacienți aflați în stare critică sau grav răniți.

Un tribunal de la Moscova l-a condamnat la 10 zile de închisoare pe Roman Rubanov, directorul Fundației Anticorupție patronate de liderul opoziției ruse Alexei Navalnîi. Pe 19 februarie, Roman Rubanov a fost reținut pe aeroportul Șeremetevo sub acuzația de încălcare a regulilor de organizare a manifestațiilor în masă și anume pentru acțiunea din 28 ianuarie, în sprijinul mișcării lui Navalnîi de boicotare a alegerilor prezidențiale din Rusia, din martie anul acesta.

Deputatul democrat Sergiu Sîrbu a cerut Procuraturii Generale să informeze Parlamentul despre ancheta în cazul platformei online de colectare a fondurilor pentru acțiuni caritabile, caritate.md, în urma unul film al comunității jurnaliștilor de investigație RISE Moldova. În interpelarea publicată de Sîrbu pe Facebook se spune că este un subiect de „sensibilitate socială maximă”, făcându-se apel la „elucidarea obiectivă” a tuturor circumstanțelor acestui caz. Filmul RISE Moldova prezintă două cazuri în care copii trimiși la operație în Turcia cu bani colectați de caritate.md nu ar fi fost operați, sugerează că portalul ar comite încălcări financiare. Șefa afacerii, Svetlana Sainsus, despre care jurnaliștii spun că ar fie prietenă cu soția deputatului Sîrbu i-a acuzat jurnaliștii că i-ar fi trunchiat declarațiile, că ar fi defăimat-o și că i-ar fi cerut mită pentru a nu difuza materialul. Jurnaliștii RISE Moldova s-au plâns Procuraturii Generale că ar fi intimidați.

Principala formațiune militară a milițiilor kurde din Siria a anunțat că „unități militare” ale forțelor pro-guvernamentale siriene au intrat în enclava nordică Afrin pentru a participa la apărarea acesteia în fața armatei Turciei. Anunțul a fost făcut de miliția kurdă YPG (Unitățile de Apărare a Poporului), la scurt timp după declarația președintelui turc Recep Tayyip Erdogan, care a spus că forțele turce vor asedia în curând orașul sirian Afrin, capitala enclavei cu același nume. În urmă cu o lună, Turcia a început o ofensivă pentru a curăța provincia Afrin de miliția kurdă, care este aliată a Statelor Unite, dar pe care autoritățile de la Ankara o declară „grupare teroristă”. Între timp, presa de stat siriană relatează că armata turcă ar fi început deja bombardarea forțelor guvernamentale care intră în provincie.

Parlamentul a confirmat că Vitalie Pîrlog a solicitat luni inițierea procedurilor privind demisia din funcția de director al Serviciului de Informații și Securitate, la mai puțin de două luni de la numirea în funcție, pentru a-și putea continua activitatea în cadrul INTERPOL.

Într-un comunicat de presă se precizează că cererea de demisie este în proces de examinare la Comisia juridică, numiri și imunități a Parlamentului. „Opțiunea de a mă retrage ... are la bază dorința de a continua acele reforme importante la inițierea cărora am coparticipat în Comisia de Control al Fișierelor INTERPOL”, este citat Pîrlog în comunicatul Parlamentului.

Pîrlog care a devenit șef la SIS, pe 21 decembrie 2017, conduce comisia INTERPOL care decide dacă cererile de anunțare în urmărire internațională a unei persoane sunt motivate politic.

Un articol publicat săptămâna trecută de revista germană Der Spiegel sugerează că, în această calitate, Pîrlog s-ar fi aflat în conflict de interese anul trecut, când a fost exclus de la luarea deciziei INTERPOL în privința lui Renato Usatîi, fostul primar al orașului Bălți refugiat la Moscova. Autoritățile moldovene au cerut anunțarea lui Usatîi în căutare internațională, dar, în urma unei sesizări din partea acestuia, INTERPOL a respins cererea moldoveană.

Ucraina a comemorat astăzi protestatari uciși de forțele de securitate pe 20 februarie 2014, în timpul protestelor Euromaidan, soldate cu răsturnarea de la putere a președintelui pro-rus Victor Ianukovici. Președintele Petro Poroșenko a scris pe Twitter că cele o sută de victime au fost „îngeri protectori” care și-au dat viața ca Ucraina să fie liberă. În cadrul manifestărilor de comemorare, pe o stradă din Kiev, Institutska, unde au fost uciși mulți protestatari, au fost agățați o mie de îngeri de hârtie, iar numeroși ucraineni, inclusiv președintele Poroșenko au depus flori la un memorial în Piața Independenței. Protestele Euromaidan au început în noiembrie 2013, când fostul președinte Ianukovici a refuzat subit să mai semneze Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Procurorii ucraineni spun că 104 oameni au fost uciși și 2500 au fost răniți în violențele din timpul protestelor.

Partidul Democrat de guvernământ nu are deocamdată vreun plan în privința participării la așteptatele alegeri anticipate pentru funcțiile de primar în Chișinău și Bălți. Purtătorul de cuvânt al PD, Vitalie Gămurari, a spus la o conferință de presă că partidul abia urmează să facă o evaluare a situației din cele două municipii, bazată inclusiv pe sondaje de opinie, pentru a vedea ce așteptări au locuitorii de la viitorii primari. Gămurari a lăudat-o pe primărița interimară a capitalei Silvia Radu pentru că „a arătat situația de haos” în care s-ar fi aflat municipiul Chișinău din cauza fostului primar Dorin Chirtoacă, dar a că, la această etapă, nu poate nega, dar nici confirma că Radu va fi candidatura sprijinită de PD în capitală. Alegerile anticipate ar putea fi organizate la sfârșitul primăverii, după ce, mai întâi primarul Bălțiului, Renato Usatîi, iar apoi și cel al Chișinăului, Dorin Chirtoacă, și-au dat demisia în semn de protest față de anchetele penale împotriva lor, despre care spun că au fost intentate de guvernare din motive politice.

Ministerul rus de Externe a declarat că, în recenta bătălie din provincia siriană Deir al-Zor între forțele pro-guvernamentale sprijinite de Rusia și forțele conduse de Statele Unite, au fost răniți „câteva zeci” de cetățeni ruși și ai altor foste republici sovietice. În declarația Ministerului de Externe de la Moscova, prima în care se recunoaște că mercenarii ruși au suferit pierderi în bătălia de pe 7 februarie, nu se precizează naționalitatea celorlalți răniți, sau numărul morților. Autoritățile ruse au spus anterior că cinci cetățeni ruși au fost uciși. Ministerul de Externe insistă asupra faptului că militarii ruși din Siria nu au fost implicați în niciun fel în acel incident. „În Siria se află cetățeni ruși plecați acolo din propria voință, în diferite scopuri”, se spune în declarație. Autoritățile militare americane au spus că, în bătălia de la începutul lunii, coaliția condusă de Statele Unite a ucis aproximativ 100 de combatanți pro-guvernamentali. Aceștia ar fi „atacat neprovocat” forțele poziției siriene în apropierea unei rafinării petroliere pe malul estic al fluviul Eufrat.

În Iran, cinci polițiști au fost uciși, iar peste 300 de oameni au fost reținuți în urma ciocnirilor dintre forțele de securitate și un grup de musulmani sufiți. Bilanțul a fost anunțat de poliție, la o zi după ciocniri. Violențele au avut loc în timpul unui protest organizat de sufiți în fața unei secții de poliție din capitala Teheran pentru a cere eliberarea unui membru al comunității religioase Gonabadi. Din înregistrări video difuzate online și de televiziunea de stat se poate vedea cum un autobus lovește un grup de polițiști. Participanții la demonstrație au scris pe rețelele de socializare online că a fost ucis și un protestatar.

Autorul atacului din Stockholm, care a strivit cinci oameni cu camionul în aprilie 2017, a spus la tribunal că a avut scopul să determine ieșirea Suediei din coaliția condusă de Statele Unite împotriva Statului Islamic. Solicitantul de azil uzbec, Rakhmat Akilov, a mai spus că își dorea ca Suedia „să nu mai contribuie cu sume enorme de bani” la lupta contra grupării extremiste. El este acuzat că ar fi furat camionul-berbece cu care a intrat în mulțime pe 7 aprilie 2017. În vârstă de 39 de ani, Akilov le-a spus inițial procurorilor că a avut intenția să „strivească necredincioși”. Printre cei uciși se numără trei suedezi, inclusiv o fată de 11 ani, un britanic și o belgiancă. Alți șapte oameni au fost răniți.