Cele șase țări din Balcanii de Vest, care nu sunt în Uniunea Europeană, ar putea fi admise „încă în generația noastră” a declarat la Strasbourg, Federica Mogherini, coordonatoarea politicii externe europene. Comisia Europeană a prezentat marți, 6 februarie, strategia sa pentru zona Balcanilor de Vest care deschide o perspectivă de aderare pentru țările fost iugoslave. Serbia și Muntenegru au cele mai mari șanse de a fi admise primele în Uniunea Europeană, eventual până în 2025 deși Mogherini a ținut să precizeze că nu este vorba „nici de o dată țintă”, nici de una „limită”. Totul depinde de măsura în care țările din Balcanii de Vest vor îndeplini o serie de condiții, începând cu soluționarea conflictelor dintre ele, moștenite din timpul războaielor izbucnite după destrămarea Iugoslaviei. Serbia trebuie să-și normalizeze relațiile cu Kosovo, Croația și Serbia au de rezolvat un conflict de frontieră iar Macedonia și Grecia au o dispută aprinsă privind numele fostei țări iugoslave. Bosnia-Herțegovina, pe de altă parte, continuă să fie măcinată de conflicte interne, interetnice.

Rusia a repatriat cadavrul pilotului doborât săptămâna trecută în Siria de miliții rebele din norul țării. Ministerul rus al apărării a precizat că trupul neînsuflețit a fost recuperat cu ajutorul Turciei. Avionul rus, un model Suhoi 25, a fost doborât sâmbăta trecută la est de Idlib, în nord-estul Siriei. Pilotul reușise să se catapulteze din avion, dar a fost luat prizonier și ucis de milițiile rebele. Guvernul sirian conduce o ofensivă din 25 decembrie 2017 cu sprijin aerian din partea Rusiei în regiunea Idlib.

În septembrie (13-16 septembrie 2018) la Chișinău va avea loc reuniunea anuală a Congresului Mondial al Familiilor, organizație ultra-conservatoare din Statele Unite, iar în pregătirea acestei reuniuni președintele Igor Dodon ar putea merge în America. Într-un interviu pentru Europa Liberă, Dodon a declarat că dacă aceste planuri se vor concretiza, pentru luna iulie, atunci ar putea avea și întrevederi cu oficialități americane. Criticii organizației americane spun că retorica ei pro-familie nu este decât un pretext pentru atacuri la adresa homosexualității, a dreptului la avort și a gândirii liberale. În 2014, organizația Southern Poverty Law, specializată în detectarea și combaterea incitărilor la ură, a clasificat Congresul Mondial al Familiei drept o organizație anti-gay.

„Eu nu sunt împotriva Rusiei, nu sunt împotriva României, sunt împotriva celor care vor să lichideze statul” R.Moldova, a declarat președintele Igor Dodon, într-un interviu pentru Europa Liberă, în care a reluat avertismentele la adresa aleșilor locali, care au semnat declarații simbolice de unire cu România, că sunt pasibili de pedepse penale. Totodată, președintele a criticat instituțiile statului că nu s-au autosesizat, deși SIS, Procuratura generală, ministerul de interne „știu că asta este încălcarea legislației”. Peste 10 localități din R.Moldova au semnat declarații simbolice de unire cu România, dar de astăzi, primele localități, începând cu Sadova, satul natal al președintelui, au început să semneze contra-declarații, tot cu caracter simbolic, pentru statalitate.

Președinția și guvernul au poziții diferite când vine vorba despre principiile reglementării statutului regiunii transnistrene, dar aceste diferențe nu au fost făcute încă publice, a declarat președintele Igor Dodon într-un interviu pentru Europa Liberă.

„Eu îmi doresc ca încă în acest an să ajungem la un compromis”, a declarat Dodon, care a lăsat de înțeles, fără a aduce dovezi, că anul trecut ar fi avut loc și întâlniri între Partidul Democrat și compania Sheriff. „Nu vreau ca baza reglementării transnistrene să fie interesele ascunse de business”, a mai declarat președintele în interviul pentru Europa Liberă.

În opinia lui Igor Dodon, orice soluție politică trebuie să vină din partea R.Moldova, care ar putea fi însă acceptată atât de Rusia cât și de Occident, pentru că ambele părți „au nevoie de o poveste de succes în această regiune”. Iar R.Moldova oferă această oportunitate, spre deosebire de Ucraina, unde situația este „foarte complicată”, a mai apreciat președintele.

Într-o ședință comună, Guvernul și Parlamentul de la Chișinău au stabilit prioritățile legislative ale acestei sesiuni, între care adoptarea bugetului pentru 2019 și adoptarea legilor legate de reforma sistemului judecătoresc și a pensiilor. Potrivit Moldpres, printre priorități se mai numără noua lege anti-propagandă, lupta împotriva corupției, consolidarea sectorului financiar-bancar și adoptarea reformelor necesare pentru a asigura obținerea tranșelor II și III din asistența macrofinanciară de 100 de milioane de euro din partea Uniunii Europene. Pentru moment, guvernul Filip nu a primit nici prima tranșă din acest ajutor și nici nu se știe când ar putea fi aprobată de Bruxelles.

Principalele amenințări pentru securitatea Republicii Moldova vin din interiorul țării și nu din exterior, arată un sondaj de opinie prezentat astăzi, 6 februarie. Studiul a fost realizat de Magenta Consulting, la comanda Centrului de Informare și Documentare privind NATO în Moldova, transmite IPN.

Din totalul respondenților, 69% au menționat amenințări de ordin intern, iar 39% de ordin extern. În prima categorie, cele mai des menționate probleme sunt: imigrarea și depopularea, criza economică, criza politică, sărăcia și corupția. Printre amenințările externe, 12% din respondenți au menționat un potențial război, 6% s-au referit la Rusia și 5% la România, inclusiv la scenariul unirii.

Președintele rus Vladimir Putin și-a înregistrat, oficial, candidatura la alegerile prezidențiale din 18 martie, când speră să câștige un al treilea mandat consecutiv. Anunțul a fost făcut de preşedinta Comisiei electorale, Ella Pamfilova. Echipa de campanie a președintelui a prezentat o listă cu peste 300 de mii de semnături de susținere, numărul necesar pentru înregistrarea unei candidaturi independente. Până acum, Comisia electorală a mai înregistrat doar doi candidaţi care nu trebuie să strângă semnături, întrucât reprezintă formaţiuni politice, şi anume politicianul şi antreprenorul Pavel Grudinin, din partea Partidului Comunist, şi Vladimir Jirinovski, liderul Partidului Liberal Democrat.

Națiunile Unite vor deschide o anchetă privind presupusele atacuri chimice ale regimului sirian împotriva unor localităţi controlate de către rebeli, în apropiere de Damasc. Investigația va fi condusă de Comisia internaţională de anchetă privind Siria, mandatată de ONU. Luni, ambasadorul american la Națiunile Untie, Nikki Haley, declara că Statele Unite dispun „de probe ce provin de la zeci de victime'', care confirmă folosirea de clor în recentele atacuri ale armatei siriene. Regimul președintelui Bashar al-Assad respinge categoric acuzațiile că armata sa ar fi folosit clor sau gaz sarin în lupta cu rebelii, dar Comisia internaţională de anchetă ONU a ajuns anul trecut la concluzia că Damasc a folosit gaz sarin într-un atac din aprilie 2017, în care au murit peste 80 de persoane.

Rusia are dreptul suveran de a decide locurile de pe teritoriul său unde îşi desfăşoară resursele militare, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Luni președinta Lituaniei, Dalia Grybauskaite, declara că Rusie este în curs de a instala, permanent, rachete Iskander în enclava sa Kaliningrad, de la Marea Baltică. Președinta Lituaniei a avertizat că aceste rachete amenință nu numai țara sa, ci „jumătate din Europa”. Ulterior, informația a fost confirmată de președintele comisiei pentru apărare din Duma de Stat de la Moscova.

Statele Unite consideră desfășurarea acestor rachete cu rază medie de acțiune o încălcare a „spiritului și intenției de bază” ale acordului de limitare a armelor nucleare cu rază scurtă și medie de acțiune, semnat în 1987. Amplasarea lor într-o zonă de graniță cu NATO, mai susțin Statele Unite, este un gest de amenințare la adresa țărilor din Alianța nord-atlantică.

Președintele Igor Dodon se declară convins că „avem o șansă reală” (respectiv, Partidul Socialiștilor) de a câștiga alegerile generale din toamnă, motiv pentru care va „consolida toate forțele” în vederea unei victorii electorale. Într-un interviu pentru Europa Liberă, Dodon a mai apreciat că forțele de dreapta l-ar „provoca” să scoată lumea în stradă, ceea ce ar duce la „destabilizarea situației”, alternativă pe care o respinge în acest moment.

Consiliul local al satului Sadova, satul natal al președintelui Igor Dodon, este primul care a semnat o declarație pentru statalitate, după ce 11 localități din R. Moldova semnaseră o declarație simbolică de Unire, pentru a marca Centenarul unirii cu România. Săptămâna trecută, primarul din Sadova, Vladimir Susareco, confirmase pentru Europa Liberă că ar dori să-și convingă consilierii locali să semneze o astfel de declarație simbolică de unire, în pofida criticilor președintelui Igor Dodon.

Marți, președintele Igor Dodon a scris pe Facebook că declarația, tot simbolică, pentru statalitate a fost semnată de opt consilieri locali din 13, atașând și documentul cu semnăturile acestora. Potrivit portalului Agora.md, alături de cinci consilieri socialiști, pentru statalitate au semnat ambii consilieri democrați și unul de la PLDM.

Astăzi, 6 februarie, președintele Igor Dodon se află în studioul Europei Libere, într-o discuție cu Valentina Ursu.

Consiliul Superior al Magistraturii a confirmat decizia în iulie anul trecut în privința judecătoarei Domnica Manole, prin care a declarat-o incompatibilă cu funcția, relatează portalul Agora.md.

Domnica Manole poate ataca verdictul la Curtea Supremă de Justiție. Anul trecut, în vară, Consiliul Superior al Magistraturii a hotărât să o elibereze din funcție pe Domnica Manole în baza avizelor primite de la Serviciul de Informații și Securitate și pentru că ar fi comunicat cu părțile din mai multe dosare pe care le examina.

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a cerut din nou luni, țărilor membre să nu ignore angajamentul din 2014 de a mări cheltuielile pentru apărare la 2% din PIB. Aflat într-o vizită în Norvegia, Stoltenberg a reamintit că NATO se confruntă acum cu mai multe provocări, între care „o Rusie mult mai imprevizibilă, incertitudinea şi teroarea din apropierea graniţelor noastre, precum şi o extindere sporită a armelor de distrugere în masă''.

Ungaria și România au convenit să continue colaborarea pentru a apăra drepturile minorităților lor din Ucraina la învățâmânt în limba maternă, drept limitat foarte mult de noua Lege a educației, adoptată în septembrie trecut de Parlamentul de la Kiev. Ministrul de externe ungar Peter Szijjarto și omologul său român Teodor Meleşcanu, care s-au întâlnit luni la București, au cerut guvernului ucrainean să discute această lege cu grupurile minorităţilor din ţară înainte de a o pune în aplicare şi să respecte recomandările Comisiei de la Veneţia referitoare la Legea educației. Rusia și Polonia au protestat și ele împotriva noii legi a educației din Ucraina.

Ministrul ungar de externe Peter Szijjarto a calificat drept „istorică” înțelegerea la care s-a ajuns luni, la București, în privința importului de gaze naturale din România. Într-un interviu cu agenția MTI, citat de Digi24, Szijjarto a precizat că „până în anul 2022, partea română și-a asumat responsabilitatea să pună bazele tehnice pentru transportul de gaz din România în Ungaria” și că este vorba de 4,4 miliarde de metri cubi de gaz pe an. „Este prima ocazie, în ultimele decenii, când Ungaria poate cumpăra cantități mari de gaz din alte surse decât din Rusia”, a mai spus Peter Szijjarto, citat de Digi24. Șeful diplomației de la Budapesta s-a aflat luni la București, unde s-a întâlnit cu omologul său român Teodor Meleșcanu și cu președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu. Cu această ocazie s-a decis în principiu și lansarea unui proiect vizând construirea unei linii de tren de mare viteză între Cluj și Budapesta. Pentru acest proiect nu există date concrete.

Serbia și Muntenegrul ar putea să adere la UE în 2025, a spus astăzi președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, adăugând că data „orientativă” are scopul să motiveze țările aflate pe drumul integrării. Juncker a făcut declarația la Parlamentul European cu câteva ore înaintea prezentării de către Comisia Europeană a noii sale strategii față de țările din vestul Balcanilor, dintre care șase nu au aderat încă la UE: Serbia, Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Kosovo, Macedonia și Albania. DPA scrie că dintre aceste țări, Serbia și Muntenegrul sunt considerate fruntașe în pregătirea de aderare. Juncker a avertizat marți țările din Balcani că trebuie să-și rezolve disputele teritoriale înainte de a fi primite în UE, avertizând că nu va permite repetarea certurilor dintre Slovenia și Croația.

Comisia pentru informaţii a Camerei Reprezentanţilor din Congresul american, dominată de republicani, a aprobat publicarea răspunsului democraţilor la nota informativă a republicanilor, declasificată vineri, în care Biroul Federal de Investigaţii (FBI) şi Ministerul Justiției sunt acuzate de partizanat împotriva președintelui Donald Trump în cadrul anchetei privind posibila implicare a Rusiai în alegerile prezidențiale din 2016. În memorandumul republican se susține că cele două instituții au folosit dovezi din surse partizane pentru a începe în 2016 urmărirea unui fost membru al campaniei electorale a lui Trump, persoană cunoscută pentru multiplele sale relațiile cu Rusia. După publicarea notei republicanilor din Comisia pentru informații, președintele Donald Trump a declarat, într-un mesaj pe Twitter, că acest document îl disculpă total în așa-numita anchetă rusă.

Preşedintele american Donald Trump are acum cinci zile pentru a decide dacă va declasifica și documentul democraților care încearcă să demonstreze că nota republicanilor induce în eroare şi încearcă să submineze ancheta independent condusă de procurorul special Robert Mueller privind complicitatea dintre Moscova şi echipa de campanie a lui Donald Trump înaintea alegerilor prezidenţiale din toamna lui 2016.

Între timp, cotidianul New York Times a publicat informația că echipa de consilieri juridici a președintelui Trump încearcă să-l convingă pe acesta să nu accepte o discuție cu procurorul special Mueller. Deși nu ar fi vorba de o mărturie sub jurământ, orice informație greșită furnizată eventual de președinte în această discuție ar fi un delict. Cotidinaul american, citează surse anonime bine informate, care susțin că din decembrie s-ar negocia o întrevedere între președintele Trump și procurorul Muller.

Echipa juridică a președintelui Statelor Unite, Donald Trump, l-a sfătuit să nu participe la un interviu cu șeful anchetei privind posibilele conexiuni rusești ale campaniei sale electorale, Rober Mueller, a informat „New York Times”. În articolul din 6 februarie ziarul a citat patru surse cu afirmația că avocații lui Trump se tem că președintele s-ar putea pune singur într-o situație dificilă, dat fiind obiceiul său de a face declarații false sau contradictorii. Trump a spus în decembrie că „abia așteaptă” să discute cu Mueller, care investighează posibilele contacte nepermise dintre campania electorală a lui Trump și Rusia. Mueller caute să afle, de asemenea, dacă în acest caz au existat și obstrucționări ale încerca să-l forțeze pe președinte să depună mărturie în fața unui mare juriu, dar o asemenea tentativă ar declanșa o lungă bătălie juridică cu avocații de la Casa Albă.

Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova, Tudor Ulianovschi, face marți, 6 februarie, o vizită de lucru la Bucureşti, la invitaţia omologului său român, Teodor Meleşcanu. Potrivit unui comunicat al MAE IE, șeful diplomației din R. Moldova se va întâlni de asemenea cu Ana Birchall, viceprim-ministru pentru implementarea parteneriatelor strategice ale României, ca și cu Bogdan Aurescu, Consilierul Preşedintelui României pentru politică externă. Vizita vine la o zi după ce la Chișinău, luni, ministrul român al Apărării, Mihai Fifor, a declarat că sprijină înființarea unui batalion mixt moldo-român după modelul batalionului mixt româno-ungar.

În Germania cele mai mari sindicate din industrie și patronatul au ajuns la o înțelegere privind salariile și orele de muncă, punând capăt unei dispute soldată cu multiple greve de 24 de ore, săptămâna trecută, informează AP. Uniunea sindicală IG Metall și angajatorii din landul sud-vestic Baden-Wuerttemberg, unul din bastioanele industriei germane, au căzut de acord marți dimineață asupra unei măriri de salarii de 4,3% începând din 1 aprilie. De obicei, acordurile convenite într-o regiune germană se aplică în toată țara, afectând aproape patru milioane de muncitori. Înțelegerea cuprinde de asemenea posibilitatea unor ore de lucru mai flexibile. Angajații vor putea să-și reducă la 28 de ore săptămâna de muncă pe durata a cel mult doi ani, cum au vrut sindicatele, în vreme ce patronii vor putea pune mai mulți muncitori decât înainte în regim de săptămână de lucru de 40 de ore.

Partidul Acțiune şi Solidaritate organizează marți un flash-mob în fața sediului Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, în capitală pentru a cere revizuirea imediată a tarifelor la gazele naturale. Acțiunea vine la o zi după ce PAS a depus un denunț la Procuratura Anticorupție împotriva conducerii ANRE, spunând că ar fi menținut în mod nejustificat în ultimii ani tarife ridicate la gazele naturale. În denunțul semnat de preşedinta PAS, Maia Sandu, se spune că populației i s-ar fi adus un prejudiciu de 1,5 miliarde de lei pentru că tarifele nu au fost ajustate în anii 2016 și 2017. Săptămâna trecută, după proteste similare, premierul Pavel Filip a spus că există premise pentru micșorarea tarifelor cu cel puțin 20%.

Ministrul român al Apărării, Mihai Fifor, a declarat luni la Chișinău că sprijină înființarea unui batalion mixt moldo-român după modelul batalionului mixt româno-ungar, Tisa. Fifor a făcut declarația după convorbiri cu omologul său moldovean, Eugen Sturza. Cei doi oficiali au mai discutat despre instruirea în comun a celor două armate și furnizarea asistenței românești pentru forțele militare moldovene și modernizarea sistemului de apărare al Republicii Moldova. Cooperarea militară cu România și cu NATO este criticată de președintele Igor Dodon, care a blocat anul trecut participarea militarilor moldoveni la mai multe exerciții regionale.

La Bruxelles se reiau marți negocierile pentru ieșirea Marii Britanii din UE, având ca temă principală planul unei tranziții de doi ani după Brexit-ul programat pentru martie, 2019. În ajun, negociatorul-șef al UE, Michel Barnier, după discuții purtate la Londra cu premierul britanic Theresa May, a avertizat că britanicii se vor confrunta cu bariere comerciale „inevitabile” dacă vor părăsi odată cu UE piața unică și uniunea vamală, așa cum anticipează guvernul britanic. „A venit timpul să faceți alegerea”, a mai spus Barnier. Theresa May spune că ieșirea din piața comună va deschide Marii Britanii calea negocierii unor acorduri comerciale globale mai avantajoase, dar criticii spun că o asemenea ieșire va dăuna grav economiei.