Preşedintele ceh Miloš Zeman, cunoscut pentru simpatiile sale pro-ruse, a făcut presiuni pentru extrădarea în Rusia a unui cetăţean rus suspectat de Washington că a organizat atacuri cibernetice asupra unor ţinte americane, şi de Moscova că a comis fraude pe internet, a anunţat sâmbătă ministrul ceh de justiţie Robert Pelikan. Evgheni Nikulin, 29 de ani, a fost arestat la Praga de poliţia cehă şi de FBI în octombrie 2016 după ce Washingtonul a acuzat Rusia că a pus la cale ample atacuri informatice pentru a influenţa campania prezidenţială americană. Tribunalul municipal din Praga a anunţat în mai 2017 că acest cetăţean rus ar putea fi extrădat în SUA sau în Rusia, decizia definitivă aparţinând ministrului justiţiei. Ministrul de justiție Robert Pelikan a dezvăluit acum că a vorbit de două ori, o dată cu președintele Zeman, care i-a cerut să decidă extrădarea în Rusia și o dată cu un consilier al președintelui, care l-a rugat același lucru.

Președintele României Klaus Iohannis și-a reafirmat sprijinul pentru șefa Direcției Naționale Anticorupție Laura Codruța Kövesi și pentru instituția DNA în sine. Aflat vineri la summitul informal de la Bruxelles, Iohannnis ,a subliniat că va folosi toate prerogativele constituţionale pentru apărarea independenţei justiţiei, relatează Agerpres. Ministrul român al Justiției , Tudorel Toader a propus joi revocarea șefei DNA pe care a acuzat-o între altele, de autoritarism și decizii luate pe criterii „mediatice” și de faptul că ar permite DNA să se amestece în alte investigațiii, ignorând decizii ale Curții Constituționale. Consiului Superior al Magistraturii va oferi o opinie, cu caracter consultative dar decizia finală revine președintelui Iohannis. La Bruxelles, Iohannis a declarat că „ nu au fost motive temeinice pentru a propune revocarea" dar că așteaptă să vadă raportul pe care s-a bazat ministrul justiției când a propus concedierea lui Kövesi.

În Estonia se marchează 100 de ani de la proclamarea independenţei. „Independenţa Estoniei este acum protejată mai bine ca niciodată, întrucât avem prieteni şi aliaţi. Estonia este parte a lumii libere'', a declarat preşedintele parlamentului eston Eiki Nestor în deschiderea ceremoniilor de la Castelul Toompea din capitala tallin, care găzduieşte în prezent forul legislativ eston. În 24 februarie 1918, această ţară baltică şi-a declarat independenţa de Imperiul Rus, la sfârşitul Primului Război Mondial. În 1940, Estonia a fost ocupată de trupele Uniunii Sovietice, devenind Republica Sovietică Socialistă Estoniană. Ea şi-a recăpătat independenţa în 1991. În present este membră NATO și a Uniunii Europene.

Administrația din regiunea transnistreană a decis naționalizarea unor terenuri din satul Bîcioc pentru construirea unui nou „terminal vamal internațional”. Potrivit IPN, Delegația Republicii Moldova din Comisia Unificată de Control a declarat că planul a fost confirmat de co-președintele Comisiei Oleg Beleakov. Moldova a protestat, atrăgând atenția Comisiei Uniicate de Control că este vorba de „acțiuni destabilizatoare ale Tiraspolului” care sunt „inadmisibile”. Chișinăul susține că îngrijorările și argumentele expuse de către delegația moldovenească în CUC au fost susținute de către co-președintele rus Ilia Uvarov, care a chemat la identificarea unei soluții amiabile legate de redeschiderea circulației pe podul din preajma râului Nistru, relatează IPN.

Președintele Igor Dodon a declarat vineri seară, într-o emisiune a postului de televiziune NTV Moldova, că cele mai mari pericole pentru securitatea Republicii Moldova sunt unionismul, Alianța Nord-Atlantică și lipsa unei soluționări a problemei transnistrene, relatează agenția IPN. Dodon a criticat drept încă un gest „anti-Rusia” organizarea, pe 2 martie la Chișinău, a summit-ul interparlamentar în probleme de securitate „Georgia, Republica Moldova și Ucraina: Parteneriatul Estic și provocările de securitate curente”. În opinia președintelui, Partidul democrat de guvernământ ar încerca să convingă Statele Unite și Uniunea Europeană de poziția sa anti-Rusia, ceea ce, crede președintele „ contravine intereselor naționale ale Republicii Moldova, contravine opiniei majorității cetățenilor moldoveni”.

Preşedintele american Donald Trump a afirmat vineri că atitudinea Rusiei Iranului în Siria sunt „o ruşine", referindu-se la sutele de civili uciși în bombardamentele intense ale regimului sirian asupra regiunii rebele Ghouta de Est din apropiere de Damasc. Potrivit Observatorului pentru Drepturile Omului, ONG cu sediul la Londra, bilanțul provizoriu al bombardamentelor ar fi de 468 de civili uciși, între care 108 copii.

Între timp, în Consiliul de Securitate ONU continuă negocierile privind o rezoluție care cere o încetare a focului pe o perioadă de 30 de zile în întreaga Siriei cu scopul de a distribui ajutoare umanitare şi a permite evacuări pe motive medicale din Ghouta de Est. Votul de vineri a fost amânat pentru sâmbătă, în încercarea de a găsi o formulă de compromis care să evite un veto din partea Rusiei, aliatul regimului sirian al lui Bashar al-Assad.

Ministrul american de finanțe, Steve Mnuchin, a asigurat vineri că sancţiunile suplimentare pe care Casa Albă intenţionează să le impună Rusiei ar putea fi aplicate în următoarele săptămâni. „Vreau să subliniez că lucrăm la sancţiunile împotriva Rusiei", a declarat Steve Mnuchin la finalul unei conferințe de presă având ca subiect principal Coreea de Nord. Congresul a cerut deja sancţiuni împotriva Rusiei, acuzată că a înccercat să influențeze alegerile prezidențiale americane din 2016. Pe 30 ianuarie, ministerul de finanțe a publicat o listă cu aproape 200 de responsabili ruşi, care fac afaceri cu sprijinul Kremlinului, fără să anunţe imediat și noi sancțiuni.

Un fost consilier de campanie al lui Donald Trump a pledat vineri vinovat de mărturie falsă şi fraudă financiară şi a acceptat să coopereze în ancheta privind ingerinţa rusă în alegerile prezidenţialele americane din 2016. Ancheta Ministerului justiției este condusă de procurorul special Robert Muller.

Decizia lui Richard Gates de a se declara vinovat măreşte şi mai mult presiunea asupra lui Paul Manafort, fostul director de campanie al lui Donald Trump şi fost asociat al lui Gates, care continuă să respingă capetele de acuzare enumerate în actul de inculpare care îl vizează. În cadrul anchetei condusă de procurorul special Robert Muller, Manafort şi partenerul său de afaceri sunt acuzați de activităţi nedeclarate de lobby şi consultanţă în favoarea fostului preşedinte ucrainean prorus Viktor Ianukovici. Paul Manafort a condus campania lui Donald Trump din iunie până în august 2016, când a fost constrâns să demisioneze în urma dezvăluirilor că ar fi primit plăţi ilegale de milioane de dolari din partea unei formaţiuni politice pro-ruse din Ucraina. Nici unul nu este acuzat de colaborare cu Rusia în cursul campaniei electorale americane din 2016.

Liderii europeni reuniţi vineri la un summit informal la Bruxelles rămân divizaţi în privinţa ideii de introducere a unor noi condiţii pentru accesarea fondurilor europene, cum ar fi acceptarea redistribuirii migranţilor sau situaţia statului de drept. Summitul de vineri a fost începutul unei lungi dezbateri despre cadrul bugetar multianual al UE pentru perioada 2021-2027, principala problemă fiind golul de 13-15 miliarde de euro anual pe care Brexit-ul îl va lăsa în buget prin pierderea contribuţiei Marii Britanii. Germania și alte state net contributoare, susțin ideea ca accesarea fondurilor de coeziune, de care beneficiază în primul rând noii membri din Europa centrală, să fie condiționată de acceptarea migranților și repectarea unor norme care să garanteze statul de drept. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat însă vineri că nu doreşte noi diviziuni între Est şi Vest. „Nu vreau o nouă diviziune în Europa, am avut destule”, a spus el.

În Italia vor avea loc mitinguri electorale în toată țara în pregătirea alegerilor generale din 4 martie. Ultimele sondaje de opinie plasează în frunte coaliţia formată din Forza Italia (partidul de dreapta al fostului premier Silvio Berlusconi) şi două formaţiuni de extremă-dreapta - Liga Nordului şi Fraţii Italiei. Partidul Democrat, aflat la guvernare, ar urma să obţină între 26% şi 27% din sufragii, ceea ce l-ar plasa după partidul populist Mişcarea 5 Stele (M5S), creditat cu 28% din intenţiile de vot. Italia votează după un sistem mixt care, cred analiștii, ar putea aduce alianței de dreapta condusă de Silvio Berlusconi o majoritate în Parlament.

Agenția Națională de Reglementare în Energetică (ANRE) a propus micșorarea cu 20,3% a tarifelor la gazele naturale pentru anul 2018. IPN scrie că propunerea a fost postată pe pagina de net al agenției. Anterior, experții independenți spuneau că reducerea ar trebui să fie de 30%. Vorbind miercuri la audieri în comisia pentru economie din parlament, șeful ANRE Tudor Copaci a spus că reducerea ar fi posibilă mai ales din cauza aprecierii leului față de dolarul american, și în mai mică măsură din cauza ieftinirii gazelor importate de MoldovaGaz. Recent partidul Maiei Sandu a denunțat la Centrul Național Anticorupție conducerea ANRE, spunând că tergiversând nejustificat ieftinirea gazelor ar fi provocat mari pagube.

Poliția din Somalia spune că în capitala țării Mogadiscio au explodat două automobile cu bombe și s-a tras cu arme de foc în incidente soldate cu cel puțin 18 morți. Violențele pun capăt mai multor luni de calm la Mogadiscio, unde gruparea extremistă Al-Shabaab, afiliată la Al-Qaeda, a revendicat în trecut mai multe atentate. Nu este limpede cine este răspunzător de violențele de vineri. „Credem că a fost o explozie sinucigașă cu mașină lângă zona palatului prezidențial, apoi a urmat altă explozie, cu focuri de armă. Este prea devreme să știm detalii sau cine au fost țintele”, a declarat pentru Reuters maiorul de poliție Mohamed Ahmed. Martorii și poliția au spus că a doua explozie a fost a unei mașini parcată la un hotel, dar în acel incident nu au fost victime. Un atac cu camion încărcat cu explozivi a ucis în octombrie la Mogadiscio 512 oameni, în cel mai sângeros atac de acest fel din istoria țării.

Un diplomat american spune că este tot mai greu să se coopereze cu Rusia în privința Siriei, dată fiind rezistența Moscovei la chemările occidentale de a se declara armistițiu pe 30 de zile în țara măcinată de război. „Am făcut mari eforturi să menținem dialogul și relațiile cu Rusia în aceste chestiuni”, le-a spus secretarul de stat adjunct John J. Sullivan reporterilor la Bruxelles vineri, adăugând: „Pe parcursul campaniei împotriva Statului Islamic, ne-a fost tot mai greu să cooperăm cu rușii”. Remarcile au venit înaintea unui vot în Consiliul de Securitate ONU pe tema rezoluției sugerând un armistițiu pe 30 de zile pe tot cuprinsul Siriei, pentru a facilita livrarea de ajutoare umanitare și evacuarea civililor bolnavi și răniți. Rusia spune că nu sunt garanții că încetarea focului va fi respectată și de rebelii sprijiniți de Statele Unite.

Grupul de inițiativă pentru referendumul împotriva schimbării sistemului de vot din R. Moldova a depus vineri actele de înregistrare la Comisia Electorală Centrală, care respinsese prima încercare de înregistrare a demersului luna trecută, invocând greșeli de procedură. Acum, CEC are la dispoziție 15 zile pentru a decide în favoarea sau împotriva înregistrării. Dacă răspunsul CEC va fi pozitiv, grupul de inițiativă va trebui să adune 200.000 de semnături în favoarea referendumului, în două-trei luni. Inițiativa a fost criticată de principala forță politică din spatele schimbării sistemului de vot, Partidul Democrat, al lui Vlad Plahotniuc, dar a fost aplaudată de opoziția care-și spune „anti-oligarhică”. Parlamentul a aprobat trecerea la sistemul de vot mixt, în locul celui proporțional, în vara anului trecut.

Parlamentul de la Chișinău a respins cu voturile majorității grupate în jurul deputaților PD moțiunea simplă socialistă împotriva ministrului economiei, Chiril Gaburici. Prezent la discuții, fostul premier, revenit în guvern în urma remanierii din decembrie, a negat acuzațiile că economia R. Moldova ar fi „în situație dezastruoasă” și în declin, cum se spune în moțiunea socialiștilor, atrăgând atenția că statisticile indică o creștere a PIB în ultimii doi ani. Aceasta a fost prima moțiune simplă introdusă de socialiști anul acesta, după ce în 2017 ei au inițiat 4 moțiuni simple, toate respinse de parlament. Chiril Gaburici a fost premier vreme de patru luni în 2015. El și-a dat demisia ca urmare a începerii unei anchete pe baza informațiilor că diploma lui de studii este falsă. După câteva luni, dosarul penal deschis în această chestiune a fost clasat.

Administrația președintelui american Donald Trump va impune sancțiuni împotriva a peste 50 de nave maritime, companii maritime și firme de comerț într-o nouă încercare de a mări presiunea asupra Coreii de Nord, în legătură cu programul ei nuclear, au informat oficiali de rang înalt din conducerea Statelor Unite, sub condiția anonimatului. Președintele Trump urma să anunțe sancțiunile vineri la o conferință. Un oficial citat de AP a spus că Trump va caracteriza sancțiunile drept „cea mai mare listă de sancțiuni” aplicate vreodată nordului comunist al Coreii și că ele sunt ațintite mai ales împotriva surselor de combustibili și finanțe ale Fenianului.

Agențiile de presă relatează citând oficialități americani sub condiția anonimatului că ambasada Statelor Unite la Ierusalim ar urma să se deschisă în mai 2018, ca să marcheze a 70-a aniversare a declarației de independență a statului Israel. Anunțul președintelui Donald Trump de anul trecut privind mutarea ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim a provocat proteste din partea palestinienilor și aliaților lor arabi. Palestinienii, sprijiniți de multe țări, inclusiv occidentale, vor ca Ierusalimul de est să fie capitala statului lor independent. Israelul a anexat Iersualimul de est, proclamând întregul oraș drept capitala sa printr-o decizie nerecunoscută de comunitatea internațională.

Parlamentul a votat din nou o lege respinsă de președintele Igor Dodon privind mărirea salariilor unor angajați din justiție, din vămi și de la Fisc. IPN a relatat că șeful statului considera prea mare mărirea de 20% pentru personalul tehnic din judecătorii și de 50% pentru vameși și angajații Fiscului, spunând că salariile acestor categorii profesionale sunt deja destul de mari. Altă lege re-votată de parlament după obiecțiile președintelui se referă la statutul zilierilor din agricultură. Dodon ar fi dorit ca de prevederile ei să se bucure și muncitorii ocazionali din alte domenii, propunând și alte schimbări, dar nici una din ele nu fost acceptată de Comisia protecție socială, sănătate și familie. Potrivit Constituției, Dodon este obligat acum să promulge cele două legi.

R. Moldova își va propune să reducă cu 50% într-un deceniu emisiile de poluanți în aer, informează IPN cu trimitere la un proiect de Strategie pe anii 2018-2028 . Potrivit aceleiași surse, primul pas va fi crearea unei rețele de monitorizare permanentă pe tot teritoriul țării a calității aerului, care este măsurată în prezent doar de trei ori pe zi. Autorul proiectului, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, spune că parte a strategiei va fi armonizarea legislației de protecție a calității aerului cu legislația și standardele UE. Ministerul a mai spus că așteaptă până la 7 martie propuneri și recomandări legate de proiect, care este accesibil pe pagina de net particip.gov.md, unde se găsesc și nume și telefoane de contact.

O fracțiune parlamentară rusă a amenințat cu revocarea acreditării jurnaliștilor de la o televiziune care a relatat despre acuzații de hărțuire sexuale la adresa unui membru al fracțiunii. Șeful-adjunct al fracțiunii Partidului Liberal Democratic, Igor Lebedev, a formulat avertismentul pe Twitter după ce televiziunea Dojd a relatat că trei jurnaliste lucrând la parlament au declarat sub condiția anonimatului că au fost hărțuite sexual de membrul LDPR Leonid Sluțki. Deputatul a respins acuzațiile, iar în postarea sa de vineri pe rețele, colegul său Lebedev a spus că învinuirile reprezintă „o violare flagrantă a eticii și legii, precum și o insultă”. Partidul LDPR este condus de politicianul ultranaționalist Vladimir Jirinkovski

Ungaria pretinde de la UE cel puțin jumătate din suma cheltuită pentru ridicarea unui gard în calea migranților la granița cu Serbia, a relatat Reuters. „Am cheltuit peste un miliard de euro cu protecția frontierei. Nu ne apărăm doar pe noi, apărăm Europa, așa că cel puțin jumătate din această sumă ar trebui decontată”, a spus premierul Viktor Orban într-un video plasat pe FB înaintea unui summit informal al liderilor din UE, programat pentru vineri la Bruxelles. El a mai spus că Ungaria va propune UE înființarea unei proceduri de „cartonaș roșu”, care ar permite parlamentelor naționale din țările membre să pună capăt unor dezbateri la nivel european dacă ele sunt percepute drept contrare intereselor naționale.

Președintele Igor Dodon i-a felicitat pe veteranii de război cu ocazia împlinirii a o sută de ani de la înființarea Armatei Roșii în fosta Uniune Sovietică. Într-o postare pe Facebook, Dodon a anunțat că a acordat și o serie de distinncții „Pentru merite deosebite în domeniul apărării şi securităţii statului, contribuţie substanțială la dezvoltarea mişcării de veterani şi participare activă la educarea tinerei generaţii în spiritul militaro-patriotic”. În Parlament, inițiativa deputatului comunist Oleg Reidman, de a-i felicita pe deputați cu ocazia centenarului Armatei Roșii, a generat un schimb de replici acide, relatează Agora..md.

Primarul demisionar al Capitalei, Dorin Chirtoacă, a declara joi seară, într-o emisiunea televizată, că nu mai vrea să candideze la șefia municipalității în primăvara acestui an. Dar a precizat că decizia finală va fi luată „în partid” și că el are „simțul responsabilității”. Chirtoacă și-a anunțat demisia pe 16 februarie, pentru a provoca alegeri anticipate la Chișinău, la primăvară. Anterior, își anunțase demisia din postul de primar al orașului Bălți, Renato Usatii, politician dat în urmărire de autoritățile din R. Moldova și aflat de mai mult timp în Federația Rusă.

Liderii Uniunii Europene se reunesc în cadru informal vineri, la Bruxelles, pentru a dezbate pentru prima dată, în format de 27, bugetul comunitar după 2020 şi ieşirea Marii Britanii din UE. Va fi discutată și modalitatea de desemnare a succesorului lui Jean-Claude Juncker la preşedinţia Comisiei Europene. Imediat după Brexit, se estimază că bugetul europen va pierde în jur de 14miliarde de euro. Totodată, prioritățile trebuie regândite, în contextul în care migraţia, terorismul şi protecţia frontierelor reprezintă noi provocări majore pentru UE.

UE va trebui să aleagă între mai multe opţiuni. Cea mai mare parte a bugetului comunitar, aproximativ 70%, este pentru moment consacrată pilonilor tradiţionali ai Uniunii: politica de coeziune - care vizează recuperarea întârzierilor de dezvoltare din regiunile mai sărace faţă de cele mai bogate - şi politica agricolă comună (PAC). „Există ţările care nu vor să plătească mai mult şi cele care nu vor să primească mai puţin'', a sintetizat situaţia actualul preşedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

Statele Unite au denunţat joi „responsabilitatea" Rusiei în bombardamentele lansate de regimul de la Damasc care, începând de duminică, au făcut peste 400 de morţi în enclava rebelă Ghouta Orientală din Siria. „Fără sprijinul Rusiei pentru regimul sirian, nu s-ar fi pierdut atâtea vieți omenești”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Departamentului de stat, Heather Nauert. Cel puţin 46 de civili au fost ucişi joi. Statele Unite sprijină o rezoluție privind impunerea unui armistițiu de 30 de zile pentru a permite intrarea ajutoarelor umanitare in regiunea Ghouta. Consiliul de Securitate ONU va vota astăzi rezoluția.