Președinția de la București a dat publicității un comunicat referitor la Raportul privind activitatea managerială a Direcției Naționale Anticorupție prezentat joi de către ministrul Justiției.

Administrația Prezidențială a precizat că „din cauza lipsei de claritate în prezentarea raportului privind activitatea managerială a DNA și având în vedere că evaluarea activității DNA și a conducerii acestei instituții de către Președintele României diferă de cea a ministrului Justiției, se impune o analiză aprofundată a acestui document, care urmează să fie realizată la nivelul Administrației Prezidențiale de către departamentele de specialitate.”

În repetate rânduri, președintele României Klaus Iohannis, s-a declarat mulțumit de activitatea DNA și a conducerii sale, punct de vedere pe care și-l menține în continuare, și el se va folosi de toate prerogativele constituționale pentru asigurarea funcționării unei justiții independente și pentru consolidarea statului de drept din România, se spune în comunicatul șefului statului român.

Reamintim că ministrul român al justiției Tudorel Toader a cerut revocarea procurorului-şef al DNA Laurei Codruța Kövesi, după ce a prezentat la o conferință de presă un raport al activității lui Kövesi, în care o acuză între altele de comportament excesiv de autoritar.

Propunerea de revocare e trimisă acum la Consiliul Suprem al Magistraturii, care trebuie să dea un aviz consultativ, după care ea va ajunge la președintele României Klaus Iohannis, cel ce trebuie să decidă asupra demiterii sau nu a șefei DNA.

Acum cîteva săptămâni, Klaus Iohannis a spus la o conferință de presă că nu vede nici un motiv pentru revocarea Laurei Codruța Kövesi.

Ministrul român al justiției Tudorel Toader a cerut revocarea procurorului-şef al DNA Laurei Codruța Kövesi, după ce a prezentat la o conferință de presă un raport al activității lui Kövesi, în care o acuză între altele de comportament excesiv de autoritar. Propunerea de revocare e trimisă acum la Consiliul Suprem al Magistraturii, care trebuie să dea un aviz consultativ, după care ea va ajunge la președintele României Klaus Iohannis, cel ce trebuie să decidă asupra demiterii sau nu a șefei DNA. Acum cîteva săptămâni, Klaus Iohannis a spus la o conferință de presă că nu vede nici un motiv pentru revocarea Laurei Codruța Kövesi.

La Chișinău, a fost dat startul lucrărilor de reparație a clădirii Președinției, care sunt finanțate integral de Turcia dintr-un ajutor de zece milioane de euro. Sediul nou urmează a fi inaugurat pe 27 august, de Ziua Independenței, când în Republica Moldova este așteptat în vizită președintele turc Recep Tayyip Erdogan. Vorbind la lansarea lucrărilor care sunt efectuate tot de o companie turcă, „Sonbay”, președintele Igor Dodon a declarat că Turcia este țara care a răspuns dezinteresat și necondiționat cererii sale de ajutor lansată cu peste un an în urmă. Ambasadorul turc Hulusi Kiliç, căruia Dodon i-a conferit cu această ocazie „Ordinul de Onoare” a spus că Președinției reparată va fi cea mai frumoasă clădire din Chișinău. Clădirea Președinției a fost devastată în timpul protestelor din aprilie 2009.

Guvernul Filip a aprobat Regulamentul de implementare a programului de stat „Prima casă”, prin care facilitează accesul tinerilor familii la împrumuturi bancare și garantează 50% din soldul creditului ipotecar. Agenția IPN scrie că regulamentul este ultimul document necesar pentru a pune în aplicare acest program. Plafonul garanțiilor de stat și suma mijloacelor financiare destinate executării acestora vor fi stabilite anual, iar pentru 2018 au fost prevăzute 50 de milioane de lei, sau aproximativ 1,4 milioane de euro. Startul depunerii cererilor de creditare și băncile participante la program încă nu au fost anunțate.

Presa moldoveană relatează că autoritățile locale din încă două sate au semnat declarații simbolice de reunire cu România, sfidând amenințările președintelui Igor Dodon, care a spus că ar fi „acțiuni antistatale” și a cerut instituțiilor de drept să ia măsuri. Potrivit Unimedia, declarațiile au fost semnate astăzi de consilierii locali din Călimănești, raionul Nisporeni și Coșeni, raionul Ungheni, ridicând numărul localităților semnatare la 43. Președintele Dodon care a spus că va convoca o ședință a Consiliului de Securitate în această chestiune susține o campanie adversă de semnare a declarațiilor în sprijinul statalității. La Comrat, guvernatoarea autonomiei găgăuze, Irina Vlah, a anunțat convocarea unei ample adunări regionale pentru a condamna întărirea „forțelor unioniste antistatale” și „neglijența totală a organelor de drept”.

Miniștrii de externe din Uniunea Europeană ar urma să reitereze luni, într-o declarație pe marginea relației cu Republica Moldova, că debursarea fiecărei tranșe din promisul ajutor macrofinanciar de 100 de milioane de euro va depinde de respectarea „precondițiilor politice”. Introduse vara trecută la insistența Parlamentului European, după adoptarea intempestivă a sistemului electoral mixt, acestea cer între altele respectarea „sistemului democratic pluripartit” și a supremației legii. O ciornă a „Concluziilor Consiliului privind Republica Moldova” care a fost văzută de corespondentul Europei Libere mai exprimă „regretele” Uniunii Europene că schimbarea sistemului de vot s-a făcut în lipsa consensului între partide și nu a ținut cont de unele recomandări al Comisie de la Veneția. Îndeplinirea „precondițiilor politice” pentru debursarea ajutoarelor este monitorizată de Comisia Europeană. Autoritățile de la Chișinău așteaptă o decizia în privința primei tranșe în luna martie.

Parlamentul a aprobat astăzi demisia lui Vitalie Pîrlog din funcția de director al Serviciului de Informații și Securitate, la doar două luni de la numire. În vârstă de 43 de ani, Pîrlog a explicat în cererea de demisie că vrea să-și concentreze atenția pe activitatea sa la Interpol, în calitate de șef al Comisiei de Control al Fișierelor. Când a fost ales director al SIS, Pîrlog a spus că-și propune „o agendă ambiţioasă” a schimbărilor așa încât instituția să nu fie perceput de populație „drept o bâtă”. La Interpol, Pîrlog conduce de anul trecut comisia care decide dacă cererile de anunțare în urmărire internațională a unei persoane sunt motivate politic. Un articol publicat săptămâna trecută de revista germană Der Spiegel sugerează că Pîrlog ar fi apropiat de liderul Partidului Democrat de guvernământ, oligarhul Vlad Plahotniuc. Anul trecut, Interpol l-a exclus pe Pîrlog din procesul luării deciziei în privința cererii autorităților moldovene de a-l anunța în căutare pe rivalul guvernării, Renato Usatîi, hotărând în cele din urmă să respingă cererea.

Autoritățile din Muntenegru au spus că individul care s-a aruncat în aer în faţa ambasadei americane din Podgorica, după ce mai întâi a aruncat o grenadă în interiorul complexului, era un bărbat originar din Serbia, Dalibor Jaukovic. Un oficial american a spus că nicio persoană din ambasadă nu a avut de suferit în urma incidentului, care a avut lor noaptea trecută, după miezul nopții. Poliția muntenegreană continuă investigațiile pentru aflarea motivației atacatorului, care avea 43 de ani, se născuse în Serbia, dar locuia de multă vreme în Muntenegru.

Tribunalul de Arbitraj Sportiv a anunțat că sportivul rus de curling, Aleksandr Krușelnițki, a fost găsit vinovat de violarea regulamentului antidoping, fiind deposedat de medalia olimpică de bronz pe care tocmai a câștigat-o la Jocurile Olimpice de iarnă 2018. Kruşelniţki a fost depistat pozitiv la meldonium. Medalia pe care o câștigase împreună cu soția sa Anastasia Brîzgalova în concursul de curling dublu mixt revine acum Norvegiei. Tribunalul și-a anunțat decizia după ce audierea în acest caz, prevăzută inițial pentru joi după-amiază la Pyeongchang, a fost anulată, la cererea tuturor pârților implicate, Kruşelniţki recunoscându-și încălcarea.

Activistul anticorupție Alexei Navalnîi a fost reținut pentru scurt timp de poliție, la Moscova. După ce a fost pus în libertate, Navalnîi a declarat că ar putea primi o pedeapsă administrativă care ar putea duce la o detenție de 30 de zile. Navalnîi a organizat o serie de proteste în toată Federația rusă, a publicat informații despre corupția la nivel înalt și a încercat să candideze în alegerile prezidențiale din 18 martie. Candidatura i-a fost însă respinsă pentru că fusese condamnat penal în trecut, deși cu suspendarea pedepsei. Navalnîi a declarat mereu că este nevinovat iar dosarele i-au fost întocmite din motive politice.

Cancelara germană Angela Merkel a condamnat joi uciderea civililor în Siria referindu-se la un „masacru” şi a afirmat că Germania va discuta cu Rusia în cadrul eforturilor de a se pune capăt violenţelor.
„Ceea ce vedem în prezent, evenimentele teribile din Siria, un regim care nu luptă împotriva teroriştilor, ci împotriva propriului popor, uciderea copiilor, distrugerea spitalelor, toate acestea reprezintă un masacru care trebuie condamnat”, a declarat Angela Merkel, referindu-se la bombardamentele lansate de regimul sirian în Ghouta Orientală, fief al rebelilor în apropiere de Damasc, soldate, începând de duminică, cu circa 300 de morţi şi peste 1.400 de răniţi.

O persoană neidentificată a aruncat o grenadă în apropierea clădirii ambasadei Statelor Unite din capitala Muntenegrului, Podgorita, după care s-a sinucis. Autoritățile locale au informat că atacul a avut loc după miezul nopții. Nu au fost răniți, iar ambasada americană a declarat că este în contact permanent cu autoritățile pentru a urmări ancheta.

Președintele american Donald Trump a sugerat că s-ar putea pune capăt atacurilor violente din școli dacă profesorii ar fi înarmați și antrenați să tragă. La Casa Albă, Trump s-a întâlnit cu supraviețuitori ai masacrului din 14 februarie, de la un liceu din Florida, soldat cu 17 morți. Președintele american sprijină însă intensificarea testelor psihologice pentru persoanele care cumpără arme.

Între timp, în Statele Unite se înmulțesc protestele elevilor, care se organizează sub sloganul „Să nu se mai repete” (Never again). Sute de elevi s-a dus și în capitala statului Florida unde au cerut un control mai stric al portului de armă. Legislatorii cu care au discutat au acceptat să dezbată posibilitatea ca vârsta de la care se pot cumpăra arme de asalt să crească la 21, de la 18.Dar au refuzat orice discuție despre interzicerea portului acestor arme, relatează BBC.

Lobby-ul producătorilor și comercianților de arme, National Rifle Association – una din cele mai puternice și bogate organizații americane - şi-a exprimat imediat opoziţia faţă de orice ridicare a pragului de vârstă pentru cumpărarea unei arme, apreciind că aceasta i-ar face să plătească pentru actele criminalilor pe cetăţenii care respectă legea.

Miercurea trecută, Nikolas Cruz de 19 ani, fost elev al liceului Marjory Stoneman Douglas din Parkland,Florida, a deschis focul cu o armă semiautomată pe culoarele şcolii, omorând 17 persoane, majoritatea adolescenţi.

În ultimul Index al percepției corupției, întocmit de Transparency International, România se menţine cu acelaşi scor şi pe acelaşi loc (25) la nivelul Uniunii Europene, ca anul trecut. Este la egalitate cu Grecia și singurele ţări membre ale UE care au punctaje mai mici decât România sunt Ungaria (45 de puncte) şi Bulgaria (43 de puncte). La nivelul Uniunii Europene, media este de 66 de puncta din 100. Raportul anual privind indicele de percepţie a corupţiei, elaborat de TI, realizează un clasament al gradului de corupţie în sectorul public aşa cum este perceput de mediul de afaceri şi de experţi independenţi din 180 de state incluse în analiză.

Ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, a declarat miercuri că noua lege ucraineană privind reintegrarea celor două regiuni separatiste din estul ţării - Doneţk şi Lugansk - încurajează utilizarea forţei pentru restabilirea integrităţii teritoriale a Ucrainei, „ceea ce este absolut inacceptabil”. Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a promulgat marţi seara legea cu privire la politica de stat pentru asigurarea suveranităţii de stat a Ucrainei asupra teritoriilor „ocupate temporar'' în regiunile Doneţk şi Lugansk sau „Legea reintegrării Donbasului”. Noua lege permite armatei ucrainene să „utilizeze forţa” pentru a „descuraja agresiunea armată a Federației ruse în regiunile Doneţk şi Lugansk”, potrivit textului final de pe site-ul Parlamentului ucrainean. Moscova respinge acuzațiile că ar avea trupe în estul Ucrainei.

Preşedintele leton Raimonds Vejonis a cerut miercuri finalizarea rapidă a anchetei de corupţie care îl vizează pe şeful Băncii Centrale, Ilmars Rimsevics. Kucinskis a subliniat că investigaţia împotriva lui Rimsevics nu are legătură cu nici o altă operaţiune a vreunei bănci comerciale letone. El a dat asigurări că nu există nici un pericol la adresa sistemului financiar leton. Guvernatorul Băncii Centrale a fost reţinut în weekend sub suspiciunea că ar fi cerut şi acceptat mită de cel puţin 100.000 de euro. El a fost eliberat pe cauţiune luni seară. Rimsevics conduce Banca Centrală a Letoniei din 2001. A fost de asemenea membru al Consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene de când Letonia a aderat la zona euro în 2014.

Corupția rămâne o mare povară pentru cele peste 180 de țări și teritorii, analizate de Transparency Internațional în Indexul anual al percepției corupției, publicat miercuri iar Europa de est și Asia Centrală (fosta URSS) rămâne una din regiunile cele mai corupte. Moldova a pierdut un punct faţă de 2016 şi se plasează acum pe locul 122 din 180. Pe acelaşi loc se plasează țări ca Azerbaidjan şi Kazahstan. Printre statele Parteneriatului Estic, Moldova o depășește doar pe Ucraina, care a acumulat 30 de puncte. La această categorie, Georgia este lideră cu 56 de puncte, urmată de Belarus cu 44 de puncte. Indicele redă nu numai măsura în care o țară este percepută drept coruptă sau nu, dar și influența negativă a corupției asupra libertății presei și în general asupra drepturilor omului.

Grupul parlamentar popular-european a anunțat miercuri că a înregistrat o iniţiativă legislativă de modificare a Codului Educaţiei prin care să fie introduse două sesiuni suplimentare de bacalaureat, la care doritorii de a participa să achite o taxă. Autorii proiectului spun că tinerii care au picat examenele vor avea mai multe șanse de a merge la studii la universitate şi de a rămâne în ţară, în loc de a migra. În acest moment, cei care nu au luat bacalaureatul trebuie să aștepte un an pentru a relua examenul. Deputații care au inițiat reforma s-au condus după statisticile oficiale care arătă că anul trecut peste 5800 de candidați nu au promovat Bacalaureatul și mulți dintre ei ar fi migrat ulterior. Vicepreședintele legislativului, Valeriu Ghileţchi, a spus ca taxele pe care ar urma să le achite candidații vor acoperi numai cheltuielile de organizare. Criticii acestei initiative susțin că este o propunere electorală și populistă care va duce numai la subminarea seriozității bacalaureatului.

Consiliul de Securitate al ONU ar urma să voteze joi, asupra unui proiect de rezoluţie care cere o încetare a focului timp de 30 de zile în Siria, pentru a permite livrarea ajutorului umanitar. Nu se cunoaşte încă dacă Rusia intenţionează să-şi folosească dreptul de veto pentru a bloca propunerea. Unii diplomaţi au spus că aşteaptă din partea Moscovei o simplă abţinere. Secretarul-general al ONU, Antonio Guterres, a cerut „oprirea imediată a oricărei acţiuni de război în Ghouta de Est", o enclavă rebelă de lângă Damasc devenită, potrivit lui, „iadul pe Pământ". Bombardamentele intense ale regimului sirian, începute de duminică, s-au soldat cu 310 civili uciși, dintre care 72 de copii, conform Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului .

Fostul președinte georgian și guvernator al regiunii Odesa, Mihail Saakașvili a primit o interdicție de trei ani de intrare în Ucraina după ce a fost expulzat din țară, în Polonia, pe 12 februarie. Purtătorul de cuvânt al forțelor de grăniceri a precizat că interdicția fost impusă de comandantul responsabil de secţiunea de frontieră pe care Saakașvili a trecut-o ilegal în luna septembrie, când a intrat din Polonia în Ucraina. Fost aliat al preşedintelui ucrainean Petro Poroşenko, Mihail Saakaşvili (50 de ani) a devenit unul dintre cei mai înverşunaţi oponenţi ai săi şi a contestat în repetate rânduri puterea ucraineană, pe care o acuză de corupţie.

Partidul său, Mişcarea noilor forţe, organizează cu regularitate manifestaţii împotriva corupţiei şi a preşedintelui Poroşenko, care uneori degenerează în violenţe. Parchetul General ucrainean l-a acuzat că a încercat să „preia puterea cu forţa” în cursul manifestaţiilor care ar fi fost finanţate, potrivit autorităţilor, de anturajul ex-preşedintelui pro-rus Viktor Ianukovici, înlăturat de la putere în 2014. Saakaşvili neagă aceste acuzaţii.

„Locul României este clar în spațiul Schengen”, a declarat președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, la Bruxelles, după discuții cu noul premier social-democrat român Viorica Dăncilă. Potrivit Agerpres, șeful executivului UE a adăugat că „nu mai există nici un motiv” ca România să fie exclusă din spațiul fără controale la frontierele interne. El a mai spus că va trebui încheiată înaintea sfârșitului mandatului Comisiei sale monitorizarea specială a felului cum România și Bulgariei își reformează justiția și luptă împotriva corupției. Cele două țări balcanice au aderat la UE în 2007, dar încă nu fac parte din spațiul fără frontiere, fiind respinse mereu de unele state mari din organizație ca nepregătite și corupte, și sunt evaluate anual în privința reformelor printr-un Mecanism de Cooperare și Verificare.

Președintele ucrainean Petro Poroșenko a numit Rusia „țară agresoare” care a planificat „un bine-coordonat război hibrid împotriva Ucrainei”. Poroșenko a făcut remarca în mărturia prin legătură video făcută la procesul predecesorului său, Viktor Ianukovici, care a fugit în Rusia pe fondul protestelor prelungite de la Kiev din 2014. „Anexarea Crimeii a fost parte din războiul hibrid al Rusiei împotriva Ucrainei”, a mai spus Poroșenko, care depunea mărturie din biroul său din capitală în procesul de trădare de țară intentat lui Ianukovici. Fostul președinte neagă că ar fi dispus să se tragă în demonstranții din centrul Kievului, unde au murit 104 oameni, iar alți 2500 au fost răniți. El susține că violențele au fost puse la cale de adversarii săi politici, ca să-l compromită și să-l înlăture de la putere.

Transparency International (TI) spune că măsurile luate de unele guverne împotriva ONG-urile și presei sunt asociate cu nivele mai mari de corupție și că majoritatea țărilor sunt prea lente în combaterea flagelului. Peste 2/3 din cele 180 de țări din noul raport anual despre percepția corupției în lume, au avut un scor mai mic de 50 pe o scară de la 0 (nivelul cel mai corupt) până la 100 (cel mai puțin corupt). R. Moldova se află în noul clasament pe locul 122 cu un scor de 31, iar vecina sa de la est Ucraina pe locul 130 (scor: 30). România se numără și în noul clasament printre țările cele mai corupte din UE, fiind în lume pe locul 59. După ea dintre țările UE se află numai Ungaria (locul 66) și Bulgaria (locul 71). Cele mai puțin corupte țări din lume sunt percepute a fi Noua Zeelandă, Danemarca și Finlanda, iar dintre fostele țări comuniste cel mai bine stă Estonia (locul 21 în lume).

În Statele Unite s-a anunțat moartea la vârsta de 99 de ani reverendul american Billy Graham, care a ținut predici în aproximativ 185 de țări, inclusiv în Uniunea Sovietică, și a fost consilierul câtorva președinți ai Statelor Unite. Graham a primit în 1983 Medalia Libertății, cea mai înaltă distincție americană civilă, de la președintele Ronald Reagan și a avut relații strânse și cu alți președinți, cum ar fi Dwight Eisenhower sau Richard Nixon. Se estimează că 215 milioane de oameni l-au ascultat pe viu predicând pe pastorul baptist, iar alte milioane de oameni au urmărit regulat transmisiile sale televizate. Președintele Donald Trump a scris pe Twitter că Graham a fost o personalitate „ca nimeni altul” și că îi vor simți lipsa „creștinii și toate religiile”.

Centrul de Sănătate Publică recomandă adresarea la medic la apariția primelor simptome ale gripei și infecțiilor acute respiratorii, după ce numărul cazurilor de asemenea boli a depășit în ultimele 7 zile pragul endemic – a informat IPN. În ultima săptămână au fost înregistrate 15 cazuri de gripă, peste 12.000 de cazuri infecții acute ale căilor respiratorii superioare și aproape 400 de cazuri de infecții respiratorii acute severe. Un tânăr de 17 ani, din Chișinău, a decedat din cauza gripei. Medicii recomandă spălatul pe mâini cu apă şi săpun, acoperirea gurii și a nasului în timpul tusei și strănutului, alimentarea corectă și consumul sporit de lichide.