Ştiri
Organizatorii curselor automobilistice de Formula 1 (F1) au anunțat că de acum înante copiii și adolescenții vor lua locul fetelor („grid girls”)
Organizatorii curselor automobilistice de Formula 1 (F1) au anunțat că de acum înante copiii și adolescenții vor lua locul fetelor („grid girls”), care îi însoțeau pe piloți la start și pe podium, infomează AP. F1 a spus într-o declarație că pentru micii șoferi de carturi, de exemplu, aceasta va fi o bună ocazie de a cunoaște mai îndeaproape sportul de mare performanță și a-și vedea cu ochii proprii idolii. Practica expunerii de femei atrăgătoare la cursele F1 a fost deja abandonată la weekend de proprietarii competiției și de FIA, federația internațională a sporturilor cu motor. Ambele structuri au spus că asemenea practici nu mai corespund „valorilor F1 și normelor sociale”.
Proteste împotriva unui atac lansat pe Twitter de Donald Trump la adresa sistemului britanic de asistență medicală (NHS)
Sute de britanici, în frunte cu ministrul sănătății și liderul opoziției laburiste, au protestat luni împotriva unui atac lansat pe Twitter de președintele american Donald Trump la adresa sistemului britanic de asistență medicală (NHS). La sfârșitul săptămânii Trump a spus că mii de britanici ar fi demonstrat împotriva sistemului lor, ceea ce dovedește cât de puțină dreptate au democrații americani, care vor asigurare medicală pentru toți. Luni, ministrul britanic al sănătății Jeremy Hunt a spus că nici unul din demonstranți nu ar vrea să trăiască într-o țară unde 28 de milioane de oameni nu sunt asigurați – o aluzie la Statele Unite. Iar liderul opoziției laburiste Jeremy Corbyn i-a atras atenția lui Trump că marșul de sâmbătă de la Londra era pentru sporirea investițiilor statului în sistemul de sănătate, iar nu pentru abolirea lui.
O nouă rețea WiFi europeană pentru pasagerii liniilor aeriene va fi lansată până la sfârșitul lunii iunie
O nouă rețea WiFi europeană pentru pasagerii liniilor aeriene va fi lansată până la sfârșitul lunii iunie, au spus luni companiile implicate în proiect, citate de Reuters. Noul proiect va folosi cam 300 de baze terestre și un satelit pentru a oferi conectare la internet în avion în toate cele 28 de țări membre ale UE în cadrul Rețelei Aviatice Europene (EAN), pusă la punct de compania germană Deutsche Telekom și firma de comunicații Inmarsat. Până acum transportorii aerieni europeni au fost nevoiți să se bazeze numai pe sateliți pentru furnizarea de WiFi în avioane. Primul client al noii tehnologii va fi compania IAG, care deține British Airways, Iberia, Vueling și Aer Lingus.
Politicianul de opoziție din Ucraina Mihail Saakașvili a spus luni că o curte de apel i-a respins apelul la protecție împotriva eventualei extrădări
Politicianul de opoziție din Ucraina Mihail Saakașvili a spus luni că o curte de apel i-a respins apelul la protecție împotriva eventualei extrădări, într-o decizie pe care el o consideră motivată politic. Fostul președinte georgian a intrat în Ucraina în septembrie cu toate că îi fusese anulată cetățenia Ucrainei în urma unei dispute îndelungate cu guvernarea de la Kiev, pe care el o acuză de corupție. Saakașvili este dat în urmărire în Georgia sub patru acuzații, inclusiv abuz de putere, despre care el susține că sunt inventate. Luni instanța ucraineană a menținut o decizie anterioară de a i se refuza statutul de persoană cu nevoi speciale de protecție. „Este încă o decizie a președintelui Petro Poroșenko, nu a tribunalului”, a scris luni pe Facebook Saakașvili.
Adversarii schimbării sistemului de vot din R. Moldova au spus că vor relua procedura de înregistrare a inițiativei lor de a se ține un referendum pe această temă
Adversarii schimbării sistemului de vot din R. Moldova au spus că vor relua procedura de înregistrare a inițiativei lor de a se ține un referendum pe această temă. La o conferință de presă la sediul IPN, unul din liderii grupului de inițiativă, Ștefan Gligor, a spus că au fost înlăturate neajunsurile care au permis Comisiei Electorale Centrale să refuze înregistrarea inițiativei, în 12 ianuarie. „Republica Moldova este într-o cădere liberă la capitolul democrație (...) Unica soluție este referendumul prin care să ne întoarcem sistemul proporțional de vot”, a spus Gligor. IPN scrie că dacă CEC va înregistra grupul de inițiativă, acesta va trebui să colecteze în termen de două-trei luni cel puțin 200.000 de semnături în favoarea referendumului.
Actorul britanic Hugh Grant a rezolvat pe cale amiabilă o plângere împotriva grupului de presă britanic Mirror Group Newspapers (MGN)
Actorul britanic Hugh Grant a rezolvat pe cale amiabilă o plângere împotriva grupului de presă britanic Mirror Group Newspapers (MGN), după ce concernul media a recunoscut că reporterii ziarelor sale de bulevard au interceptat timp de zece ani poșta telefonică a vedetei ca să obțină știri în exclusivitate, informează Reuters. Cunoscut pe plan internațional pentru roluri în filme ca „Patru nunți și o înmormântare” sau „Notting Hill”, Grant a cîștigat despăgubiri substanțiale de la MGN și are de gând să le doneze grupării „Hacked Off”, care face campanii împotriva amestecului presei în viața privată. Grant a fost una din cele mai cunoscute victime ale spionării convorbirilor telefonice de către reporterii britanici, o practică dezvăluită în 2011. În centrul scandalului s-a aflat ziarul „News of the World”, pe care magnatul de presă Rupert Murdoch l-a închis după izbucnirea scandalului.
Comitetul Internațional Olimpic refuză să-i invite pe cei 13 sportivi și doi antrenori ruși ale căror suspendări pe viață pentru dopaj au fost anulate
Comitetul Internațional Olimpic a spus luni că nu-i va invita la Jocurile Olimpice de iarnă din Coreea de Sud pe cei 13 sportivi și 2 antrenori ruși ale căror suspendări pe viață au fost ridicate de o instanță sportivă. Sportivii se numărau printre cei 28 ale căror interdicții au fost ridicate săptămâna trecută de Curtea de Arbitraj Sportiv. Ceilalți 13 fie s-au retras din sport sau nu puteau oricum să participe la competiție din alte motive. Rusia voia să-i trimită pe cei 15 olimpici „iertați” de pedeapsă sub drapelul „Sportivi olimpici din Rusia”, dar CIO a respins luni această idee. CIO a interzis participarea Rusiei ca stat la olimpiada de iarnă din cauza marilor scandaluri de dopaj, dar 169 de sportivi ruși care s-au dovedit nevinovați vor putea participa sub un drapel neutru.
Procurorii germani cer o pedeapsă cu închisoare pe viață pentru un afgan care și-a ucis soția convertită la creștinism
În Germania procurorii au cerut închisoare pe viață pentru un musulman care și-a ucis nevasta după ce ea se convertise la creștinism, informează DPA. Dacă va fi găsit vinovat, bărbatul, afgan de origine, ca și soția sa, va primi cel puțin 20 de ani de închisoare. Procurorul public german Oliver Moessner a spus luni că bărbatul a înjunghiat-o mortal pe femeia de 38 de ani în fața celor doi fii ai lor, în vârstă de 5 și 11 ani, în august anul trecut. Omorul a avut loc în fața unui supermarket din orașul Prien am Chiemsee, din sudul Germaniei, iar procurorul german l-a comparat cu o „execuție publică”. DPA scrie că suspectul s-ar fi declarat vinovat inițial, dar înaintea începerii procesului a spus că nu-și mai aduce aminte cum s-au întâmplat lucrurile.
La Teheran a fost arestat un atentator care încerca să pătrundă în clădirea președinției statului
Un bărbat înarmat cu macetă a fost împușcat și arestat în Iran luni după ce a încercat să intre cu forța în clădirea președinției, la Teheran, au informat luni agențiile de presă iraniene. Agenția Tasnim a spus că omul avea o armă și era înfășurat într-un văl alb, care simbolizează dorința de a se sacrifica. Guvernatorul adjunct al Teheranului, Mohsen Hamedani, a fost citat de agenția Fars cu declarația că agresorul a fost arestat și spitalizat, iar autoritățile încearcă să afle identitatea și motivele lui. Reuters spune că nu există indicii că președintele Hassan Rouhani se afla în clădire în momentul atacului, deși avea programate pentru astăzi mai multe apariții publice. În ultima vreme în Iran au avut loc proteste împotriva prețurilor și somajului în creștere.
PS înregistrează în Parlament un proiect de declarație împotriva satelor ce s-au pronunțat pentru unirea cu România
Fracțiunea Partidului Socialiștilor a înregistrat în Parlament un proiect de Declarație prin care condamnă adoptarea de către mai multe localități a declarațiilor simbolice de unire cu România. Socialiștii spun într-un comunicat că aceste acțiuni fac parte dintr-o campanie a forțelor unioniste, sunt anticonstituționale, ilegale și au ca ca scop lichidarea statalității Republicii Moldova. Proiectul de declarație reia criticile exprimate de președintele Igor Dodon la adresa instituțiilor de drept și a guvernului care nu ar interveni pentru curmarea acestor acțiuni ale aleșilor locali. Inițiativa socialiștilor survine înaintea unei ședințe a Consiliului Suprem de Securitate convocată săptămâna aceasta de președintele Dodon. Spicherul democrat Adrian Candu a spus că va merge la ședință, dar nu crede că niște declarații simbolice ale câtorva sate trebuie discutate la Consiliul de Securitate.
Mihai Fifor sprijină înființatea unui batalion mixt moldo-român
Ministrul român al Apărării, Mihai Fifor, a declarat la Chișinău că sprijină înființarea unui batalion mixt al Armatei Naționale a Republicii Moldova și Forțelor Armate ale României după modelul batalionului mixt româno-ungar, Tisa. Fifor a făcut declarația după convorbiri cu omologul său moldovean, Eugen Sturza. „I-am propus ministrului Sturza modelul de cooperare” româno-ungar, a spus Fifor. Cei doi oficiali au mai discutat despre instruirea în comun a celor două armate și furnizarea asistenței românești pentru forțele militare moldovene și modernizarea sistemului de apărare al Republicii Moldova. Cooperarea militară cu România și cu NATO este criticată de președintele Igor Dodon care a blocat anul trecut participarea militarilor moldoveni la mai multe exerciții regionale.
PAS a depus la Procuratura Anticorupție un denunț împotriva ANRE
Partidul Acțiune și Solidaritate a depus un denunț la Procuratura Anticorupție împotriva conducerii Agenției Naţionale de Reglementare în Energetică, spunând că ar fi menținut în mod nejustificat în ultimii ani tarife ridicate la gazele naturale. În denunțul semnat de preşedinta PAS, Maia Sandu, se spune că populației i s-ar fi adus un prejudiciu de 1,5 miliarde de lei pentru că tarifele nu au fost ajustate în anii 2016 și 2017. Săptămâna trecută, activiștii PAS au protestat în fața Agenției cu lozinca „ANRE, când dai jos tarifele?”. Ulterior, premierul Pavel Filip a spus că există premise pentru micșorarea tarifelor cu cel puțin 20%, iar ANRE a anunțat că a și primit o solicitare de ajustare a tarifelor din partea furnizorului Moldova Gaz.
Papa Francisc l-a primit pe președintele turc Recep Tayyip Erdogan la Vatican
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan s-a întâlnit, la Vatican, cu Papa Francisc pentru a discuta, între altele, despre statutul Ierusalimului după decizia președintelui american Donald Trump de a recunoaște oficial orașul disputat drept capitală a Israelului. Vizita lui Erdogan la Roma are loc în condițiile unor măsuri de securitate sporite. Pe agendă se mai află chestiuni ale relației bilaterale dintre Turcia și Vatican, războiul din Siria, criza refugiaților, terorismul, răspândirea xenofobiei și islamofobiei. Este prima vizită a unui președinte turc la Vatican în 59 de ani. Erdogan și Papa Francisc s-au mai întâlnit în 2014, în timpul vizitei suveranului Pontif la Istanbul.
Alegerile prezidențiale din Azerdbaidjan vor avea loc în aprilie 2018
Președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliiev, a devansat cu jumătate de an data alegerilor prezidențiale, care se vor desfășura pe 11 aprilie în loc de 17 octombrie. În decretul prezidențial se spune că decizia a fost luată conform Codului Electoral și Constituției. Amendată în urma unui controversat referendum din 2016, Constituția azeră permite președintelui să devanseze data alegerilor. Motivul deciziei lui Aliyev nu este limpede deocamdată.
Proiecția unui film distins la Festivalul de la Cannes întreruptă la MȚR la București de un grup de fundamentaliști otodocși anti-LGBT și antisemiți (VIDEO)
Un grup de creștini fundamentaliști a întrerupt, duminică seară, proiecția filmului „120 bătăi pe minut”, la Muzeul Țăranului Român de la București, protestând că filmul este despre homosexuali, iar „țăranul român este creștin ortodox”.
Filmul a câștigat Marele Premiu al juriului la Cannes în 2017 și prezintă activitatea organizației civice ACT UP din Franta, care în ani '90 a luptat petru accesul la tratament medical al persoanelor gay, infectate cu HIV.
Protestatarii s-au urcat pe scenă cu pancarte pe care se putea citi „România nu e Sodoma și Gomora” și „Hey Soros, leave them kids”. Participanții au declarat unui jurnalist care înregistra incidentul că Muzeul Țăranului ar fi condus de un director „mason, slugă a jidanilor” și că filmul ar fi trebuit proiectat „într-un mall sau muzeu al Holocaustului”.
Ulterior, a intervenit poliția, care după circa 20 de minute de pertractări, i-a scos din sală pe membri grupului de fundamentaliști, relatează, între alte medii de informare, portalul Vice Romania și Hotnews.
Senatorul Traian Băsescu intenționează să depună în Parlamentul României un proiect de declarație pentru a denunța Pactul Ribbentrop-Molotov
Fostul președinte român, senatorul Traian Băsescu, a anunțat, duminică seara, că va depune în Parlamentul României, împreună cu parlamentarii partidului său, Mișcarea Populară, un proiect de declaraţie prin care să denunţe pactul Ribbentrop - Molotov şi efectele lui, prin care Basarabia a fost anexată de Uniunea Sovietică. „Eu, ca preşedinte, am denunţat Pactul Ribbentrop - Molotov, dar voi depune săptămâna viitoare ... un proiect de declaraţie în care să denunţăm pactul”, a spus Băsescu la televiziunea România TV. Președinte de onoare și al Partidului Unității Naționale din Republica Moldova, Băsescu a desfășurat în ultimele luni numeroase întâlniri în stânga Prutului pentru a promova reunificarea cu România.
Ambasada Ucrainei la Chișinău solicită CCA ca presa să nu mai numească peninsula Crimeea drept teritoriu rusesc
Ambasada Ucrainei de la Chișinău a cerut presei moldovene să nu mai numească peninsula Crimeea și orașul Sevastopol drept teritoriu rusesc, sau teritoriu disputat. Într-un demers depus de ambasadă la Consiliul Coordonator al Audiovizualului se spune că peninsula este parte inalienabilă a Ucrainei. „Ucraina mizează pe faptul că toate părţile ... vor da dovadă de respect faţă de integritatea teritorială şi suveranitatea sa”, se spune în demers. Anexarea Crimeii de către Rusia în martie 2014 nu a fost recunoscută internațional.
Demonstrație la Kiev a câtorva mii de protestatari cerînd demisia președintelui Poroșenko
Câteva mii de oameni au demonstrat duminică la Kiev, cerând demisia președintelui Petro Poroșenko. Liderul protestatarilor, fostul președinte georgian devenit politician în Ucraina, Mihail Saakașvili, a spus că protestul ar pune începutul unui efort de „demontare a unui sistem putred și corupt”. Participanții la așa-numitul Marș pentru Viitor, care s-a desfășurat fără incidente, au mai cerut alegeri parlamentare anticipate și formarea unui nou guvern. A fost una din multiplele acțiune de protest din ultimele luni organizată de Saakașvili, care se află în proces cu autoritățile, contestând retragerea cetățeniei sale ucrainene de către președintele Poroșenko.
CIO nu va invita la Jocurile Olimpice de Iarnă sportivii ruși a căror suspendare a fost anulată de Curtea de Arbitraj Sportiv
Comitetul Internațional Olimpic (CIO) a spus că nu va invita la Jocurile Olimpice din Coreea de Sud sportivii și antrenorii ruși a căror suspendare de la competiții a fost anulată de Curtea de Arbitraj Sportiv. Anunțul CIO vizează 15 sportivi și antrenori care au cerut să participe la olimpiada de luna aceasta. Săptămâna trecută, Curtea de Arbitraj Sportiv a reabilitat în total 28 de sportivi ruși, spunând că nu există dovezi că s-ar fi dopat. CIO le interzisese pe viață participarea la Jocurile Olimpice. Din cauza suspiciunilor privind existența unui sistem de dopaj organizat de stat, Rusia nu a fost lăsată să participe la Olimpiada din Coreea de Sud, sportivii ruși curați fiind admiși să participe pe bază individuală, sub drapelul olimpic.
Controverse în Statele Unite pe tema documentului FBI desecretizat de președintele Trump
În Statele Unite, legislatorii democrați și câțiva republicani au pus la îndoială concluziile președintelui Donald Tump despre faptul că un memoriu al legiuitorilor republicani l-ar disculpa complet în ancheta presupuselor legături cu Rusia ale echipei sale de campanie din alegerile din 2016. Memoriul deosebit de critic față de Biroul Federal de Investigații, în care se spune că FBI și-ar fi depășit competențele în domeniul interceptării comunicațiilor în așa numita anchetă rusă, a fost desecretizat de Trump săptămâna trecută. Duminică, aleşi democraţi din Congres au făcut un apel la preşedintele Trump să respecte statul de drept şi să nu folosească memoriul controversat pentru concedierea unor oficiali responsabili cu ancheta.
Mare demonstrație la Atena împotriva unui compromis asupra numelui Republicii Macedonia (VIDEO)
Peste 100 de mii de demonstranți din întreaga Grecie s-au adunat duminică la Atena pentru a protesta față de un posibil compromis al guvernului elen cu autoritățile de la Skopje în disputa privind denumirea Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei.
Protestatarii au scandat „Jos mâinile de pe Macedonia!” și „Macedonia aparține Greciei!”. Disputa a izbucnit în 1991, când Macedonia și-a proclamat independența, iar Atena i-a cerut să-și schimbe numele pentru că altfel s-ar putea înțelege că are pretenții teritoriale asupra regiunii omonime din nordul Greciei. Soluțiile de compromis ar implica adăugarea precizării „de sus”, „de nord” sau „nouă” la numele Macedonia.
Nicos Anastasiades a câștigat un nou mandat prezidențial în alegerile din Cipru
Președintele Ciprului, Nicos Anastasiades, a câștigat un nou mandat, duminică, obținând 56% din voturi în turul doi de scrutin al alegerilor prezidențiale. Anastasiades l-a învins pe rivalul său de stânga sprijinit de comuniști, Stavros Malas. Președintele reales a promis în campanie intensificarea negocierilor pentru reunificarea insulei populate majoritar de greci. Ciprul a fost divizat în 1974, când Turcia i-a invadat partea nordică în urma unui puci militar sprijinit de Grecia. După anunțarea victoriei de duminică, Anastasiades, în vârstă de 71 de ani, a mai promis să se ocupe de problemele tinerilor, ale populației vulnerabile și să modernizeze statul.
Amplu protest la Atena împotriva intenției guvernului de a face concesii Macedoniei în disputa legată de nume (VIDEO)
Sute de mii de greci au protestat în fața parlamentului de la Atena în 4 februarie împotriva intenției guvernului grec de a face concesii într-o îndelungată dispută de nume cu fosta republică iugoslavă a Macedoniei. Conservatorii greci au scos în evidență că Macedonia e numele regiunii de nord a Greciei și spun că folosirea aceluiași nume de țara vecină ar submina drepturile istorie ale Greciei.
Prima manifestație din acest an privind Macedonia a avut loc în ianuarie la Salonic cu participarea a 90.000 de oameni, după datele poliției. poliția. Organizatorii au estimat-o la 400.000.
Negociatorul ONU Matthew Nimetz declara pe 1 februarie că s-ar fi făcut progrese în negocierile privind numele oficial al fostei republici iugoslave. Se pare că soluțiile de compromis ar implica adăugarea precizării „de sus”, „de nord” sau „nouă” la numele Macedonia.
Disputa a izbucnit în 1991, când Macedonia și-a proclamat independența iar Grecia i-a cerut să-și schimbe numele pentru că altfel s-ar putea înțelege că are pretenții teritoriale asupra regiunii omonime din Grecia.
La Atena este programat un nou protest pentru a cere guvernului să nu cedeze în negocierile cu Macedonia vecină privind numele acestei țări fost iugoslave
La Atena este programat un nou protest de anvergură pentru a cere guvernului să nu cedeze în negocierile cu Macedonia vecină privind numele acestei țări fost iugoslave. Prima manifestație din acest an privind Macedonia a avut loc în ianuarie la Salonic cu participarea a 90.000 de oameni, apreciază poliția. Organizatorii au estimat-o la 400.000.
Negociatorul ONU Matthew Nimetz declara pe 1 februarie că s-ar fi făcut progrese în negocierile privind numele oficial al fostei republici iugoslave. Se pare că soluțiile de compromis ar implica adăugarea precizării „de sus”, „de nord” sau „nouă” la numele Macedonia.
Disputa a izbucnit în 1991, când Macedonia și-a proclamat independența iar Grecia i-a cerut să-și schimbe numele pentru că altfel s-ar putea înțelege că are pretenții teritoriale asupra regiunii omonime din Grecia.
Președintele COI, Thomas Bach, se declară dezamăgit de decizia Curții de Arbitraj sportiv de a anula suspendarea pe viață a 28 de sportivi ruși
Președintele Comitetului Olimpic Internațional, Thomas Bach, s-a declarat dezamăgit de decizia Curții de Arbitraj sportiv de a anula verdictul de suspendare pe viață în cazul a 28 de atleți ruși acuzați de dopaj. Rusia a anunțat deja că vrea ca 15 din acești atleți să participe la Jocurile Olimpice de Iarnă din Coreea de Sud, care încep vineri 9 februarie. Între ei se numără Alexander Legkov, medaliat cu aur la ski de fond și Alexander Tretiakov, campion olimpic la skeleton. E rândul Comitetului Olimpic acum să se pronunțe în cazul atleților reabilitați de Curtea de Apel, care ar urma să facă parte din echipa trimisă de Rusia la Jocurile de Iarnă. Rusia este exclusă de aceste Jocuri pentru scandalul sistemului de dopaj la nivel național, funcțional în timpul Jocurilor de Iarnă de la Soci din 2014 și susținut de stat. Dar Comitetul Olimpic Internațional a acceptat participarea individuală a unor sportivi ruși in nume personal. Ei vor purta uniforme neutre, iar steagul Rusiei nu va fi arborat la ceremonii.
