Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a declarat miercuri că se aşteaptă ca primul transport cu arme complexe din Statele Unite să ajungă în Ucraina în câteva săptămâni. La o conferință de presă, Poroșenko a precizat că în estul țării nu se poate vorbi de un „conflict înghețat, ci de un război”, iar pentru el în 2018, principala provocare pentru Ucraine rămâne „războiul declanșat de Rusia” împotriva țării sale.

În luna decembrie, Statele Unite au provocat iritarea Moscovei după ce au aprobat furnizarea de arme pentru a sprijini Ucraina în conflictul de aproape patru ani cu rebelii separatişti proruşi din estul ţării. Moscova a avertizat că decizia este periculoasă, întrucât încurajează Kievul să utilizeze forţa în zona de conflict din estul ţării. Statele Unite, pe de altă parte, susţin că armele pe care intenţionează să le furnizeze vor contribui la stabilizarea situaţiei şi nu pot fi folosite pentru cucerirea de teritorii. În conflictul secesionist din estul Ucraine, izbucnit în 2014, au murit până acum peste 10.000 de persoane.

O grupare de hackeri ruşi cunoscută sub numele APT28 a atacat sistemele informatice ale Ministerului de externe şi Ministerului apărării din Germania şi a sustras informaţii confidenţiale, relatează miercuri agenția Dpa. Guverne şi experţi în securitate din Occident susţin că există conexiuni între gruparea intitulată APT28 sau „Fancy Bear” şi o agenţie de spionaj rusă şi că această grupare a fost implicată în atacurile cibernetice asupra Comitetului Naţional al Partidului Democrat din Statele Unite, înaintea alegerilor din 2016, şi asupra camerei inferioare a parlamentului german în 2015. Potrivit presei germane, care citează surse din domeniul securităţii, autorităţile au descoperit în luna decembrie atacurile asupra celor două ministere.

Prima ședință din acest an a Consiliului Suprem de Securitate va avea loc „la începutul săptămînii viitoare” a anunțat președintele Igor Dodon într-un mesaj pe Facebook unde a mai precizat că „pentru a evita tentativele de blocare pe viitor a activității CSS de către unele sau alte persoane – membri ai Consiliului, componența acestuia este modificată.” Președintele nu a explicat modificările decise. Igor Dodon vrea să fie discutate: „Raportul Kroll-2, decizia unor primării de a semna o declarație simbolică de unire cu România și măsurile pe care ar urma să le ia „organele de drept ale țării” și proiectul Strategiei Naționale de Apărare, inclusiv ultimele declarații ale domnului Sturza cu privire la intenția și necesitatea procurării armelor letale”. Într-un interviu separat cu agenția TASS, Dodon a criticat atât ideea ca aceste arme să fie procurate cât și faptul că ar urma să fie cumpărate de la state NATO.

Creat în 1997, sub președinția lui Petru Lucinski, Consiliul Suprem de Securitate este „un organ consultativ care analizează activitatea ministerelor şi departamentelor în domeniul asigurării securităţii naţionale şi prezintă Preşedintelui Republicii Moldova recomandări în probleme de politică externă şi internă a statului”.

Rusia nu și-a respectat angajamentul pe care și l-a asumat când a devenit garantul Siriei că-și va distruge arsenalul chimic, a declarat la Geneva, ambasadorul american la Conferința pentru Dezarmare, Robert Wood. Declarația a urmat discursului ținut tot de la Geneva de ministrul rus de externe Serghei Lavrov, care a afirmat că arsenalul sirian de arme chimice a fost eliminat și pus sub control internațional. Mai mult, el a acuzat Statele Unite și pe aliații acestora că ar da credibilitate unor zvonuri cum că armata siriană ar continua să folosească arme chimice. Regimul lui Bashar al-Assad a fost acuzat de mai multe ori că ar fi folosit arme chimice în lupta cu rebelii din Siria, cel mai recent în 25 februarie, în enclava rebelă Ghouta de Est, din apropiere de Damasc.

Președintele României, Klaus Iohannis, a declarat miercuri că „suntem tot mai departe de o revocare” a procurorului șef DNA, dar că mai așteaptă o serie de documente înainte de a lua o decizie. Joia trecută, ministrul justiției Tudorel Toader a cerut revocarea șefei DNA, Laura Codruța Kövesi, pe care a acuzat-o între altele de autoritarism, de încălcarea unor decizii ale Curții Constituționale și de a fi dat prioritate unor dosare cu valoarea „mediatică”. Demiterea ședului Direcției Naționale Anticorupție este prerogativa președintelui țării după ce primește și avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii. Marți, CSM a dat un aviz negativ propunerii de demitere a Laurei Codruța Kövesi.

Premierul britanic Theresa May a avertizat miercuri că nu va accepta „niciodată" un acord cu Uniunea Europeană care să pună sub semnul întrebării integritatea constituţională a Marii Britanii. Aceasta a fost reacția premierului la un proiect de acord făcut public mai devreme de Bruxelles. Ea a adăugat că nu poate accepta o nouă uniune vamală cu cu UE după „Brexit” pentru că ar însemna o trădare a referendumului din 2016 la care britanicii s-au pronunţat în favoarea ieșirii din UE. Theresa May a subliniat că guvernul său doreşte un acord cu Bruxelles-ul care să-i asigure Londrei controlul asupra propriilor legi, graniţe şi bani şi care să nu ducă la apariţia unei „frontiere dure” între provincia Irlanda de Nord şi Republica Irlanda.

Negociatorul-şef al UE, Michel Barnier, a prezentat miercuri la Bruxelles proiectul tratatului privind Brexit, document ce va fi dezbătut de cele 27 de țări member înainte de a fi pus pe masa negocierilor cu Londra. Proiectul UE menține provincia Irlanda de Nord in cadrul structurilor europene, tocmai pentru a evita o granița „reală” cu Republica Irlanda. Barnier susține încă că acest aranjament ar fi fost convenit din decembrie cu premierul britanic, dar poate fi înlocuit cu orice propunere de compromis din partea Londrei.

Preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a condamnat planurile guvernului de a achiziţiona armament NATO pentru înzestrarea armatei moldovene şi a anunţat că va include acest subiect pe ordinea de zi a viitoarei reuniuni a Consiliului Suprem de Securitate de la Chişinău, relatează agenţia de presă rusă TASS. Tot la ședința Consiliului Suprem de Securitate ar urma să fie discută și problema primăriilor care au semnat declarația simbolică de unire cu România, pentru a marca Centenarul Marii Uniri din1918. În interviul cu TASS, Dodon a criticat din nou și deschiderea Biroului NATO, care în opinia sa ar avea un singur scop, de a-I convinge pe moldoveni să accepte aderarea la NATO. Iar în acest caz „putem să uităm de rezolvarea problemei transnistrene. Republica Moldova, la rândul ei, nu are nicio şansă să-şi păstreze statalitatea dacă nu se reuneşte” cu Transnistria, a mai afirmat preşedintele moldovean.

În cadrul unei întrevederi miercuri cu James Pettit, ambasadorul american la Chișinău, Președintele Igor Dodon l-a informat despre vizita pe care o va face în Statele Unite, în perioada 1-8 iulie curent, la invitația domnului Brian Brown, Președintele Organizaţiei Internaționale pentru Familie. Într-un mesaj pe Facebook, președintele l-a mai informat pe ambasadorul James Pettit că în Statele Unite intenționează să aibă mai multe întrevederi cu„ reprezentanți ai Guvernului, membri ai Congresului și conducerea de vîrf a Statelor Unite, cu reprezentanții instituțiilor media, și cu reprezentanții organizațiilor de experți”.

Banca Națională a Moldovei a pus în circulație începând de miercuri, 28 februarie 2018, o serie nouă de monede metalice, de 1, 2, 5 și 10 lei, care vor circula deocamdată în paralel cu bancnotele existente de aceeași valoare nominală, după care bancnotele cu valoare mică vor fi înlăturate treptat din circulație. Într-un comunicat de presă BNM spune că monedele sunt mult mai rezistente decât bancnotele, deși producerea lor costă la fel, iar în plus sunt „prietenoase mediului ambiant și pot fi reciclate”. Monedele de 1 leu și de 2 lei sunt confecționate din oțel placat cu nichel și au o nuanță argintie. Cele de 5 și 10 lei sunt confecționate din oțel, acoperit cu nichel și alamă. Monedele sunt decorate cu simboluri ale statului moldovean: capul de bour, coroana, dar și imagini ale soarelui și lunii, pe monedele de 2, și respectiv 1 leu. Lansarea noilor monede are loc la 25 de ani de la introducerea leului moldovenesc.

Șefa DNA Laura Codruța Kovesi a spus că anul trecut instituția pe care o conduce a instrumentat un număr record de dosare penale, într-o vreme când DNA se confruntă cu noi atacuri din partea politicienilor. Prezentând miercuri raportul anual DNA, Kovesi a spus că în 2017 au fost trimiși în judecată sub acuzații de corupție 1000 de oficiali, dintre care trei miniștri, cinci parlamentari și un fost președinte de parlament. Kovesi a avertizat pe de altă parte că în România corupția este încă larg-răspândită, spunând că unii șefi de spitale ar fi luat mită de milioane de euro, iar fraudarea fondurilor UE s-a dublat. La prezentarea de astăzi președinele Klaus Iohannis a lăudat-o pe Kovesi pentru activitatea la DNA, spunând că „cifrele nu mint”. El a numit noile atacuri ale politicienilor la adresa DNA „manifestări virulente şi încercări de manipulare pentru decredibilizarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi pentru subordonarea Justiţiei”.

Ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a spus că Moscova va continua să sprijine regimul președintelui sirian Bashar al-Assad împotriva „amenințării teroriste”. Remarcile lui Lavrov, făcute într-o adresare către Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, la Geneva pe 28 februarie, vin pe fondul indignării internaționale față de o ofensivă guvernamentală siriană soldată cu moartea a sute de oameni în apropiere de Damasc în ultimele 10 zile. Bombardarea regiunii Ghouta de est, la periferia capitalei, a fost una din cele mai sângeroase campanii aeriene din războiul vechi de 7 ani, în care Assad se bucură de sprijin militar și diplomatic rusesc. În adresarea de la Geneva, Lavrov a criticat țări nenumite care nu ar fi „condamnat limpede orice forme și manifestări ale terorismului internațional”.

Un procuror din Crimeea controlată de ruși a cerut unei judecătorii condamnarea la trei ani de închisoare cu suspendare a unui activist tătar care se opune ocupării regiunii ucrainene de către Moscova. La o audiere în orașul Feodosia miercuri, 28 februarie, procurorul a cerut de asemenea ca lui Suleiman Kadîrov să i se interzică „activitățile publice” vreme de doi ani – adică să fie împiedicat să demonstreze. Kadîrov este învinuit că ar fi făcut apeluri publice la încălcarea integrității teritoriale a Rusiei. Învinuirile decurg din postarea pe net a unui video despre o unitate de voluntari pro-ucraineni, cu comentariul: „Crimeea a fost, este și va fi Ucraina!”. Kadîrov spune că este nevinovat și că are dreptul să-și exprime opiniile. Organizațiile pentru drepturile omului și guverne occidentale au condamnat ceea ce numesc campania de intimidare a tătarilor din Crimeea.

Miercuri dimineață și-a redeschis porțile la Ierusalim Biserica Sfântului Mormânt (sau Biserica Învierii), venerată ca locul crucificării și înmormântării lui Iisus Cristos, după ce Israelul a anunțat marți concesii în privința unui plan de impozitare care declanșase un protest de trei zile. Decizia neobișnuită de duminică a liderilor religioși de a închide biserica frecventată intens de turiști și credincioși, tocmai în perioada dinaintea Paștelui, a mărit presiunea asupra autorităților israeliene. Mărul discordiei a fost planul cabinetului premierului conservator israelian Benjamin Netanyahu de a impozita proprietățile bisericești din Ierusalim. Acum, guvernul spune că va anula demersurile în direcția impozitării făcute în ultimele săptămâni, pornind noi negocieri cu reprezentanții cultelor.

Președintele afgan Ashraf Ghani a prezentat miercuri un plan de lansare a discuțiilor de pace cu Talibanii, cuprinzând și ideea recunoașterii lor ca partid politic. Anunțul vine la câteva zile după ce militanții au propus începerea de negocieri directe cu Statele Unite. AFP spune că Ghani a prezentat planul la o reuniune regională ținută la Kabul, spunând că este nevoie mai întâi de armistițiu, după care Talibanii ar putea deveni formațiune politică, participând la alegeri. Nu este prima dată când Ghani face asemenea ofertă. În schimbul ei, militanții ar urma să recunoască oficial guvernul și constituția afgană – un lucru pe care l-au refuzat categoric până acum.

Compania românească Transgaz a câștigat concursul de privatizare a companiei moldovene Vestmoldtransgaz, care operează gazoductul Iași-Ungheni și care trebuie să-l prelungească până la Chișinău, în următorii doi ani. Anunțul a fost făcut de premierul Pavel Filip la o conferință de presă comună cu noua șefă a guvernului din România, Viorica Dăncilă, aflată ieri în prima sa vizită la Chișinău. Filip a spus că investiția românească este un pas către întărirea securității energetice a Republicii Moldova. Dăncilă a spus că interconectarea rețelelor energetice este un efort comun al Chișinăului, Bucureștiului și al Uniunii Europene.

Legislativul autonomiei găgăuze a adoptat o declarație de sprijin pentru statalitatea R. Moldova, cerând autorităților centrale să ia măsuri împotriva campaniei de declarații simbolice în favoarea unirii cu România. În documentul votat la Comrat marți, 27 februarie, Adunarea Populară și-a exprimat îngrijorarea față de îngăduința pe care ar arăta-o față de manifestările „neconstituționale” unioniste unele instituții din judiciar și cele însărcinate cu aplicarea legii. Până acum cam 50 de localități în general mici din R. Moldova au anunțat că semnează declarații simbolice de unire cu statul vecin, unde se sărbătorește anul acesta centenarul „marii Uniri” din 1918.

Liderul Partidului Democrat de guvernământ, Vlad Plahotniuc, a promis că Guvernul va construi sau repara anul acesta 1200 de kilometri de drumuri în zonele rurale, în cadrul a ceea ce a numit „cel mai ambițios și cel mai mare proiect de îmbunătățire a infrastructurii de la independență încoace”. Într-o declarație de presă făcută marți, la partid, Plahotniuc a spus că proiectul poate fi extins așa încât să cuprindă drumurile raionale și naționale, anul viitor. Dar mai întâi, guvernul trebuie să supraviețuiască alegerilor parlamentare de la toamnă, pe care PD speră să le câștige. Plahotniuc nu a precizat bugetul sau sursa banilor, spunând că membrii guvernului condus de democrați vor explica detaliile în zilele următoare.

Iarna grea continuă să facă ravagii pe aproape întreg continentul european. Temperaturile extrem de scăzute din ultimele zile au făcut victime în Polonia, România, Lituania, îngreunând viața oamenilor și în țări sudice, ca Italia. Pentru astăzi autoritățile franceze au avertizat asupra ninsorilor puternice, care vor fi însă urmate de temperaturi mai ridicate. În nord-estul Angliei și Scoția se așteaptă tot azi vânturi extrem de puternice. Polul frigului pe continent va fi din nou în nord-est, cu maxime peste zi de numai -12 grade la Moscova, -12 la Minsk, -11 la Varșovia. În R. Moldova se așteaptă maxime peste zi cuprinse între -10 grade în nordul țării și -5 grade în sud, în condiții de ninsoare.

Un oficial de rang înalt din serviciile de informații americane spune că președintele Donald Trump nu a ordonat și nu a autorizat structurile de securitate americane să riposteze împotriva amestecului și campaniilor de dezinformare rusești, astfel că Moscova nu a fost descurajată în acest efort. Amirarul Mike Rogers, directorul Comandamentului Cibernetic și al Agenției Naționale de Securitate, a spus la 27 februarie în Congresul Statelor Unite că el a luat măsuri pentru a reacționa la amenințarea rusească, dar nici Trump, nici ministrul apărării James Mattis nu i-au conferit puteri sporite ca să contracareze efortul rusesc de a semăna discordie în societatea Statelor Unite.

Mii de macedoneni au ieșit marți în stradă în capitala Skopje ca să protesteze împotriva eventualei schimbări a numelui țării lor în efortul de rezolvare a disputei cu Grecia vecină, care a tergiversat aderarea micii țări balcanice la NATO și UE. În ciuda temperaturilor scăzute, protestatarii au scandat vreme îndelungată „Trăiască Macedonia”, cerând suspendarea discuțiilor cu Atena privind numele țării lor. Grecii spun că numele „Macedonia” ar implica pretenții teritoriale față de provincia elenă nordică cu același nume. Guvernul de la Skopje spune că a propus grecilor patru denumiri posibile: „Republica Macedoniei de Nord”, „Republica Macedoniei Superioare”, „Republica Macedonia Vardar” sau „Republica Macedonia (Skopje)”.

Negociatorul-șef al UE pentru Brexit urmează să facă public astăzi propunerile Bruxelles-ului pentru divorțul de Londra. În ajun, Michel Barnier a avertizat din nou Marea Britanie că negocierile nu merg destul de bine pentru a garanta ajungerea la timp la un acord referitor la aranjamentele post-Brexit. „Ceasul ticăie, timpul trece, suntem presați”, a spus marți Barnier. Marea Britanie urmează să devină prima țară care iese din UE în martie, 2019, dar dacă până la toamnă nu ajunge la o înțelegere privind relațiile cu țările care rămân, riscă să se autoizoleze, fără reguli limpezi de cooperare.

În România, Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a dat aviz negativ propunerii de revocare din funcție a șefei Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kövesi, aplicând o lovitură planurilor de a o demite.

Anunțul a fost făcut de vicepreşedintele CSM, Codruţ Olaru, după audierea șefei DNA. Revocarea lui Kövesi, o campioană a luptei anticorupție, a fost propusă de ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, care a acuzat-o, între altele, de autoritarism și decizii luate pe criterii „mediatice”.

Avizul CSM este consultativ, iar decizia finală aparține președintelui Klaus Iohannis. Dar președintele a apărat-o deja pe Kövesi, spunând că „nu au fost motive temeinice pentru a propune revocarea”.

Susținătorii, prietenii și familia fostului opozant rus Boris Nemțov comemorează astăzi împlinirea a trei ani de la asasinarea acestuia, pe 27 februarie 2015. La o ceremonie de comemorare organizată la Centrul Saharov din Moscova au participat mai mulți politicieni de opoziție, inclusiv candidații prezidențiali Grigori Iavlinski și Ksenia Sobciak. Și-au trimis reprezentanții mai multe ambasade străine, inclusiv cea a Suediei și Lituaniei. În orele serii urmează să aibă loc un miting pe podul din apropierea Kremlinului unde a fost asasinat cunoscutul critic al președintelui rus Vladimir Putin.

La Washington, autoritățile locale din capitala americană inaugurează oficial astăzi noua denumire a segmentului de stradă unde este amplasată ambasada Federației Ruse, care se va numi Boris Nemtsov Plaza.

Duminică, mii de oameni au participat la o demonstrație, la Moscova, în memoria lui Nemțov.

Pentru asasinarea opozantului au fost condamnați la perioade îndelungate de închisoare cinci bărbați originari din Cecenia. Dar rudele și prietenii lui Nemțov spun că nu au fost condamnați comanditarii crimei, care ar fi fost ordonată la nivel înalt.

Autoritățile din Ucraina spun că 14 polițiști au fost răniți în timpul unor ciocniri cu protestatari antiguvernamentali la Kiev, care ar fi încercat să dea foc unor anvelope în apropiere de clădirea parlamentului. Poliția spune că a intervenit, dar protestatarii au răspuns aruncând cu pietre și cocteiluri Molotov. Deputatul Anton Herașcenko care face parte din Colegiul ministerului ucrainean de interne a calificat drept „provocare” manifestarea organizată de Mișcarea Forțele Noi a fostului președinte georgian Mihai Saakașvili. Expulzat la începutul lunii din Ucraina unde este politician de câțiva ani, Saakașvili a negat orice implicare în protestul de astăzi.