Consiliul pentru afaceri externe al Uniunii Europene își exprimă regretul că noua lege electorală din Moldova nu include unele recomandări-cheie ale Comisiei de la Veneția, ses pune într-un comunicat oficial de la Bruxelles. Consiliul a dat publicității luni un document în 27 de puncte care prezintă progresele şi restanţele autorităților de la Chișinău, și reafirmă angajamentul comunității europene de a consolida asocierea politică și integrarea dintre Uniunea Europeană și Moldova, în baza Acordului de Asociere intrat în vigoare în iulie 2017. Consiliul subliniază că e foarte important ca reformele începute în 2016 să continue, şi a repetat că libertatea presei și pluralismul de opinii sunt baza unei societăți democratice. În declarația sa de luni, Consiliul pentru afaceri externe al Uniunii Europene a spus de asemenea că investigarea fraudei bancare trebuie să continue.

Ministrul rus al apărării Serghei Șoigu a anunțat că în ostilitățile din enclava siriană Ghouta se va lua o pauză umanitară în 27 februarie. Șoigu e citat de agențile ruse de presă cu declarația că președintele Rusiei Vladimir Putin a ordonat încetarea ostilităților între ora 9 dimineață - 2 după amiază ora locală, urmînd ca în acest interval orar să se deschidă un coridor umanitar pentru a permite civililor să părăsească enclava. Nu există deocamdată reacții de la guvernul sirian, rebeli, sau de la ONU. Anunțul lui Serghei Șoigu vine după ce secretarul general al ONU Antonio Guterres a cerut părților combatante din Siria să înceteze imediat focul pentru 30 de zile în toată țara, pentru a permite agențiilor umanitare să-i ajute pe civili.

Secretarul general al ONU Antonio Guterres a cerut părților combatante din Siria să înceteze imediat focul pentru 30 de zile în toată țara. Vorbind în deschiderea sesiunii anuale a Consiliului ONU pentru drepturile omului, Guterres a declarat că agențiile umanitare sînt pregătite să vină în ajutorul civililor din enclava rebelă Ghouta din apropiere de capitala siriană, un de sute de civili, între care peste o sută de copii, au fost uciși în bombardamentele lansate timp de o săptămână de trupele guvernamentale împotriva pozițiilor deținute de rebeli. „Ghouta de est nu mai poate aștepta. A sost vremea ca acest iad pe pământ să fie oprit”, a spus Guterres. Autoritățile ruse, care susțin regimul de la Damasc, spun însă că armistițiul va putea fi pus în practică numai după ce părțile vor cădea de acord asupra modului de a-l aplica.

Trei membri ai grupului punk din Rusia Pussy Riot au fost reținuți în regiunea Crimeea anexată de Rusia. Olga Borisova a spus că ea și un alt membru a grupului Aleksander Sofeiev, au fost reținuți în 25 februarie, când au sosit în peninsula ucraineană. Borisova a spus mai tîrziu că o a treia membră a grupului, Maria Aliohina, a fost arestată și ea în Crimeea în 26 februarie. Ea a declarat că Aliohina i-a trimis un SMS în care a anunțat că a fost luată de poliție, după care comunicarea a încetat. Potrivit avocatul Emil Kurbedinov din Crimeea, cei trei membri ai trupei au fost duși la o instituție medicală pentru analize. Un corespondent al Europei Libere a relatat apoi că Borisova a fost adusă la o secție de poliție după analize, Aliohina a fost eliberată, iar despre Sofeiev nu se știe unde se află.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov discută la Moscova cu omologul său portughez Augusto Santos Silva despre relațiile dintre Rusia, Uniunea Europeană și NATO, și despre situația din Ucraina, au anunțat diplomațiile Rusiei și Portugaliei. Vizita la Moscova a ministrului portughez de externe a coincis cu închiderea unei expoziții la Kremlin intitulată „Stăpînii oceanelor: comori ale imperiului portughez în secolele 16-18”.

Grupul de inițiativă pentru referendumul legat abrogarea legii de modiificare a Codul Electoral a depus din nou actele de înregistrare la Comisia Electorală Centrală de la Chișinău. CEC are la dispoziție 15 zile pentru a examina setul de documente și a anunța dacă înregistrează sau nu grupul care să colecteze semnături de la cetățeni în vederea organizării referendumului, relatează IPN.

Ministrul moldovean de externe Tudor Ulianovschi a participat luni la Bruxelles la 12-a reuniune a Grupului pentru acţiune europeană a Republicii Moldova „Prietenii Moldovei”, relatează Moldpres, citînd un comunicat de presă al diplomației de la Chișinău. Potrivit sursei citate, Ulianovschi i-a informat pe omologii săi europeni cu privire la principalele evoluții în reforma justiției, combaterea corupției, și consolidarea sectorului financiar-bancar. Grupul „Prietenii Moldovei”, format din statele membre ale UE și coordonat de România și Franța, este un format dialogului politic dintre Republica Moldova și țările din Uniunea Europeană.

Reprezentanți a 11 parlamente, între care și șase președinți ai legislativelor din Georgia, Ucraina, Suedia, Norvegia, Lituania și Letonia și-au confirmat participarea la prima ediție a conferinței interparlamentare „Georgia, R. Moldova și Ucraina: Parteneriatul Estic și provocările de securitate curente”, care va avea loc la Chișinău în 2 martie, se spune într-un comunicat al parlamentului moldovean citat de Moldpres. Și-au confirmat de asemenea participarea mai mulți parlamentari europeni, membri ai congresului american, și foste oficialități de la departamentul de stat de la Washington și NATO.

Un jurnalist de investigație din Slovacia care relata despre evaziunea fiscală a unor oameni de afaceri cu conexiuni în partidul aflat la guvernare a fost împușcat mortal în casa lui la sfîrșitul săptămânii trecute, a relatat site-ul de știri Dennik N, citînd ministerul slovac de externe. Potrivit agenției Reuters, care preia această știre, Ján Kuciak, de 27 de ani, jurnalist la portalul de știri slovac Actuality, a fost ucis împreună cu prietena lui în orașul Veľká Mača, aflat la 65 de kilometri depărtare est de capitala slovacă Bratislava. Ultimul articol scris în 9 februarie de Kuciak pentru Actuality relata despre o presupusă fraudă fiscală legată de un complex de apartamente de lux din Bratislava. Scandalul legat de acest complex de apartamente a dus anul trecut la proteste în care s-a cerut demisia ministrului de interne Robert Kalinak din cauza relațiilor sale de afaceri cu dezvoltatorul imobiliar Ladislav Basternak, care era anchetat pentru o presupusă evaziune fiscală. Cei doi s-au declarat nevinovați.

Șefa Direcţiei Naţionale Anticorupţie din România, Laura Codruţa Kovesi, va fi audiată la Consiliul Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii declanşate de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, de revocare a ei din funcţie. Într-un comunicat al CSM se precizează că audierea va avea loc marți, relatează Agerpres.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat joi că va declanşa procedura de revocare din funcţie a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, pentru „acte şi fapte de netolerat într-un stat de drept”.

Consiului Superior al Magistraturii va oferi o opinie cu caracter consultativ, iar decizia finală îi revine președintelui Klaus Iohannis. Iohannis a declarat vineri la Bruxelles că nu există motive temeinice pentru a propune revocarea, dar că așteaptă să vadă raportul pe care s-a bazat ministrul justiției când a propus concedierea lui Kövesi.

Într-o intervenție duminică seară la televiziunea publică, premierul Viorica Dăncilă a avertizat că decizia pe care o va lua presedintele Klaus Iohannis trebuie „să se incadreze din punct de vedere juridic” si să respecte Constituția. Ea a ținut să precizeze că raportul ministrului Justitiei ar fi unul foarte detailat și argumentat, relatează Agerpres.

În Ungaria, partidul de guvernământ FIDESZ a suferit o înfrângere neașteptată în fața unei alianțe inedite: în alegerile pentru primarul orașului Hodmezovasarhely, fief al FIDESZ, a câștigat candidatul independent, sprijinit de Partidul Socialist, de partidul radical de dreapta Jobbik și de Partidul Liberal, un partid mic dominat de intelectualitatea liberală.

Pe 8 aprilie, în Ungaria au loc alegeri generale, iar victoria premierului Orban și a partidului său naționalist de dreapta FIDEZ este aproape sigură. Înfrângerea de duminică arată însă că partidele de opoziție ar putea deveni o forță reală în viitorul Parlament, deși este greu de văzut cum va continua cooperarea între socialiști și Jobbik.

În România, municipiul Bucureşti şi judeţele Giurgiu, Ilfov, Călăraşi, Ialomiţa, Buzău, Brăila, Constanţa şi Tulcea se află sub Cod portocaliu din cauza ninsorilor abundente, a vântului puternic și vizibilității scăzute. CFR Călători a anulat luni dimineață 37 de trenuri care ar fi trebuit să circule în sudul ţării. În Bulgaria, în următoarele două zile, o serie de șosele sunt închise pentru orice fel de circulație, informează Agerpres. În România, pentru moment, toate drumurile sunt deschise, dar se circulă foarte greu din cauza zăpezii. La București și în alte orașe din România au fost închise școlile și grădinițele din cauza frigului și a ninsorilor.

În cursul vizitei în Albania, una din etapele turneului din Balcanii de vest, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat că orice țară din regiunea, pregătită de aderare, poate să spere să fie admisă până în 2015. „... în măsura în care o ţară candidată va îndeplini până atunci sau mai devreme toate criteriile pentru aderare, vom acţiona astfel încât eforturile acesteia să fie recunoscute de UE". Juncker se află într-un turneu balcanic pentru a prezenta noua strategie a UE pentru regiune. Serbia şi Muntenegru sunt considerate cele mai avansate pe calea aderării la UE. Aceste ţări negociază deja mai multe capitole din cele obligatorii pentru intrarea în Uniune şi au încheiat deja câteva. Albania şi Macedonia speră să fie invitate în iunie să înceapă negocierile de aderare.

Circa 10.000 de manifestanţi, potrivit estimărilor poliţiei, au cerut duminică, la Bruxelles, solidaritate cu imigranţi. Manifestaţia a avut loc la chemarea a peste 10 organizaţii neguvernamentale, printre care şi Médecins du Monde şi Platforma Cetăţenească pentru Primirea Refugiaţilor, al cărei purtător de cuvânt, Mehdi Kassou, a afirmat: „Nu cerem decât mai multă umanitate". Protestul a fost provocat de un proiect de lege care ar permite descinderi la domiciliul celor bănuiți că ar găzdui migranți, care au primit ordinul de a părăsi Belgia. „Poate că guvernul nu intenţionează să facă din solidaritate o infracţiune, dar vrea să o sancţioneze prin percheziţii şi raiduri ale poliţiei", a arătat Kassou.

În pofida rezoluției ONU care cere un armistițiu de 30 de zile în Siria, bombardamentele au continuat duminică în enclave rebelă Ghouta de Est, din apropiere de Damasc. Se relatează că după un raid , s-au înregistrat paisprezece cazuri de asfixie, inclusiv unul care a dus la moartea unui copil. Potrivit organizaţiei neguvernamentale Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului, cazurile au fost raportate după lansarea unei rachete dintr-un avion. Unul din medicii care s-au ocupat de pacienţi a declarat agenției AFP că există suspiciunea că ar fi vorba de un atac cu clor.

Pe de altă parte, duminică, președintele Franței Emmanuel Macron și cancelara germană Angela Merkel au discutat la telefon cu președintele rus Vladimir Putin și au cerut Rusiei să exercite o „presiune maximă” asupra regimului sirian pentru ca acesta să respecte armistițiul de 30 de zile, votat sâmbătă de Consiliul de Securitate ONU.

Membri ai delegaţiei la nivel înalt a Coreei de Nord prezente la ceremonia de închidere a Jocurilor Olimpice de la Pyeongchang, în Coreea de Sud, au declarat că Phenianul este deschis pentru discuţii cu Statele Unite, a indicat duminică biroul de presă al preşedinţiei sud-coreene. Delegaţia oficială nord-coreeană este condusă de generalul Kim Yong Chol, cunoscut drept un partizan al liniei dure a Phenianului.

În România au avut loc manifestații pentru susţinerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi a șefei DNA Laurei Codruţa Kövesi, sub sloganul „Tudorele, pleacă tu, cu hoţii tăi”. La București, în fața Guvernului, au fost duminică seară circa 5 mii de manifestanți, estimnează postul de televiziune Digi24. La La Brașov, participarea a fost estimate la circa 1.000 de manifestanți. Au mai fost proteste la Iași (200 de manifestanți) și Sibiu (700 de persoane) informează aceeași sursă. Proteste similar au avut loc și la Timișoara și Cluj.

Ministrul român al justiției Tudorel Toader a propus joi revocarea șefei DNA, pe care a acuzat-o între altele de autoritarism și că a luat decizii pe criterii „mediatice”, și de faptul că ar permite DNA să se amestece în alte investigațiii, ignorând decizii ale Curții Constituționale. Consiului Superior al Magistraturii va oferi o opinie cu caracter consultativ, iar decizia finală revine președintelui Klaus Iohannis. Iohannis a declarat vineri la Bruxelles că nu există motive temeinice pentru a propune revocarea, dar că așteaptă să vadă raportul pe care s-a bazat ministrul justiției când a propus concedierea lui Kövesi.

Într-o intervenție duminicî seară la televiziunea publică, premierul Viorica Dăncilă a avertizat că decizia pe care o va lua presedintele Klaus Iohannis trebuie „să se incadreze din punct de vedere juridic” si să respecte Constituția. Ea a ținut să precizeze că raportul ministrului Justitiei ar fi unul foarte detailat și argumentat, relatează Agerpres.

În România sunt anunțate manifestații pentru susţinerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi a șefei DNA Laurei Codruţa Kövesi. Manifestațiile, organizate prin rețelele de socializare, vor avea loc la București şi în alte oraşe din România: Cluj, Sibiu, Arad, Ploieşti, Baia Mare, Craiova şi Galaţi, sub sloganul „Tudorele, pleacă tu, cu hoţii tăi”. Românii din diaspora au anunţat că se vor solidariza la Dublin, Milano, Viena şi Toronto, relatează Digi24. Ministrul român al justiției Tudorel Toader a propus joi revocarea șefei DNA, pe care a acuzat-o între altele de autoritarism și că a luat decizii pe criterii „mediatice”, și de faptul că ar permite DNA să se amestece în alte investigațiii, ignorând decizii ale Curții Constituționale. Consiului Superior al Magistraturii va oferi o opinie cu caracter consultativ, iar decizia finală revine președintelui Klaus Iohannis. Iohannis a declarat vineri la Bruxelles că nu există motive temeinice pentru a propune revocarea, dar că așteaptă să vadă raportul pe care s-a bazat ministrul justiției când a propus concedierea lui Kövesi.

Filmul regizoarei Adina Pintilie „Nu mă atinge-mă” a cîștigat marele premiu al festivalului internațional de film de la Berlin. Puteți citi aici cronica lui William Totok din seara prezentării filmului. Este filmul de debut al regizoarei, o coproducţie multi-naţională, româno-germano-ceho-bulgaro-franceză.

​

Președintele Comisiei Europene Jean Claude Juncker a început un turneu în Balcanii de vest pentru a promova noua strategie a UE pentru regiune. Turneu începe duminica în Macedonia, unde Juncker se va întâlni cu premierul Zoran Zaev. La începutul lui februarie, coordonatoarea politicii externe europene, Federica Mogherini a prezentat noua strategie, afirmând că cele șase state din Balcani ar putea fi admise în UE „încă în generația noastră”. Noua strategie deschide o perspectivă de aderare pentru fostele republici iugoslave. Serbia și Muntenegru au cele mai mari șanse de a fi admise primele în Uniunea Europeană, eventual până în 2025, deși Mogherini a ținut să precizeze că nu este vorba „nici de o dată țintă”, nici de una „limită”.

Comitetul Olimpic Internațional (CIO) a decis, în ultima zi a Jocurilor olimpice din Coreea de Sud că Rusia rămâne suspendată ca țară așa că la ceremonia de închidere, de duminică, atleții ruși nu au defilat cu steagul țării lor. Pe de altă parte, în ultima zi a Jocurilor olimpice, echipa Atleților Olimpici ruși a câștigat turneul de hochei, după ce a învins Germania cu 4-3 în finală. Canda a câștigat medalia de bronz.

Rusia a fost suspendată de la Jocurile Olimpice din cauza dezvăluirilor că în timpul Jocurilor de la Soci, din 2014, a funcționat un sistem de doping la nivel național și susținut de stat. Cu toate acestea, 169 de atleți ruși au fost invitați la Jocurile din Coreea de Sud dar în nume personal și sub însemnele cercurilor olimpice. Era insă de așteptat ca Rusia să primească totuși dreptul de a fi prezentă la ceremonia de închidere ca nțiune.

Două cazuri noi de doping, la aceste Jocuri Olimpice, par să-i fi convins pe membri CIO să mențină suspendarea Rusiei pe tot cursul Jocurilor.

Iranul a anunțat că armata siriană va continua să bpmbardeze enclava rebelă Ghouta de Est din apropiere de Damesc dar va respecta armistițiul de 30 de zile, în restul Siriie. Consiliul de securitate ONU a adoptat sâmbătă o rezoluție privind impunerea unui armistițiu de 30 de zile în Sria pentru a permite trimiterea de ajutoare umanitare în fieful rebel Ghouta de Est, din apropiere de Damasc, bombardat de peste o săptămână de aviația armatei siriene, susțintuă de Rusia. Iranul, Rusia și Turcia sunt țăril egarante ale negocierilor de pace de la Astana deși sprijină forțe rivale în conflictul din Siria. Rebelii din regiunea Ghouta de Est au salutat rezoluția și au promis să respecte armistițiul dar au avertizat că vor reacționa la orice încălcare a acestuia de către guvernul sirian şi aliaţii acestuia.

Între timp , la Paris s-a anunțat că preşedintele francez, Emmanuel Macron, şi cancelara germană, Angela Merkel, vor discuta cu preşedintele rus, Vladimir Putin, duminică, despre punerea în aplicare a armistiţiului în Siria . „Toate ţările în cauză trebuie să acţioneze pentru deplina punere în practică în zilele următoare a angajamentelor asumate, începând cu ţările garante de la Astana, Rusia, Turcia şi Iran", se arată într-un comunicat al președinției fracenze. Observatorul sirian pentru drepturile omului, ONG cu sediul la Londra, informează că peste 500 de civili, dintre care circa o sută de copii, au fost ucişi în şapte zile de bombardamente ale regimului sirian asupra fiefului rebel din Ghouta de Est.

Preşedintele ceh Miloš Zeman, cunoscut pentru simpatiile sale pro-ruse, a făcut presiuni pentru extrădarea în Rusia a unui cetăţean rus suspectat de Washington că a organizat atacuri cibernetice asupra unor ţinte americane, şi de Moscova că a comis fraude pe internet, a anunţat sâmbătă ministrul ceh de justiţie Robert Pelikan. Evgheni Nikulin, 29 de ani, a fost arestat la Praga de poliţia cehă şi de FBI în octombrie 2016 după ce Washingtonul a acuzat Rusia că a pus la cale ample atacuri informatice pentru a influenţa campania prezidenţială americană. Tribunalul municipal din Praga a anunţat în mai 2017 că acest cetăţean rus ar putea fi extrădat în SUA sau în Rusia, decizia definitivă aparţinând ministrului justiţiei. Ministrul de justiție Robert Pelikan a dezvăluit acum că a vorbit de două ori, o dată cu președintele Zeman, care i-a cerut să decidă extrădarea în Rusia și o dată cu un consilier al președintelui, care l-a rugat același lucru.

Președintele României Klaus Iohannis și-a reafirmat sprijinul pentru șefa Direcției Naționale Anticorupție Laura Codruța Kövesi și pentru instituția DNA în sine. Aflat vineri la summitul informal de la Bruxelles, Iohannnis ,a subliniat că va folosi toate prerogativele constituţionale pentru apărarea independenţei justiţiei, relatează Agerpres. Ministrul român al Justiției , Tudorel Toader a propus joi revocarea șefei DNA pe care a acuzat-o între altele, de autoritarism și decizii luate pe criterii „mediatice” și de faptul că ar permite DNA să se amestece în alte investigațiii, ignorând decizii ale Curții Constituționale. Consiului Superior al Magistraturii va oferi o opinie, cu caracter consultative dar decizia finală revine președintelui Iohannis. La Bruxelles, Iohannis a declarat că „ nu au fost motive temeinice pentru a propune revocarea" dar că așteaptă să vadă raportul pe care s-a bazat ministrul justiției când a propus concedierea lui Kövesi.

În Estonia se marchează 100 de ani de la proclamarea independenţei. „Independenţa Estoniei este acum protejată mai bine ca niciodată, întrucât avem prieteni şi aliaţi. Estonia este parte a lumii libere'', a declarat preşedintele parlamentului eston Eiki Nestor în deschiderea ceremoniilor de la Castelul Toompea din capitala tallin, care găzduieşte în prezent forul legislativ eston. În 24 februarie 1918, această ţară baltică şi-a declarat independenţa de Imperiul Rus, la sfârşitul Primului Război Mondial. În 1940, Estonia a fost ocupată de trupele Uniunii Sovietice, devenind Republica Sovietică Socialistă Estoniană. Ea şi-a recăpătat independenţa în 1991. În present este membră NATO și a Uniunii Europene.