Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, a discutat miercuri seară modificările la legile justiţiei din România, în prezenţa ministrului Justiţiei, Tudorel Toader. În deschiderea dezbaterilor, comisarul pentru justiție Vĕra Jourovà a declarat că România a făcut progrese însemnate pe calea consolidării statului de drept și ar fi păcat să facă acum un pas înapoi, punând astfel sub semnul întrebării și șansele țării de a fi scoasă de sub monitorizarea Comisiei Europene. Domeniile urmărite de la Bruxelles sunt tocmai justiția și lupta cu corupția iar acest mecanism de monitorizare funcționează din anul 2007 când România a fost primită în Uniunea Europeană. Bulgaria, admisă simultan, se află și ea sub regimul de monitorizare.

Dezbaterea de la Strasbour intitulată 'Ameninţări la adresa statului de drept provocate de reforma sistemului judiciar din România', a fost cerută de Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană din Parlamentul European, relatează Agerpres. În ultimul timp, Parlamentul European a analizat starea statului de drept și al democrației dintr-o serie de țări membre precum Polonia, Ungaria sau Malta, ilustrând atenție sporită care se acordă acestor probleme.

Președintele Igor Dodon a condamnat categoric planul de a se înființa un batalion mixt moldo-român, anunțat luni de ministrul român al apărării Mihai Fifor, cu ocazia vizitei la Chișinău. Pentru președintele Dodon, această inițiativă este „încă un pas pe calea suprimării statutului de neutralitate permanentă” a Republicii Moldova. Într-o postare pe Facebook, Dodon a mai declarat că a „dispus să fie luate toate măsurile în conformitate cu prevederile legale în raport cu persoanele care au admis astfel de acțiuni”, fără a preciza la care demnitari se referă Ministrul român al Apărării, Mihai Fifor, a anunțat planul batalionului mixt după convorbirile de luni dimineață cu omologul său moldovean, Eugen Sturza. Cei doi oficiali au mai discutat despre instruirea în comun a celor două armate și furnizarea asistenței românești pentru forțele militare moldovene și modernizarea sistemului de apărare al Republicii Moldova.

Guvernul a aprobat în ședința de miercuri recunoașterea diplomelor emise începând cu anul 1992 de instituţiile de învăţământ din regiunea transnistreană. Potrivti unui comunicat, postat pe pagina de Internet a guvernului, odată apostila aplicată pe aceste diplome, tinerii din stânga Nistrului vor avea posibilitatea să-şi continue studiile şi să lucreze în străinătate. În comunicatul guvernului se precizează că modelul formularului va fi unul neutru, aprobat de Ministerul Educaţiei de la Chișinău, iar ştampilele nu vor conţine „simboluri de stat, simboluri ale altor formaţiuni de tip statal sau însemne şi menţiuni care pot fi asimilate acestora.”

În Rusia, Comisia Electorală Centrală a mai înregistrat trei candidați pentru alegerile prezidențiale din 18 martie. Fiind vorba de candidații unor partide, acești nu au fost obligați să prezinte o listă cu cel puțin 300 de mii de semnături de sprijin, cum se cere de la candidații independenți. Marți a fost înregistrată candidatura președintelui Vladimir Putin, care, potrivit sondajelor de opinie, nu va avea nici o problemă să câștige un al treilea mandat consecutiv. Activistul anti-corupție Alexei Navalnîi nu poate candida, așa cum ar fi dorit, pentru că are mai multe condamnări penale, chiar dacă sunt cu suspendarea pedepsei. Navalîi susține că dosarele sunt motivat stric politic, tocmai în scopul de a-l scoate din cursa prezidențială.

Emmanuel Macron, președintele Franței, va fi primul șef de stat invitat într-o vizită oficială în Statele Unite de la preluarea Casei Albe de către președintele Donald Trump. Știrea nu este confirmată oficial, dar potrivit agenției AFP, vizita ar urma să aibă loc pe 23 şi 24 aprilie, după o posibilă călătorie la New Orleans, oraş care aniversează 300 de existenţă și unde se vadiscuta despre francofonie. Trump a fost anul trecut într-o vizită oficială la Paris, cu ocazia Zilei Naționale a Franței pe 14 iulie.

Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, va discuta miercuri după-amiază modificările la legile justiţiei din România, în prezenţa ministrului Justiţiei, Tudorel Toader. Dezbaterea, intitulată 'Ameninţări la adresa statului de drept provocate de reforma sistemului judiciar din România', a fost cerută de Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană din Parlamentul European, relatează Agerpres.

Într-o conferinţă de presă susţinută marţi în Parlamentul European la Strasbourg, copreşedintele Grupului Verzilor/Alianţa Liberă Europeană din PE, eurodeputatul belgian Philippe Lamberts, a declarat că dezbatarea reflecă îngrijorarea cu care europarlamentarii privesc cum un guvern „încearcă să se asigure că politicienii scapă fără probleme din ceea ce ei numesc cazuri de corupţie minore”.

Vicepreşedintele american Mike Pence, aflat în vizită în Japonia, a anunţat miercuri că Washingtonul se pregăteşte să facă publice „cele mai dure” sancţiuni economice de până acum împotriva Coreei de Nord. El a menţionat că Washingtonul îşi va intensifica presiunile pentru a determina Coreea de Nord să renunţe la programul de dezvoltare nucleară şi balistică, dar nu a furnizat detalii privind natura noilor sancțiuni.

Anul trecut, la iniţiativa Statelor Unite, Consiliul de Securitate al ONU a impus trei seturi de sancţiuni economice împotriva Phenianului, care au vizat în special exporturile nord-coreene de cărbune şi fier, La începutul lunii februarie însă, Națiunile Unite au informat că în 2017 Coreea de Nord a exportat totuși o serie de bunuri aflate sub incidența sancțiunilor internaționale, între altele cărbune, oțel și fier. Exporturile, făcute cu acte false, s-au dus în Rusia, Coreea de Sud, Vietanm și China. Cu aceste exporturi ilegale, Phenianul a cîștigat în jur de 200 de milioane de dolari, apreciază Națiuni Unite.

Conservatorii şi social-democraţii germani au ajuns, miercuri dimineaţă, la un acord de principiu pentru a forma un guvern de coaliţie, ceea ce deschide calea pentru negocierile care vor duce la semnarea unui acord final. Cele trei partide care negociază viitorul guvern de coaliție, Uniunea Creştin-Democrată (CDU), aliatul său bavarez Uniunea Creştin-Socială (CSU), şi Partidul Social-Democrat (SPD) au reuşit să ajungă la un compromis cu privire la distribuirea portofoliilor. Presa geramnă relatează că actualul șef al social-democraților Martin Schulz va demisiona de la conducerea partidului pentru a prelua portofoliul externelor. Față de guvernul trecut de mare coaliției, social-democrații vor avea și Ministerul de Finanțe.

De asemenea, partidele implicate în negocieri au reuşit să depăşească şi divergenţele cu privire la reforma sistemului de sănătate şi la încadrarea contractelor de muncă pe perioadă determinată.

În cazul social-democraților, acordul de principiu trebuie aprobat de membrii partidului, într-un vot al cărui rezultat este așteptat la începutu lunii martie, relatează agenția DPA.

Curtea de Arbitraj Sportiv a amânat până joi o decizie privind refuzul Comitetului Olimpic Internațional de a-i invita la Jocurile de iarnă din Coreea de Sud pe unii din sportivii ruși, care fuseseră „iertați”, din lipsă de probe concludente, de suspendarea pe viață pentru doping.

Este vorba de 32 de atleți ruși, suspendați pentru dopaj de Comitetul Olimpic Internațional (CIO), dar „inocentați” săptămâna trecută de Curtea de Apel Sportiv. Unii dintre acești au anunțat că vor să participe la Jocurile de iarnă, care încep vineri, 9 februarie, cerere respinsă însă de CIO.

Curtea de Arbitraj va audia joi și o altă contestație, înaintată de 15 atleți ruși și doi antrenori.

Ca urmare a scandalului de doping la nivel național de la Jocurile Olimpice de iarnă de la Soci, din 2014, Comitetul Olimpic Internațional a interzis participarea Rusiei ca stat la olimpiada de iarnă, dar 169 de sportivi ruși care s-au dovedit nevinovați vor putea participa sub un drapel neutru.

Tot miercuri, Curtea de Arbitraj Sportiv a anunțat că dosarul altor cel puțin 6 ateleți ruși, suspendați de la Jocurile Olimpice, va fi examinat numai după încheierea competiției din Coreea de Sud.

Strada pe care se află ambasada Rusiei din Washington a primit numele fostului lider al opoziției ruse, Boris Nemţov. Consiliul orășenesc Washington D.C. a aprobat proiectul deciziei respective în lectură finală, a anunțat Vladimir Karamurza junior, președintele Fondului Boris Nemțov. Potrivit lui, ceremonia oficială de redenumire a străzii va avea loc pe 27 februarie, când se împlinesc trei ani de la asasinarea politicianului rus, la Moscova, în apropierea Kremlinului. Astfel, ambasada Rusiei, consulatul și reședința ambasadorului se vor afla toate la adresa „1 Boris Nemtsov Plaza”.

Comisarul Uniunii Europene pentru politica vecinătății și negocierile de extindere, Johannes Hahn, se va afla în Serbia și Muntenegru – la Belgrad și Podgorica - începând de astăzi și până la sfârşitul săptămânii. Vizita survine după declarația președintelui Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, că Serbia și Muntenegrul ar putea să adere la UE în 2025. Juncker a spus că data este „orientativă” și are scopul să motiveze țările aflate pe drumul integrării. Juncker a făcut declarația la Parlamentul European înaintea prezentării de către Comisia Europeană a noii sale strategii față de țările din vestul Balcanilor, în care Serbia și Muntenegrul sunt considerate fruntașe în pregătirea de aderare. Juncker a avertizat însă țările din Balcani că trebuie să-și rezolve disputele teritoriale înainte de a fi primite în UE, avertizând că nu va permite repetarea certurilor dintre Slovenia și Croația, ambele membre ale Uniunii.

Ministrul român al justiţiei, Tudorel Toader, se află la Strasbourg unde astăzi va avea loc dezbaterea din Parlamentul European pe tema legilor justiţiei din România. Marți, demnitarul de la Bucureşti s-a întâlnit cu prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans. Nu se știe deocamdată cu exactitate dacă Toader va lua cuvântul azi în cadrul dezbaterii. Ministrul român avea programate întâlniri cu grupurile europarlamentare, exceptând Partidul Popular European, care s-a exprimat extrem de critic la adresa modificărilor pe care parlamentul de la Bucureşti le face legilor justiției. Potrivit Hotnews.ro, la finalul întâlnirii de marți cu grupul socialiștilor europeni, din care face parte și PSD, Tudorel Toader, a afirmat că are „convingerea” că la nivel european exista dezinformări pe aceasta temă.

Procurorul general al Ucrainei, Iuri Luțenko, declarat că nu va prelungi măsura de arest la domiciliu pe timp de noapte pentru liderul opoziției Mihail Saakașvili, după ce acesta ar fi început să se prezinte la interogatorii. Un tribunal din Kiev i-a impus fostului guvernator al regiunii Odesa și ex-președintelui georgian Mihail Saakașvili o interdicție de a părăsi locuința în timpul nopții, între zece seara și șapte dimineața. Autoritățile ucrainene îl acuză pe Saakașvili că ar conduce o „bandă criminală” legată de fostul președinte Victor Ianukovic, refugiat în Rusia, și susțin că protestele anti-prezidențiale organizate de Saakașvili în ultimul timp ar face parte dintr-o conspirație pusă la cale de Moscova. Saakașvili respinge categoric toate aceste acuzații și continuă să-l acuze pe președintele ucrainean Petro Poroșenko că ar sabota lupta cu corupția.

Secretarul american al apărării, James Mattis, a declarat că un plan de adăugare a unei noi rachete de croazieră la arsenalul nuclear al Statelor Unite urmărește să ofere pârghii suplimentare negociatorilor care încearcă să convingă Rusia să nu mai încalce un tratat-cheie privind controlul asupra armelor. „Ideea este ca negociatorii noștri să negocieze de pe o poziție de forță”, a spus Mattis, marți, în Comitetul pentru Serviciile Armate al Camerei Reprezentanţilor, la audierile privind noua politică nucleară americană. În documentul de politici lansat săptămâna trecută se spune că Statele Unite vor dezvolta un nou tip de rachete nucleare, cu rază de acțiune scurtă, care să fie lansate de pe submarine. Washingtonul a acuzat Rusia de dezvoltarea unei noi rachete ce încalcă Tratatul privind lichidarea rachetelor cu rază medie și scurtă de acțiune din 1987, acuzații respinse de Moscova.

Cele șase țări din Balcanii de Vest, care nu sunt în Uniunea Europeană, ar putea fi admise „încă în generația noastră” a declarat la Strasbourg, Federica Mogherini, coordonatoarea politicii externe europene. Comisia Europeană a prezentat marți, 6 februarie, strategia sa pentru zona Balcanilor de Vest care deschide o perspectivă de aderare pentru țările fost iugoslave. Serbia și Muntenegru au cele mai mari șanse de a fi admise primele în Uniunea Europeană, eventual până în 2025 deși Mogherini a ținut să precizeze că nu este vorba „nici de o dată țintă”, nici de una „limită”. Totul depinde de măsura în care țările din Balcanii de Vest vor îndeplini o serie de condiții, începând cu soluționarea conflictelor dintre ele, moștenite din timpul războaielor izbucnite după destrămarea Iugoslaviei. Serbia trebuie să-și normalizeze relațiile cu Kosovo, Croația și Serbia au de rezolvat un conflict de frontieră iar Macedonia și Grecia au o dispută aprinsă privind numele fostei țări iugoslave. Bosnia-Herțegovina, pe de altă parte, continuă să fie măcinată de conflicte interne, interetnice.

Rusia a repatriat cadavrul pilotului doborât săptămâna trecută în Siria de miliții rebele din norul țării. Ministerul rus al apărării a precizat că trupul neînsuflețit a fost recuperat cu ajutorul Turciei. Avionul rus, un model Suhoi 25, a fost doborât sâmbăta trecută la est de Idlib, în nord-estul Siriei. Pilotul reușise să se catapulteze din avion, dar a fost luat prizonier și ucis de milițiile rebele. Guvernul sirian conduce o ofensivă din 25 decembrie 2017 cu sprijin aerian din partea Rusiei în regiunea Idlib.

În septembrie (13-16 septembrie 2018) la Chișinău va avea loc reuniunea anuală a Congresului Mondial al Familiilor, organizație ultra-conservatoare din Statele Unite, iar în pregătirea acestei reuniuni președintele Igor Dodon ar putea merge în America. Într-un interviu pentru Europa Liberă, Dodon a declarat că dacă aceste planuri se vor concretiza, pentru luna iulie, atunci ar putea avea și întrevederi cu oficialități americane. Criticii organizației americane spun că retorica ei pro-familie nu este decât un pretext pentru atacuri la adresa homosexualității, a dreptului la avort și a gândirii liberale. În 2014, organizația Southern Poverty Law, specializată în detectarea și combaterea incitărilor la ură, a clasificat Congresul Mondial al Familiei drept o organizație anti-gay.

„Eu nu sunt împotriva Rusiei, nu sunt împotriva României, sunt împotriva celor care vor să lichideze statul” R.Moldova, a declarat președintele Igor Dodon, într-un interviu pentru Europa Liberă, în care a reluat avertismentele la adresa aleșilor locali, care au semnat declarații simbolice de unire cu România, că sunt pasibili de pedepse penale. Totodată, președintele a criticat instituțiile statului că nu s-au autosesizat, deși SIS, Procuratura generală, ministerul de interne „știu că asta este încălcarea legislației”. Peste 10 localități din R.Moldova au semnat declarații simbolice de unire cu România, dar de astăzi, primele localități, începând cu Sadova, satul natal al președintelui, au început să semneze contra-declarații, tot cu caracter simbolic, pentru statalitate.

Președinția și guvernul au poziții diferite când vine vorba despre principiile reglementării statutului regiunii transnistrene, dar aceste diferențe nu au fost făcute încă publice, a declarat președintele Igor Dodon într-un interviu pentru Europa Liberă.

„Eu îmi doresc ca încă în acest an să ajungem la un compromis”, a declarat Dodon, care a lăsat de înțeles, fără a aduce dovezi, că anul trecut ar fi avut loc și întâlniri între Partidul Democrat și compania Sheriff. „Nu vreau ca baza reglementării transnistrene să fie interesele ascunse de business”, a mai declarat președintele în interviul pentru Europa Liberă.

În opinia lui Igor Dodon, orice soluție politică trebuie să vină din partea R.Moldova, care ar putea fi însă acceptată atât de Rusia cât și de Occident, pentru că ambele părți „au nevoie de o poveste de succes în această regiune”. Iar R.Moldova oferă această oportunitate, spre deosebire de Ucraina, unde situația este „foarte complicată”, a mai apreciat președintele.

Într-o ședință comună, Guvernul și Parlamentul de la Chișinău au stabilit prioritățile legislative ale acestei sesiuni, între care adoptarea bugetului pentru 2019 și adoptarea legilor legate de reforma sistemului judecătoresc și a pensiilor. Potrivit Moldpres, printre priorități se mai numără noua lege anti-propagandă, lupta împotriva corupției, consolidarea sectorului financiar-bancar și adoptarea reformelor necesare pentru a asigura obținerea tranșelor II și III din asistența macrofinanciară de 100 de milioane de euro din partea Uniunii Europene. Pentru moment, guvernul Filip nu a primit nici prima tranșă din acest ajutor și nici nu se știe când ar putea fi aprobată de Bruxelles.

Principalele amenințări pentru securitatea Republicii Moldova vin din interiorul țării și nu din exterior, arată un sondaj de opinie prezentat astăzi, 6 februarie. Studiul a fost realizat de Magenta Consulting, la comanda Centrului de Informare și Documentare privind NATO în Moldova, transmite IPN.

Din totalul respondenților, 69% au menționat amenințări de ordin intern, iar 39% de ordin extern. În prima categorie, cele mai des menționate probleme sunt: imigrarea și depopularea, criza economică, criza politică, sărăcia și corupția. Printre amenințările externe, 12% din respondenți au menționat un potențial război, 6% s-au referit la Rusia și 5% la România, inclusiv la scenariul unirii.

Președintele rus Vladimir Putin și-a înregistrat, oficial, candidatura la alegerile prezidențiale din 18 martie, când speră să câștige un al treilea mandat consecutiv. Anunțul a fost făcut de preşedinta Comisiei electorale, Ella Pamfilova. Echipa de campanie a președintelui a prezentat o listă cu peste 300 de mii de semnături de susținere, numărul necesar pentru înregistrarea unei candidaturi independente. Până acum, Comisia electorală a mai înregistrat doar doi candidaţi care nu trebuie să strângă semnături, întrucât reprezintă formaţiuni politice, şi anume politicianul şi antreprenorul Pavel Grudinin, din partea Partidului Comunist, şi Vladimir Jirinovski, liderul Partidului Liberal Democrat.

Națiunile Unite vor deschide o anchetă privind presupusele atacuri chimice ale regimului sirian împotriva unor localităţi controlate de către rebeli, în apropiere de Damasc. Investigația va fi condusă de Comisia internaţională de anchetă privind Siria, mandatată de ONU. Luni, ambasadorul american la Națiunile Untie, Nikki Haley, declara că Statele Unite dispun „de probe ce provin de la zeci de victime'', care confirmă folosirea de clor în recentele atacuri ale armatei siriene. Regimul președintelui Bashar al-Assad respinge categoric acuzațiile că armata sa ar fi folosit clor sau gaz sarin în lupta cu rebelii, dar Comisia internaţională de anchetă ONU a ajuns anul trecut la concluzia că Damasc a folosit gaz sarin într-un atac din aprilie 2017, în care au murit peste 80 de persoane.

Rusia are dreptul suveran de a decide locurile de pe teritoriul său unde îşi desfăşoară resursele militare, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Luni președinta Lituaniei, Dalia Grybauskaite, declara că Rusie este în curs de a instala, permanent, rachete Iskander în enclava sa Kaliningrad, de la Marea Baltică. Președinta Lituaniei a avertizat că aceste rachete amenință nu numai țara sa, ci „jumătate din Europa”. Ulterior, informația a fost confirmată de președintele comisiei pentru apărare din Duma de Stat de la Moscova.

Statele Unite consideră desfășurarea acestor rachete cu rază medie de acțiune o încălcare a „spiritului și intenției de bază” ale acordului de limitare a armelor nucleare cu rază scurtă și medie de acțiune, semnat în 1987. Amplasarea lor într-o zonă de graniță cu NATO, mai susțin Statele Unite, este un gest de amenințare la adresa țărilor din Alianța nord-atlantică.

Președintele Igor Dodon se declară convins că „avem o șansă reală” (respectiv, Partidul Socialiștilor) de a câștiga alegerile generale din toamnă, motiv pentru care va „consolida toate forțele” în vederea unei victorii electorale. Într-un interviu pentru Europa Liberă, Dodon a mai apreciat că forțele de dreapta l-ar „provoca” să scoată lumea în stradă, ceea ce ar duce la „destabilizarea situației”, alternativă pe care o respinge în acest moment.