Agenția Națională de Reglementare în Energetică (ANRE) a propus micșorarea cu 20,3% a tarifelor la gazele naturale pentru anul 2018. IPN scrie că propunerea a fost postată pe pagina de net al agenției. Anterior, experții independenți spuneau că reducerea ar trebui să fie de 30%. Vorbind miercuri la audieri în comisia pentru economie din parlament, șeful ANRE Tudor Copaci a spus că reducerea ar fi posibilă mai ales din cauza aprecierii leului față de dolarul american, și în mai mică măsură din cauza ieftinirii gazelor importate de MoldovaGaz. Recent partidul Maiei Sandu a denunțat la Centrul Național Anticorupție conducerea ANRE, spunând că tergiversând nejustificat ieftinirea gazelor ar fi provocat mari pagube.

Poliția din Somalia spune că în capitala țării Mogadiscio au explodat două automobile cu bombe și s-a tras cu arme de foc în incidente soldate cu cel puțin 18 morți. Violențele pun capăt mai multor luni de calm la Mogadiscio, unde gruparea extremistă Al-Shabaab, afiliată la Al-Qaeda, a revendicat în trecut mai multe atentate. Nu este limpede cine este răspunzător de violențele de vineri. „Credem că a fost o explozie sinucigașă cu mașină lângă zona palatului prezidențial, apoi a urmat altă explozie, cu focuri de armă. Este prea devreme să știm detalii sau cine au fost țintele”, a declarat pentru Reuters maiorul de poliție Mohamed Ahmed. Martorii și poliția au spus că a doua explozie a fost a unei mașini parcată la un hotel, dar în acel incident nu au fost victime. Un atac cu camion încărcat cu explozivi a ucis în octombrie la Mogadiscio 512 oameni, în cel mai sângeros atac de acest fel din istoria țării.

Un diplomat american spune că este tot mai greu să se coopereze cu Rusia în privința Siriei, dată fiind rezistența Moscovei la chemările occidentale de a se declara armistițiu pe 30 de zile în țara măcinată de război. „Am făcut mari eforturi să menținem dialogul și relațiile cu Rusia în aceste chestiuni”, le-a spus secretarul de stat adjunct John J. Sullivan reporterilor la Bruxelles vineri, adăugând: „Pe parcursul campaniei împotriva Statului Islamic, ne-a fost tot mai greu să cooperăm cu rușii”. Remarcile au venit înaintea unui vot în Consiliul de Securitate ONU pe tema rezoluției sugerând un armistițiu pe 30 de zile pe tot cuprinsul Siriei, pentru a facilita livrarea de ajutoare umanitare și evacuarea civililor bolnavi și răniți. Rusia spune că nu sunt garanții că încetarea focului va fi respectată și de rebelii sprijiniți de Statele Unite.

Grupul de inițiativă pentru referendumul împotriva schimbării sistemului de vot din R. Moldova a depus vineri actele de înregistrare la Comisia Electorală Centrală, care respinsese prima încercare de înregistrare a demersului luna trecută, invocând greșeli de procedură. Acum, CEC are la dispoziție 15 zile pentru a decide în favoarea sau împotriva înregistrării. Dacă răspunsul CEC va fi pozitiv, grupul de inițiativă va trebui să adune 200.000 de semnături în favoarea referendumului, în două-trei luni. Inițiativa a fost criticată de principala forță politică din spatele schimbării sistemului de vot, Partidul Democrat, al lui Vlad Plahotniuc, dar a fost aplaudată de opoziția care-și spune „anti-oligarhică”. Parlamentul a aprobat trecerea la sistemul de vot mixt, în locul celui proporțional, în vara anului trecut.

Parlamentul de la Chișinău a respins cu voturile majorității grupate în jurul deputaților PD moțiunea simplă socialistă împotriva ministrului economiei, Chiril Gaburici. Prezent la discuții, fostul premier, revenit în guvern în urma remanierii din decembrie, a negat acuzațiile că economia R. Moldova ar fi „în situație dezastruoasă” și în declin, cum se spune în moțiunea socialiștilor, atrăgând atenția că statisticile indică o creștere a PIB în ultimii doi ani. Aceasta a fost prima moțiune simplă introdusă de socialiști anul acesta, după ce în 2017 ei au inițiat 4 moțiuni simple, toate respinse de parlament. Chiril Gaburici a fost premier vreme de patru luni în 2015. El și-a dat demisia ca urmare a începerii unei anchete pe baza informațiilor că diploma lui de studii este falsă. După câteva luni, dosarul penal deschis în această chestiune a fost clasat.

Administrația președintelui american Donald Trump va impune sancțiuni împotriva a peste 50 de nave maritime, companii maritime și firme de comerț într-o nouă încercare de a mări presiunea asupra Coreii de Nord, în legătură cu programul ei nuclear, au informat oficiali de rang înalt din conducerea Statelor Unite, sub condiția anonimatului. Președintele Trump urma să anunțe sancțiunile vineri la o conferință. Un oficial citat de AP a spus că Trump va caracteriza sancțiunile drept „cea mai mare listă de sancțiuni” aplicate vreodată nordului comunist al Coreii și că ele sunt ațintite mai ales împotriva surselor de combustibili și finanțe ale Fenianului.

Agențiile de presă relatează citând oficialități americani sub condiția anonimatului că ambasada Statelor Unite la Ierusalim ar urma să se deschisă în mai 2018, ca să marcheze a 70-a aniversare a declarației de independență a statului Israel. Anunțul președintelui Donald Trump de anul trecut privind mutarea ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim a provocat proteste din partea palestinienilor și aliaților lor arabi. Palestinienii, sprijiniți de multe țări, inclusiv occidentale, vor ca Ierusalimul de est să fie capitala statului lor independent. Israelul a anexat Iersualimul de est, proclamând întregul oraș drept capitala sa printr-o decizie nerecunoscută de comunitatea internațională.

Parlamentul a votat din nou o lege respinsă de președintele Igor Dodon privind mărirea salariilor unor angajați din justiție, din vămi și de la Fisc. IPN a relatat că șeful statului considera prea mare mărirea de 20% pentru personalul tehnic din judecătorii și de 50% pentru vameși și angajații Fiscului, spunând că salariile acestor categorii profesionale sunt deja destul de mari. Altă lege re-votată de parlament după obiecțiile președintelui se referă la statutul zilierilor din agricultură. Dodon ar fi dorit ca de prevederile ei să se bucure și muncitorii ocazionali din alte domenii, propunând și alte schimbări, dar nici una din ele nu fost acceptată de Comisia protecție socială, sănătate și familie. Potrivit Constituției, Dodon este obligat acum să promulge cele două legi.

R. Moldova își va propune să reducă cu 50% într-un deceniu emisiile de poluanți în aer, informează IPN cu trimitere la un proiect de Strategie pe anii 2018-2028 . Potrivit aceleiași surse, primul pas va fi crearea unei rețele de monitorizare permanentă pe tot teritoriul țării a calității aerului, care este măsurată în prezent doar de trei ori pe zi. Autorul proiectului, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, spune că parte a strategiei va fi armonizarea legislației de protecție a calității aerului cu legislația și standardele UE. Ministerul a mai spus că așteaptă până la 7 martie propuneri și recomandări legate de proiect, care este accesibil pe pagina de net particip.gov.md, unde se găsesc și nume și telefoane de contact.

O fracțiune parlamentară rusă a amenințat cu revocarea acreditării jurnaliștilor de la o televiziune care a relatat despre acuzații de hărțuire sexuale la adresa unui membru al fracțiunii. Șeful-adjunct al fracțiunii Partidului Liberal Democratic, Igor Lebedev, a formulat avertismentul pe Twitter după ce televiziunea Dojd a relatat că trei jurnaliste lucrând la parlament au declarat sub condiția anonimatului că au fost hărțuite sexual de membrul LDPR Leonid Sluțki. Deputatul a respins acuzațiile, iar în postarea sa de vineri pe rețele, colegul său Lebedev a spus că învinuirile reprezintă „o violare flagrantă a eticii și legii, precum și o insultă”. Partidul LDPR este condus de politicianul ultranaționalist Vladimir Jirinkovski

Ungaria pretinde de la UE cel puțin jumătate din suma cheltuită pentru ridicarea unui gard în calea migranților la granița cu Serbia, a relatat Reuters. „Am cheltuit peste un miliard de euro cu protecția frontierei. Nu ne apărăm doar pe noi, apărăm Europa, așa că cel puțin jumătate din această sumă ar trebui decontată”, a spus premierul Viktor Orban într-un video plasat pe FB înaintea unui summit informal al liderilor din UE, programat pentru vineri la Bruxelles. El a mai spus că Ungaria va propune UE înființarea unei proceduri de „cartonaș roșu”, care ar permite parlamentelor naționale din țările membre să pună capăt unor dezbateri la nivel european dacă ele sunt percepute drept contrare intereselor naționale.

Președintele Igor Dodon i-a felicitat pe veteranii de război cu ocazia împlinirii a o sută de ani de la înființarea Armatei Roșii în fosta Uniune Sovietică. Într-o postare pe Facebook, Dodon a anunțat că a acordat și o serie de distinncții „Pentru merite deosebite în domeniul apărării şi securităţii statului, contribuţie substanțială la dezvoltarea mişcării de veterani şi participare activă la educarea tinerei generaţii în spiritul militaro-patriotic”. În Parlament, inițiativa deputatului comunist Oleg Reidman, de a-i felicita pe deputați cu ocazia centenarului Armatei Roșii, a generat un schimb de replici acide, relatează Agora..md.

Primarul demisionar al Capitalei, Dorin Chirtoacă, a declara joi seară, într-o emisiunea televizată, că nu mai vrea să candideze la șefia municipalității în primăvara acestui an. Dar a precizat că decizia finală va fi luată „în partid” și că el are „simțul responsabilității”. Chirtoacă și-a anunțat demisia pe 16 februarie, pentru a provoca alegeri anticipate la Chișinău, la primăvară. Anterior, își anunțase demisia din postul de primar al orașului Bălți, Renato Usatii, politician dat în urmărire de autoritățile din R. Moldova și aflat de mai mult timp în Federația Rusă.

Liderii Uniunii Europene se reunesc în cadru informal vineri, la Bruxelles, pentru a dezbate pentru prima dată, în format de 27, bugetul comunitar după 2020 şi ieşirea Marii Britanii din UE. Va fi discutată și modalitatea de desemnare a succesorului lui Jean-Claude Juncker la preşedinţia Comisiei Europene. Imediat după Brexit, se estimază că bugetul europen va pierde în jur de 14miliarde de euro. Totodată, prioritățile trebuie regândite, în contextul în care migraţia, terorismul şi protecţia frontierelor reprezintă noi provocări majore pentru UE.

UE va trebui să aleagă între mai multe opţiuni. Cea mai mare parte a bugetului comunitar, aproximativ 70%, este pentru moment consacrată pilonilor tradiţionali ai Uniunii: politica de coeziune - care vizează recuperarea întârzierilor de dezvoltare din regiunile mai sărace faţă de cele mai bogate - şi politica agricolă comună (PAC). „Există ţările care nu vor să plătească mai mult şi cele care nu vor să primească mai puţin'', a sintetizat situaţia actualul preşedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

Statele Unite au denunţat joi „responsabilitatea" Rusiei în bombardamentele lansate de regimul de la Damasc care, începând de duminică, au făcut peste 400 de morţi în enclava rebelă Ghouta Orientală din Siria. „Fără sprijinul Rusiei pentru regimul sirian, nu s-ar fi pierdut atâtea vieți omenești”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Departamentului de stat, Heather Nauert. Cel puţin 46 de civili au fost ucişi joi. Statele Unite sprijină o rezoluție privind impunerea unui armistițiu de 30 de zile pentru a permite intrarea ajutoarelor umanitare in regiunea Ghouta. Consiliul de Securitate ONU va vota astăzi rezoluția.

Procurorul special Robert Mueller, care anchetează amestecul Rusiei în alegerile prezidențiale americane, a formulat joi noi acuzaţii împotriva lui Paul Manafort, fost şef al campaniei electorale a preşedintelui Donald Trump. Manafort şi Robert Gates - un alt membru al campaniei electorale - sunt acuzaţi de completarea unor declaraţii fiscale false, de omisiunea de a raporta conturi în străinătate şi de fraudă bancară. Manafort este inculpat într-o instanţă din statul american Virginia pentru spălarea sumei de 30 de milioane de dolari din venituri ascunse. Cei doi au fost deja trimişi în judecată, în octombrie, pentru fals în declaraţii, spălare de bani şi neînregistrarea ca agenţi străini, în legătură cu activităţi de lobby pentru fostul guvern pro-rus al Ucrainei. Niciuna din acuzaţii nu se referă însă la o presupusă complicitate cu Rusia, în cadrul campaniei electorale, care constituie principalul motor al anchetei independente. Acuzaţiile survin la o săptămână după inculparea a 13 cetăţeni ruşi pentru complot în vederea subminării procesului electoral american.

Parlamentul Olandei a adoptat joi o moţiune prin care recunoaşte drept genocid masacrarea a 1,5 milioane de armeni în Imperiul Otoman, în 1915. Înainte de vot, guvernul olandez anunţase că poziţia faţă de genocid nu va deveni o politică oficială a ţării. O altă moţiune cere reprezentarea la nivel înalt a Olandei la comemorarea genocidului, în Armenia, pe 24 aprilie. Înaintea Olandei alte ţări europene au adoptat rezoluţii similar. Turcia recunoaşte că în Imperiul Otoman au fost ucişi mulţi creştini armeni în timpul primului război mondial, dar contestă numărul de vieţi pierdute şi neagă că a fost vorba de o campanie sistematică de distrugere a armenilor.

Oligarhul rus Oleg Deripaska s-a retras de la conducerea companiei RUSAL la numai câteva zile după ce a fost implicat într-un sacandal de corupți, iar în Statele Unite s-a regăsit pe lista oligarhilor care fac afaceri cu sprijinul Kremlinului. Lista a fost întocmită de ministerul american de finanțe, iar cetățenii ruși numiți acolo ar putea fi ținta unor noi sancțiuni din partea Statelor Unite. Cotidianul Kommersant a comentat, înainte de anunțarea demisiei, că Deripaska s-ar putea retrage de la conducerea conglomeratului aluminiului din cauza listei americane. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov a comentat însă că este puțin probabil ca lista ministerului american de finanțe să fie motivul plecării lui Deripaska.

La București, aproape 2.000 de protestatari s-au strâns joi seară în faţa sediului Guvernului, la o oră după ce ministrul român de justiție anunțase că cere revocarea procuroruluișef DNA, Laura Codruţa Kovesi. Potestatarii au cerut demisia ministrului justiţiei, Tudorel Toader și au scandat lozinci împotriva partidului social-democrat de guvernământ, relatează Digi24.

Proteste similare au fost şi în marile oraşe din România. La Cluj, Braşov, Sibiu, Iaşi, Timişoara, Craiova şi Constanţa, oamenii au scandat mesaje anticorupţie şi au cerut demisia ministrului Tudorel Toader.

Consiliul Superior al Magistraturii își va da avizul consultativ, dar decizia finală aparție președintele român Klaus Iohannis. Administrația Prezidențială a precizat joi că „din cauza lipsei de claritate în prezentarea raportului privind activitatea managerială a DNA și având în vedere că evaluarea activității DNA și a conducerii acestei instituții de către Președintele României diferă de cea a ministrului Justiției, se impune o analiză aprofundată a acestui document, care urmează să fie realizată la nivelul Administrației Prezidențiale de către departamentele de specialitate.” Acum cîteva săptămâni, Klaus Iohannis a spus la o conferință de presă că nu vede nici un motiv pentru revocarea Laurei Codruța Kövesi.

Ministrul român al justiției Tudorel Toader a cerut joi revocarea procurorului-şef al DNA Laurei Codruța Kövesi, invocând între altele obstrucționarea Inspecției Judiciare, autoritarism și implicarea în anchetele altor procurori, prioritizarea dosarelor cu impact mediatic, în detrimentul criteriului cronologic, contestarea autorității Curții Constituționale, încercarea de a obține condamnări cu orice preț, sporirea cheltuielilor.

Președinția de la București a dat publicității un comunicat referitor la Raportul privind activitatea managerială a Direcției Naționale Anticorupție prezentat joi de către ministrul Justiției.

Administrația Prezidențială a precizat că „din cauza lipsei de claritate în prezentarea raportului privind activitatea managerială a DNA și având în vedere că evaluarea activității DNA și a conducerii acestei instituții de către Președintele României diferă de cea a ministrului Justiției, se impune o analiză aprofundată a acestui document, care urmează să fie realizată la nivelul Administrației Prezidențiale de către departamentele de specialitate.”

În repetate rânduri, președintele României Klaus Iohannis, s-a declarat mulțumit de activitatea DNA și a conducerii sale, punct de vedere pe care și-l menține în continuare, și el se va folosi de toate prerogativele constituționale pentru asigurarea funcționării unei justiții independente și pentru consolidarea statului de drept din România, se spune în comunicatul șefului statului român.

Reamintim că ministrul român al justiției Tudorel Toader a cerut revocarea procurorului-şef al DNA Laurei Codruța Kövesi, după ce a prezentat la o conferință de presă un raport al activității lui Kövesi, în care o acuză între altele de comportament excesiv de autoritar.

Propunerea de revocare e trimisă acum la Consiliul Suprem al Magistraturii, care trebuie să dea un aviz consultativ, după care ea va ajunge la președintele României Klaus Iohannis, cel ce trebuie să decidă asupra demiterii sau nu a șefei DNA.

Acum cîteva săptămâni, Klaus Iohannis a spus la o conferință de presă că nu vede nici un motiv pentru revocarea Laurei Codruța Kövesi.

Ministrul român al justiției Tudorel Toader a cerut revocarea procurorului-şef al DNA Laurei Codruța Kövesi, după ce a prezentat la o conferință de presă un raport al activității lui Kövesi, în care o acuză între altele de comportament excesiv de autoritar. Propunerea de revocare e trimisă acum la Consiliul Suprem al Magistraturii, care trebuie să dea un aviz consultativ, după care ea va ajunge la președintele României Klaus Iohannis, cel ce trebuie să decidă asupra demiterii sau nu a șefei DNA. Acum cîteva săptămâni, Klaus Iohannis a spus la o conferință de presă că nu vede nici un motiv pentru revocarea Laurei Codruța Kövesi.

La Chișinău, a fost dat startul lucrărilor de reparație a clădirii Președinției, care sunt finanțate integral de Turcia dintr-un ajutor de zece milioane de euro. Sediul nou urmează a fi inaugurat pe 27 august, de Ziua Independenței, când în Republica Moldova este așteptat în vizită președintele turc Recep Tayyip Erdogan. Vorbind la lansarea lucrărilor care sunt efectuate tot de o companie turcă, „Sonbay”, președintele Igor Dodon a declarat că Turcia este țara care a răspuns dezinteresat și necondiționat cererii sale de ajutor lansată cu peste un an în urmă. Ambasadorul turc Hulusi Kiliç, căruia Dodon i-a conferit cu această ocazie „Ordinul de Onoare” a spus că Președinției reparată va fi cea mai frumoasă clădire din Chișinău. Clădirea Președinției a fost devastată în timpul protestelor din aprilie 2009.

Guvernul Filip a aprobat Regulamentul de implementare a programului de stat „Prima casă”, prin care facilitează accesul tinerilor familii la împrumuturi bancare și garantează 50% din soldul creditului ipotecar. Agenția IPN scrie că regulamentul este ultimul document necesar pentru a pune în aplicare acest program. Plafonul garanțiilor de stat și suma mijloacelor financiare destinate executării acestora vor fi stabilite anual, iar pentru 2018 au fost prevăzute 50 de milioane de lei, sau aproximativ 1,4 milioane de euro. Startul depunerii cererilor de creditare și băncile participante la program încă nu au fost anunțate.

Presa moldoveană relatează că autoritățile locale din încă două sate au semnat declarații simbolice de reunire cu România, sfidând amenințările președintelui Igor Dodon, care a spus că ar fi „acțiuni antistatale” și a cerut instituțiilor de drept să ia măsuri. Potrivit Unimedia, declarațiile au fost semnate astăzi de consilierii locali din Călimănești, raionul Nisporeni și Coșeni, raionul Ungheni, ridicând numărul localităților semnatare la 43. Președintele Dodon care a spus că va convoca o ședință a Consiliului de Securitate în această chestiune susține o campanie adversă de semnare a declarațiilor în sprijinul statalității. La Comrat, guvernatoarea autonomiei găgăuze, Irina Vlah, a anunțat convocarea unei ample adunări regionale pentru a condamna întărirea „forțelor unioniste antistatale” și „neglijența totală a organelor de drept”.

Miniștrii de externe din Uniunea Europeană ar urma să reitereze luni, într-o declarație pe marginea relației cu Republica Moldova, că debursarea fiecărei tranșe din promisul ajutor macrofinanciar de 100 de milioane de euro va depinde de respectarea „precondițiilor politice”. Introduse vara trecută la insistența Parlamentului European, după adoptarea intempestivă a sistemului electoral mixt, acestea cer între altele respectarea „sistemului democratic pluripartit” și a supremației legii. O ciornă a „Concluziilor Consiliului privind Republica Moldova” care a fost văzută de corespondentul Europei Libere mai exprimă „regretele” Uniunii Europene că schimbarea sistemului de vot s-a făcut în lipsa consensului între partide și nu a ținut cont de unele recomandări al Comisie de la Veneția. Îndeplinirea „precondițiilor politice” pentru debursarea ajutoarelor este monitorizată de Comisia Europeană. Autoritățile de la Chișinău așteaptă o decizia în privința primei tranșe în luna martie.