În România au avut loc manifestații pentru susţinerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi a șefei DNA Laurei Codruţa Kövesi, sub sloganul „Tudorele, pleacă tu, cu hoţii tăi”. La București, în fața Guvernului, au fost duminică seară circa 5 mii de manifestanți, estimnează postul de televiziune Digi24. La La Brașov, participarea a fost estimate la circa 1.000 de manifestanți. Au mai fost proteste la Iași (200 de manifestanți) și Sibiu (700 de persoane) informează aceeași sursă. Proteste similar au avut loc și la Timișoara și Cluj.

Ministrul român al justiției Tudorel Toader a propus joi revocarea șefei DNA, pe care a acuzat-o între altele de autoritarism și că a luat decizii pe criterii „mediatice”, și de faptul că ar permite DNA să se amestece în alte investigațiii, ignorând decizii ale Curții Constituționale. Consiului Superior al Magistraturii va oferi o opinie cu caracter consultativ, iar decizia finală revine președintelui Klaus Iohannis. Iohannis a declarat vineri la Bruxelles că nu există motive temeinice pentru a propune revocarea, dar că așteaptă să vadă raportul pe care s-a bazat ministrul justiției când a propus concedierea lui Kövesi.

Într-o intervenție duminicî seară la televiziunea publică, premierul Viorica Dăncilă a avertizat că decizia pe care o va lua presedintele Klaus Iohannis trebuie „să se incadreze din punct de vedere juridic” si să respecte Constituția. Ea a ținut să precizeze că raportul ministrului Justitiei ar fi unul foarte detailat și argumentat, relatează Agerpres.

În România sunt anunțate manifestații pentru susţinerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi a șefei DNA Laurei Codruţa Kövesi. Manifestațiile, organizate prin rețelele de socializare, vor avea loc la București şi în alte oraşe din România: Cluj, Sibiu, Arad, Ploieşti, Baia Mare, Craiova şi Galaţi, sub sloganul „Tudorele, pleacă tu, cu hoţii tăi”. Românii din diaspora au anunţat că se vor solidariza la Dublin, Milano, Viena şi Toronto, relatează Digi24. Ministrul român al justiției Tudorel Toader a propus joi revocarea șefei DNA, pe care a acuzat-o între altele de autoritarism și că a luat decizii pe criterii „mediatice”, și de faptul că ar permite DNA să se amestece în alte investigațiii, ignorând decizii ale Curții Constituționale. Consiului Superior al Magistraturii va oferi o opinie cu caracter consultativ, iar decizia finală revine președintelui Klaus Iohannis. Iohannis a declarat vineri la Bruxelles că nu există motive temeinice pentru a propune revocarea, dar că așteaptă să vadă raportul pe care s-a bazat ministrul justiției când a propus concedierea lui Kövesi.

Filmul regizoarei Adina Pintilie „Nu mă atinge-mă” a cîștigat marele premiu al festivalului internațional de film de la Berlin. Puteți citi aici cronica lui William Totok din seara prezentării filmului. Este filmul de debut al regizoarei, o coproducţie multi-naţională, româno-germano-ceho-bulgaro-franceză.

​

Președintele Comisiei Europene Jean Claude Juncker a început un turneu în Balcanii de vest pentru a promova noua strategie a UE pentru regiune. Turneu începe duminica în Macedonia, unde Juncker se va întâlni cu premierul Zoran Zaev. La începutul lui februarie, coordonatoarea politicii externe europene, Federica Mogherini a prezentat noua strategie, afirmând că cele șase state din Balcani ar putea fi admise în UE „încă în generația noastră”. Noua strategie deschide o perspectivă de aderare pentru fostele republici iugoslave. Serbia și Muntenegru au cele mai mari șanse de a fi admise primele în Uniunea Europeană, eventual până în 2025, deși Mogherini a ținut să precizeze că nu este vorba „nici de o dată țintă”, nici de una „limită”.

Comitetul Olimpic Internațional (CIO) a decis, în ultima zi a Jocurilor olimpice din Coreea de Sud că Rusia rămâne suspendată ca țară așa că la ceremonia de închidere, de duminică, atleții ruși nu au defilat cu steagul țării lor. Pe de altă parte, în ultima zi a Jocurilor olimpice, echipa Atleților Olimpici ruși a câștigat turneul de hochei, după ce a învins Germania cu 4-3 în finală. Canda a câștigat medalia de bronz.

Rusia a fost suspendată de la Jocurile Olimpice din cauza dezvăluirilor că în timpul Jocurilor de la Soci, din 2014, a funcționat un sistem de doping la nivel național și susținut de stat. Cu toate acestea, 169 de atleți ruși au fost invitați la Jocurile din Coreea de Sud dar în nume personal și sub însemnele cercurilor olimpice. Era insă de așteptat ca Rusia să primească totuși dreptul de a fi prezentă la ceremonia de închidere ca nțiune.

Două cazuri noi de doping, la aceste Jocuri Olimpice, par să-i fi convins pe membri CIO să mențină suspendarea Rusiei pe tot cursul Jocurilor.

Iranul a anunțat că armata siriană va continua să bpmbardeze enclava rebelă Ghouta de Est din apropiere de Damesc dar va respecta armistițiul de 30 de zile, în restul Siriie. Consiliul de securitate ONU a adoptat sâmbătă o rezoluție privind impunerea unui armistițiu de 30 de zile în Sria pentru a permite trimiterea de ajutoare umanitare în fieful rebel Ghouta de Est, din apropiere de Damasc, bombardat de peste o săptămână de aviația armatei siriene, susțintuă de Rusia. Iranul, Rusia și Turcia sunt țăril egarante ale negocierilor de pace de la Astana deși sprijină forțe rivale în conflictul din Siria. Rebelii din regiunea Ghouta de Est au salutat rezoluția și au promis să respecte armistițiul dar au avertizat că vor reacționa la orice încălcare a acestuia de către guvernul sirian şi aliaţii acestuia.

Între timp , la Paris s-a anunțat că preşedintele francez, Emmanuel Macron, şi cancelara germană, Angela Merkel, vor discuta cu preşedintele rus, Vladimir Putin, duminică, despre punerea în aplicare a armistiţiului în Siria . „Toate ţările în cauză trebuie să acţioneze pentru deplina punere în practică în zilele următoare a angajamentelor asumate, începând cu ţările garante de la Astana, Rusia, Turcia şi Iran", se arată într-un comunicat al președinției fracenze. Observatorul sirian pentru drepturile omului, ONG cu sediul la Londra, informează că peste 500 de civili, dintre care circa o sută de copii, au fost ucişi în şapte zile de bombardamente ale regimului sirian asupra fiefului rebel din Ghouta de Est.

Preşedintele ceh Miloš Zeman, cunoscut pentru simpatiile sale pro-ruse, a făcut presiuni pentru extrădarea în Rusia a unui cetăţean rus suspectat de Washington că a organizat atacuri cibernetice asupra unor ţinte americane, şi de Moscova că a comis fraude pe internet, a anunţat sâmbătă ministrul ceh de justiţie Robert Pelikan. Evgheni Nikulin, 29 de ani, a fost arestat la Praga de poliţia cehă şi de FBI în octombrie 2016 după ce Washingtonul a acuzat Rusia că a pus la cale ample atacuri informatice pentru a influenţa campania prezidenţială americană. Tribunalul municipal din Praga a anunţat în mai 2017 că acest cetăţean rus ar putea fi extrădat în SUA sau în Rusia, decizia definitivă aparţinând ministrului justiţiei. Ministrul de justiție Robert Pelikan a dezvăluit acum că a vorbit de două ori, o dată cu președintele Zeman, care i-a cerut să decidă extrădarea în Rusia și o dată cu un consilier al președintelui, care l-a rugat același lucru.

Președintele României Klaus Iohannis și-a reafirmat sprijinul pentru șefa Direcției Naționale Anticorupție Laura Codruța Kövesi și pentru instituția DNA în sine. Aflat vineri la summitul informal de la Bruxelles, Iohannnis ,a subliniat că va folosi toate prerogativele constituţionale pentru apărarea independenţei justiţiei, relatează Agerpres. Ministrul român al Justiției , Tudorel Toader a propus joi revocarea șefei DNA pe care a acuzat-o între altele, de autoritarism și decizii luate pe criterii „mediatice” și de faptul că ar permite DNA să se amestece în alte investigațiii, ignorând decizii ale Curții Constituționale. Consiului Superior al Magistraturii va oferi o opinie, cu caracter consultative dar decizia finală revine președintelui Iohannis. La Bruxelles, Iohannis a declarat că „ nu au fost motive temeinice pentru a propune revocarea" dar că așteaptă să vadă raportul pe care s-a bazat ministrul justiției când a propus concedierea lui Kövesi.

În Estonia se marchează 100 de ani de la proclamarea independenţei. „Independenţa Estoniei este acum protejată mai bine ca niciodată, întrucât avem prieteni şi aliaţi. Estonia este parte a lumii libere'', a declarat preşedintele parlamentului eston Eiki Nestor în deschiderea ceremoniilor de la Castelul Toompea din capitala tallin, care găzduieşte în prezent forul legislativ eston. În 24 februarie 1918, această ţară baltică şi-a declarat independenţa de Imperiul Rus, la sfârşitul Primului Război Mondial. În 1940, Estonia a fost ocupată de trupele Uniunii Sovietice, devenind Republica Sovietică Socialistă Estoniană. Ea şi-a recăpătat independenţa în 1991. În present este membră NATO și a Uniunii Europene.

Administrația din regiunea transnistreană a decis naționalizarea unor terenuri din satul Bîcioc pentru construirea unui nou „terminal vamal internațional”. Potrivit IPN, Delegația Republicii Moldova din Comisia Unificată de Control a declarat că planul a fost confirmat de co-președintele Comisiei Oleg Beleakov. Moldova a protestat, atrăgând atenția Comisiei Uniicate de Control că este vorba de „acțiuni destabilizatoare ale Tiraspolului” care sunt „inadmisibile”. Chișinăul susține că îngrijorările și argumentele expuse de către delegația moldovenească în CUC au fost susținute de către co-președintele rus Ilia Uvarov, care a chemat la identificarea unei soluții amiabile legate de redeschiderea circulației pe podul din preajma râului Nistru, relatează IPN.

Președintele Igor Dodon a declarat vineri seară, într-o emisiune a postului de televiziune NTV Moldova, că cele mai mari pericole pentru securitatea Republicii Moldova sunt unionismul, Alianța Nord-Atlantică și lipsa unei soluționări a problemei transnistrene, relatează agenția IPN. Dodon a criticat drept încă un gest „anti-Rusia” organizarea, pe 2 martie la Chișinău, a summit-ul interparlamentar în probleme de securitate „Georgia, Republica Moldova și Ucraina: Parteneriatul Estic și provocările de securitate curente”. În opinia președintelui, Partidul democrat de guvernământ ar încerca să convingă Statele Unite și Uniunea Europeană de poziția sa anti-Rusia, ceea ce, crede președintele „ contravine intereselor naționale ale Republicii Moldova, contravine opiniei majorității cetățenilor moldoveni”.

Preşedintele american Donald Trump a afirmat vineri că atitudinea Rusiei Iranului în Siria sunt „o ruşine", referindu-se la sutele de civili uciși în bombardamentele intense ale regimului sirian asupra regiunii rebele Ghouta de Est din apropiere de Damasc. Potrivit Observatorului pentru Drepturile Omului, ONG cu sediul la Londra, bilanțul provizoriu al bombardamentelor ar fi de 468 de civili uciși, între care 108 copii.

Între timp, în Consiliul de Securitate ONU continuă negocierile privind o rezoluție care cere o încetare a focului pe o perioadă de 30 de zile în întreaga Siriei cu scopul de a distribui ajutoare umanitare şi a permite evacuări pe motive medicale din Ghouta de Est. Votul de vineri a fost amânat pentru sâmbătă, în încercarea de a găsi o formulă de compromis care să evite un veto din partea Rusiei, aliatul regimului sirian al lui Bashar al-Assad.

Ministrul american de finanțe, Steve Mnuchin, a asigurat vineri că sancţiunile suplimentare pe care Casa Albă intenţionează să le impună Rusiei ar putea fi aplicate în următoarele săptămâni. „Vreau să subliniez că lucrăm la sancţiunile împotriva Rusiei", a declarat Steve Mnuchin la finalul unei conferințe de presă având ca subiect principal Coreea de Nord. Congresul a cerut deja sancţiuni împotriva Rusiei, acuzată că a înccercat să influențeze alegerile prezidențiale americane din 2016. Pe 30 ianuarie, ministerul de finanțe a publicat o listă cu aproape 200 de responsabili ruşi, care fac afaceri cu sprijinul Kremlinului, fără să anunţe imediat și noi sancțiuni.

Un fost consilier de campanie al lui Donald Trump a pledat vineri vinovat de mărturie falsă şi fraudă financiară şi a acceptat să coopereze în ancheta privind ingerinţa rusă în alegerile prezidenţialele americane din 2016. Ancheta Ministerului justiției este condusă de procurorul special Robert Muller.

Decizia lui Richard Gates de a se declara vinovat măreşte şi mai mult presiunea asupra lui Paul Manafort, fostul director de campanie al lui Donald Trump şi fost asociat al lui Gates, care continuă să respingă capetele de acuzare enumerate în actul de inculpare care îl vizează. În cadrul anchetei condusă de procurorul special Robert Muller, Manafort şi partenerul său de afaceri sunt acuzați de activităţi nedeclarate de lobby şi consultanţă în favoarea fostului preşedinte ucrainean prorus Viktor Ianukovici. Paul Manafort a condus campania lui Donald Trump din iunie până în august 2016, când a fost constrâns să demisioneze în urma dezvăluirilor că ar fi primit plăţi ilegale de milioane de dolari din partea unei formaţiuni politice pro-ruse din Ucraina. Nici unul nu este acuzat de colaborare cu Rusia în cursul campaniei electorale americane din 2016.

Liderii europeni reuniţi vineri la un summit informal la Bruxelles rămân divizaţi în privinţa ideii de introducere a unor noi condiţii pentru accesarea fondurilor europene, cum ar fi acceptarea redistribuirii migranţilor sau situaţia statului de drept. Summitul de vineri a fost începutul unei lungi dezbateri despre cadrul bugetar multianual al UE pentru perioada 2021-2027, principala problemă fiind golul de 13-15 miliarde de euro anual pe care Brexit-ul îl va lăsa în buget prin pierderea contribuţiei Marii Britanii. Germania și alte state net contributoare, susțin ideea ca accesarea fondurilor de coeziune, de care beneficiază în primul rând noii membri din Europa centrală, să fie condiționată de acceptarea migranților și repectarea unor norme care să garanteze statul de drept. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat însă vineri că nu doreşte noi diviziuni între Est şi Vest. „Nu vreau o nouă diviziune în Europa, am avut destule”, a spus el.

În Italia vor avea loc mitinguri electorale în toată țara în pregătirea alegerilor generale din 4 martie. Ultimele sondaje de opinie plasează în frunte coaliţia formată din Forza Italia (partidul de dreapta al fostului premier Silvio Berlusconi) şi două formaţiuni de extremă-dreapta - Liga Nordului şi Fraţii Italiei. Partidul Democrat, aflat la guvernare, ar urma să obţină între 26% şi 27% din sufragii, ceea ce l-ar plasa după partidul populist Mişcarea 5 Stele (M5S), creditat cu 28% din intenţiile de vot. Italia votează după un sistem mixt care, cred analiștii, ar putea aduce alianței de dreapta condusă de Silvio Berlusconi o majoritate în Parlament.

Agenția Națională de Reglementare în Energetică (ANRE) a propus micșorarea cu 20,3% a tarifelor la gazele naturale pentru anul 2018. IPN scrie că propunerea a fost postată pe pagina de net al agenției. Anterior, experții independenți spuneau că reducerea ar trebui să fie de 30%. Vorbind miercuri la audieri în comisia pentru economie din parlament, șeful ANRE Tudor Copaci a spus că reducerea ar fi posibilă mai ales din cauza aprecierii leului față de dolarul american, și în mai mică măsură din cauza ieftinirii gazelor importate de MoldovaGaz. Recent partidul Maiei Sandu a denunțat la Centrul Național Anticorupție conducerea ANRE, spunând că tergiversând nejustificat ieftinirea gazelor ar fi provocat mari pagube.

Poliția din Somalia spune că în capitala țării Mogadiscio au explodat două automobile cu bombe și s-a tras cu arme de foc în incidente soldate cu cel puțin 18 morți. Violențele pun capăt mai multor luni de calm la Mogadiscio, unde gruparea extremistă Al-Shabaab, afiliată la Al-Qaeda, a revendicat în trecut mai multe atentate. Nu este limpede cine este răspunzător de violențele de vineri. „Credem că a fost o explozie sinucigașă cu mașină lângă zona palatului prezidențial, apoi a urmat altă explozie, cu focuri de armă. Este prea devreme să știm detalii sau cine au fost țintele”, a declarat pentru Reuters maiorul de poliție Mohamed Ahmed. Martorii și poliția au spus că a doua explozie a fost a unei mașini parcată la un hotel, dar în acel incident nu au fost victime. Un atac cu camion încărcat cu explozivi a ucis în octombrie la Mogadiscio 512 oameni, în cel mai sângeros atac de acest fel din istoria țării.

Un diplomat american spune că este tot mai greu să se coopereze cu Rusia în privința Siriei, dată fiind rezistența Moscovei la chemările occidentale de a se declara armistițiu pe 30 de zile în țara măcinată de război. „Am făcut mari eforturi să menținem dialogul și relațiile cu Rusia în aceste chestiuni”, le-a spus secretarul de stat adjunct John J. Sullivan reporterilor la Bruxelles vineri, adăugând: „Pe parcursul campaniei împotriva Statului Islamic, ne-a fost tot mai greu să cooperăm cu rușii”. Remarcile au venit înaintea unui vot în Consiliul de Securitate ONU pe tema rezoluției sugerând un armistițiu pe 30 de zile pe tot cuprinsul Siriei, pentru a facilita livrarea de ajutoare umanitare și evacuarea civililor bolnavi și răniți. Rusia spune că nu sunt garanții că încetarea focului va fi respectată și de rebelii sprijiniți de Statele Unite.

Grupul de inițiativă pentru referendumul împotriva schimbării sistemului de vot din R. Moldova a depus vineri actele de înregistrare la Comisia Electorală Centrală, care respinsese prima încercare de înregistrare a demersului luna trecută, invocând greșeli de procedură. Acum, CEC are la dispoziție 15 zile pentru a decide în favoarea sau împotriva înregistrării. Dacă răspunsul CEC va fi pozitiv, grupul de inițiativă va trebui să adune 200.000 de semnături în favoarea referendumului, în două-trei luni. Inițiativa a fost criticată de principala forță politică din spatele schimbării sistemului de vot, Partidul Democrat, al lui Vlad Plahotniuc, dar a fost aplaudată de opoziția care-și spune „anti-oligarhică”. Parlamentul a aprobat trecerea la sistemul de vot mixt, în locul celui proporțional, în vara anului trecut.

Parlamentul de la Chișinău a respins cu voturile majorității grupate în jurul deputaților PD moțiunea simplă socialistă împotriva ministrului economiei, Chiril Gaburici. Prezent la discuții, fostul premier, revenit în guvern în urma remanierii din decembrie, a negat acuzațiile că economia R. Moldova ar fi „în situație dezastruoasă” și în declin, cum se spune în moțiunea socialiștilor, atrăgând atenția că statisticile indică o creștere a PIB în ultimii doi ani. Aceasta a fost prima moțiune simplă introdusă de socialiști anul acesta, după ce în 2017 ei au inițiat 4 moțiuni simple, toate respinse de parlament. Chiril Gaburici a fost premier vreme de patru luni în 2015. El și-a dat demisia ca urmare a începerii unei anchete pe baza informațiilor că diploma lui de studii este falsă. După câteva luni, dosarul penal deschis în această chestiune a fost clasat.

Administrația președintelui american Donald Trump va impune sancțiuni împotriva a peste 50 de nave maritime, companii maritime și firme de comerț într-o nouă încercare de a mări presiunea asupra Coreii de Nord, în legătură cu programul ei nuclear, au informat oficiali de rang înalt din conducerea Statelor Unite, sub condiția anonimatului. Președintele Trump urma să anunțe sancțiunile vineri la o conferință. Un oficial citat de AP a spus că Trump va caracteriza sancțiunile drept „cea mai mare listă de sancțiuni” aplicate vreodată nordului comunist al Coreii și că ele sunt ațintite mai ales împotriva surselor de combustibili și finanțe ale Fenianului.

Agențiile de presă relatează citând oficialități americani sub condiția anonimatului că ambasada Statelor Unite la Ierusalim ar urma să se deschisă în mai 2018, ca să marcheze a 70-a aniversare a declarației de independență a statului Israel. Anunțul președintelui Donald Trump de anul trecut privind mutarea ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim a provocat proteste din partea palestinienilor și aliaților lor arabi. Palestinienii, sprijiniți de multe țări, inclusiv occidentale, vor ca Ierusalimul de est să fie capitala statului lor independent. Israelul a anexat Iersualimul de est, proclamând întregul oraș drept capitala sa printr-o decizie nerecunoscută de comunitatea internațională.

Parlamentul a votat din nou o lege respinsă de președintele Igor Dodon privind mărirea salariilor unor angajați din justiție, din vămi și de la Fisc. IPN a relatat că șeful statului considera prea mare mărirea de 20% pentru personalul tehnic din judecătorii și de 50% pentru vameși și angajații Fiscului, spunând că salariile acestor categorii profesionale sunt deja destul de mari. Altă lege re-votată de parlament după obiecțiile președintelui se referă la statutul zilierilor din agricultură. Dodon ar fi dorit ca de prevederile ei să se bucure și muncitorii ocazionali din alte domenii, propunând și alte schimbări, dar nici una din ele nu fost acceptată de Comisia protecție socială, sănătate și familie. Potrivit Constituției, Dodon este obligat acum să promulge cele două legi.

R. Moldova își va propune să reducă cu 50% într-un deceniu emisiile de poluanți în aer, informează IPN cu trimitere la un proiect de Strategie pe anii 2018-2028 . Potrivit aceleiași surse, primul pas va fi crearea unei rețele de monitorizare permanentă pe tot teritoriul țării a calității aerului, care este măsurată în prezent doar de trei ori pe zi. Autorul proiectului, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, spune că parte a strategiei va fi armonizarea legislației de protecție a calității aerului cu legislația și standardele UE. Ministerul a mai spus că așteaptă până la 7 martie propuneri și recomandări legate de proiect, care este accesibil pe pagina de net particip.gov.md, unde se găsesc și nume și telefoane de contact.